CODUL FUNCIAR*

din intravilan pentru case, anexe

gospodăreşti şi grădini

Autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată, eliberîndu-le titluri de proprietate:

trec în proprietatea cetăţenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislaţia;

atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localităţi rurale - pînă la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale;

trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieşind din suprafaţa reală a terenului ce deserveşte construcţiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporţional suprafeţei privatizate de fiecare.

Atribuirea repetată în proprietate privată a terenurilor cetăţenilor în scopurile indicate în alineatul 1 al prezentului articol, se efectuează contra plată prin vînzare la licitaţie, organizată de autoritatea administraţiei publice locale. Preţul iniţial de vînzare a terenului nu va fi mai mic decît preţul normativ al pămîntului calculat în baza tarifelor stabilite de legislaţia în vigoare.

Se admite atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor, în scopurile prevăzute în alineatul 1 al prezentului articol, cetăţenilor a căror proprietate funciară a fost distrusă în rezultatul calamităţilor naturale.

[Art.11 va fi aplicabil până la 31.12.2028]

a cotelor de teren echivalent

Comisiile funciare, constituite în conformitate cu art.6 din prezentul Cod, stabilesc terenurile care rămîn în proprietate publică în hotarele unităţii administrativ-teritoriale:

rezervă pînă la cinci la sută din terenurile cu destinaţie agricolă pentru necesităţile dezvoltării sociale a localităţii;

rezervă suprafeţe corespunzătoare pentru a fi folosite ca păşuni obşteşti.

Diferenţa dintre suprafaţa totală a unităţii administrativ-teritoriale şi suprafaţa terenurilor repartizate în proprietate publică constituie fondul de privatizare.

Comisiile funciare stabilesc cota de teren echivalent care se atribuie în proprietate privată:

membrilor de colhozuri, salariaţilor din sovhozuri şi din secţiile de producere ale colegiilor agricole (zootehnice) sau din alte întreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor din aceste unităţi economice;

salariaţilor din organizaţii şi întreprinderi care locuiesc în localităţi rurale şi execută nemijlocit lucrări de construcţie şi exploatare a sistemelor de ameliorare, restabilire şi îmbunătăţire a terenurilor şi sporire a fertilităţii solurilor în localitatea respectivă, inclusiv pensionarilor din aceste unităţi economice;

persoanelor care locuiesc în localităţi rurale care au fost transferate din întreprinderi agricole în organizaţii de construcţie şi transport colhoznice şi intergospodăreşti, inclusiv pensionarilor din aceste unităţi economice;

salariaţilor din întreprinderile zootehnice intergospodăreşti, inclusiv pensionarilor din aceste unităţi economice. Salariaţilor şi pensionarilor din întreprinderile zootehnice intergospodăreşti, care nu dispun de terenuri agricole supuse privatizării, cota de teren echivalent li se atribuie la locul de trai;

persoanelor care deţin funcţii elective sau îşi satisfac serviciul militar în termen şi care pînă la aceasta au lucrat la întreprinderi agricole;

persoanelor care au lucrat anterior la întreprinderile agricole din localitatea respectivă: bărbaţii - 25 de ani, femeile - 20 de ani;

veteranilor celui de-al doilea război mondial, foştilor ostaşi-internaţionalişti, familiilor persoanelor care şi-au pierdut viaţa ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, care locuiesc în localităţi rurale - la locul de trai;

persoanelor supuse represiunilor politice şi reabilitate ulterior, care locuiesc în localităţi rurale - la locul de trai;

persoanelor care au adus pămînt în gospodăriile colective, dar nu lucrează în ele.

Pînă la 50 la sută din cota de teren echivalent calculată pe unitatea administrativ-teritorială respectivă se atribuie:

persoanelor indicate la subalineatele 1-5 ale alineatului 4 din prezentul articol care au lucrat în întreprinderi industriale şi în alte unităţi cu profil neagricol şi au o vechime în muncă în agricultură mai mică de 5 ani;

persoanelor domiciliate în localităţi rurale care au fost angajate în sfera socială avînd o vechime în muncă de 25 de ani bărbaţii şi 20 de ani femeile care au pierdut capacitatea de muncă în specialitate din motive de vîrstă sau de sănătate, dacă nici un membru al familiei nu a primit cota de teren echivalent;

salariaţilor din secţiile de învăţămînt ale colegiilor agricole (zootehnice), inclusiv pensionarilor din aceste unităţi economice.

Toate operaţiunile de atribuire a cotei de teren echivalent se înfăptuiesc, ţinîndu-se cont de situaţia de la 1 ianuarie 1992.

Autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în baza hotărîrii autorităţilor administraţiei publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest drept.

[Art.12 va fi aplicabil până la 31.12.2028]

de teren echivalent

Amplasarea terenurilor care se atribuie în calitate de cote de teren echivalent va fi determinată de primăria satului (comunei) sau oraşului fără cererea titularului cotei de teren echivalent în baza proiectului de organizare a teritoriului, elaborat de o întreprindere de stat sau privată care dispune de licenţa respectivă.

Proiectul de organizare a teritoriului se aprobă de primăria satului (comunei) sau oraşului la propunerea comisiei funciare.

La elaborarea proiectului de organizare a teritoriului se va ţine cont de listele grupurilor de proprietari ai cotelor de teren echivalent, aprobate de primăria satului (comunei) sau oraşului, şi de consecutivitatea atribuirii terenurilor în hotarele cîmpurilor.

La cererea proprietarului cotei de teren echivalent, în cadrul elaborării proiectului de organizare a teritoriului, primăria satului (comunei) sau oraşului poate decide atribuirea în natură (pe loc) a cotei de teren echivalent şi grădinii (grădinilor) din extravilan într-un singur teren.

Cota de teren echivalent ce se atribuie în natură (pe loc) în conformitate cu proiectul de organizare a teritoriului poate fi divizată, în funcţie de situaţie, în cel mult 3 terenuri (teren arabil, vie şi livadă).

Primăria, în baza propunerii comisiei funciare şi ţinînd cont de dorinţa proprietarilor cotelor de teren echivalent, va lua o decizie de atribuire a terenurilor cu un număr egal de grade-hectare sau a terenurilor cu suprafaţa egală fără a lua în considerare bonitatea solului sau a terenurilor cu suprafaţa egală, dar luînd în considerare bonitatea medie a solului cîmpului respectiv.

Primăria satului (comunei) sau oraşului eliberează titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru fiecare teren, înregistrează proprietarii terenurilor în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri şi, la cererea deţinătorului de teren, stabileşte hotarele terenului în natură (pe loc).

[Art.13 va fi aplicabil până la 31.12.2028]

[Art.14 - 26 abrogate prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul IV abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

Întovărăşirile pomicole formate anterior continuă să posede terenurile atribuite lor conform legislaţiei în vigoare. Aceste terenuri se află în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale respective. Terenurile aparţinînd întovărăşirilor pomicole se află în hotarele extravilanului localităţilor pe contul cărora au fost create.

Membrii întovărăşirilor pomicole beneficiază de loturile repartizate lor din terenul atribuit întovărăşirii.

Statutul juridic al întovărăşirilor pomicole, drepturile şi obligaţiile membrilor acestora sînt stabilite de Guvern.

În baza hotărîrii adunării generale, adoptată cu votul majorității membrilor întovărășirii pomicole, consiliul local al unității administrativ-teritoriale poate include, prin decizia sa, terenurile întovărășirii pomicole în intravilanul localității respective, cu respectarea normelor de urbanism și a cerințelor specifice, stabilite de către Guvern.

Repartizarea de mai departe a terenurilor pentru întovărăşiri pomicole este interzisă.

[Art.40 va fi aplicabil până la 31.12.2028]

[Art.41 abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul VI abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul VII abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul VIII abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul IX abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul X abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul XI abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul XII abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul XIII abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul XIV abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul XV abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

[Capitolul XVI abrogat prin CF22 din 15.02.24, MO93-95/07.03.24 art.137; în vigoare 07.03.25]

PREŞEDINTELE

REPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR

Chişinău, 25 decembrie 1991.

Nr. 828-XII.