Satelit

Change city

Your city

Prices, the stores that deliver and the delivery cost are shown for this city.

    Delivery by city
    Language: English
    Appearance

    Theme

    Accent colour

    Your theme and colour carry over to the app and Satelit Developer.

    Sign in
    My account

    Code No. 1532 of 22 June 1993 · Parliament

    CODUL APELOR AL REPUBLICII MOLDOVA

    • Repealed since 30 Oct 1993
    • Important
    • Farming, food, environment

    Open the official text (opens in a new tab) All acts of that day

    Updated:

    Automatic summary

    How does this affect me?

    Pick who you are and get a short explanation with the articles cited.

    The same explanation for everyone.

    Have your own question?

    Write it here. The answer is only for you.

    Official text

    Official text in Romanian. The register publishes no English version.

    110 articles. Tap an article to open it.

    Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezentul cod, care constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale și instrucțiunilor, ce reglementează relațiile din domeniul folosirii fondului apelor (denumite în continuare relații din domeniul apelor), în scopul:

    a) asigurării folosirii raționale a apelor pentru necesitățile populației și ale economiei naționale;

    b) protecției apelor împotriva poluării, impurificării și epuizării;

    c) prevenirii și lichidării efectelor distructive ale apelor;

    d) ameliorării stării obiectivelor acvatice și păstrării lor pentru generațiile prezente și viitoare;

    e) protejării drepturilor persoanelor juridice și fizice;

    f) consolidării legalității în relațiile din domeniul apelor.

    COMPARTIMENTUL I

    DISPOZIȚII GENERALE

    Capitolul I

    DISPOZIȚII DE BAZĂ

    Articolul 1. Proprietatea de stat asupra apelor

    Apele în Republica Moldova constituie proprietatea exclusivă a statului și pot fi date numai în folosință. Acțiunile care într-o formă deschisă sau voalată contravin dreptului proprietății de stat asupra apelor sunt interzise.

    Articolul 2. Fondul Unic de Stat al Apelor

    Fondul Unic de Stat al Apelor include:

    a) râurile, lacurile naturale, lacurile de acumulare, alte bazine de apă de suprafață și izvoarele de apă, precum și apele canalelor;

    b) apele subterane.

    Articolul 3. Reglementarea relațiilor din domeniul apelor

    (1) Reglementarea relațiilor din domeniul apelor cuprinde:

    a) proprietatea, folosirea și dispunerea de Fondul Unic de Stat al Apelor;

    b) stabilirea modului de folosire a apelor, protecția apelor împotriva poluării, impurificării și epuizării, prevenirea și lichidarea efectelor distructive ale apelor;

    c) planificarea măsurilor privind folosirea și protecția apelor, prevenirea și lichidarea efectelor lor distructive;

    d) aprobarea schemelor de folosire complexă și de protecție a apelor, a balanțelor de gospodărire a apelor;

    e) exercitarea controlului de stat asupra folosirii și protecției apelor;

    f) reglementarea altor chestiuni ce vizează relații din domeniul apelor.

    (2) În cazul când folosirea și gospodărirea obiectivelor acvatice (a surselor de apă) ating interesele altor state, ele se realizează în baza acordurilor interstatale.

    Capitolul II

    ADMINISTRAREA ȘI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL

    FOLOSIRII ȘI PROTECȚIEI APELOR

    Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul folosirii și protecției apelor

    Administrarea de stat în domeniul folosirii și protecției apelor este exercitată de către Guvern, organele de autoadministrare locală și de organele de stat, autorizate în mod special în acest scop, conform legislației în vigoare.

    Articolul 5. Controlul de stat asupra folosirii și protecției apelor

    (1) Controlul de stat asupra folosirii și protecției apelor este chemat să asigure:

    a) respectarea de către toate persoanele juridice și fizice, indiferent de forma de proprietate, a modului stabilit de folosire a apelor;

    b) executarea obligațiunilor și prescripțiilor privind protecția apelor, prevenirea și lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de ținere a evidenței apelor, precum și altor reguli, stabilite de legislația apelor.

    (2) Controlul de stat asupra folosirii și protecției apelor este exercitat de către organele pentru protecția mediului înconjurător (denumite în continuare autoritățile pentru mediu) și de organele de stat, autorizate în mod special în acest scop, în conformitate cu legislația în vigoare.

    Capitolul III

    SPRIJINUL ACORDAT ÎN REALIZAREA

    MĂSURILOR PRIVIND FOLOSIREA RAȚIONALĂ

    ȘI PROTECȚIA APELOR

    Articolul 6. Sprijinul acordat organelor de stat în realizarea măsurilor privind folosirea rațională și protecția apelor

    Organizațiile publice, mijloacele mass-media și cetățenii acordă sprijin organelor de stat în realizarea măsurilor privind folosirea rațională și protecția apelor.

    Articolul 7. Formele de participare în realizarea măsurilor privind folosirea rațională și protecția apelor

    Organizațiile publice, mijloacele mass-media și cetățenii:

    a) acordă sprijin organelor de stat în realizarea măsurilor privind folosirea rațională și protecția apelor;

    b) desfășoară o muncă de educare pentru formarea unei atitudini grijulii față de apă;

    c) organizează controlul public asupra realizării măsurilor de protecție a apelor;

    d) comunică despre încălcările regulilor de folosire a apelor;

    e) prezintă autorităților pentru mediu propuneri privind optimizarea folosirii și protecției apelor;

    f) participă la efectuarea de lucrări pentru optimizarea folosirii și protecției apelor, precum și la prevenirea și lichidarea efectelor distructive ale apelor;

    g) desfășoară și alte activități, menite să asigure folosirea rațională și protecția apelor.

    Capitolul IV

    AMPLASAREA, PROIECTAREA, CONSTRUIREA

    ȘI DAREA ÎN EXPLOATARE A ÎNTREPRINDERILOR,

    INSTALAȚIILOR ȘI ALTOR OBIECTIVE, CARE

    AFECTEAZĂ STAREA APELOR

    Articolul 8.

    Condițiile amplasării, proiectării, construirii și dării în exploatare a întreprinderilor, instalațiilor și altor obiective, care afectează starea apelor

    (1) La amplasarea, proiectarea, construirea și darea în exploatare a întreprinderilor, instalațiilor și altor obiective noi sau reconstruite, precum și la retehnologizarea acestora, care afectează starea apelor, trebuie să fie prevăzute măsuri care să asigure folosirea rațională a apelor, cu condiția satisfacerii prioritare a necesarului de apă potabilă și menajeră și ocrotirii sănătății populației, precum:

    a) de evidență a volumelor de apă captate din sursele de apă și ale apei de întoarcere;

    b) de protecție a apelor împotriva poluării, impurificării și epuizării;

    c) de prevenire a efectelor distructive ale apelor;

    d) de reducere până la limitele minime a terenurilor inundate;

    e) de protecție a pământurilor împotriva salinizării, subinundării sau uscării excesive;

    f) de menținere a condițiilor naturale favorabile și a configurațiilor geografice.

    (2) La edificarea întreprinderilor, instalațiilor și a altor obiective care afectează starea apelor se va ține cont, în dependență de condițiile naturale și economice și de posibilitățile de folosire a obiectivelor acvatice pentru odihnă și sport.

    Articolul 9.

    Condițiile amplasării, proiectării, construirii și dării în exploatare a întreprinderilor, instalațiilor și a altor obiective situate în bazinele piscicole

    În procesul de amplasare, proiectare, construire și dare în exploatare a întreprinderilor, instalațiilor și a altor obiective noi sau reconstruite în bazinele piscicole se vor realiza, concomitent cu respectarea prevederilor articolului 8 și în termenele stabilite, măsuri care să asigure protecția peștelui, altor reprezentanți ai faunei și florei acvatice și condițiile de reproducere a lor.

    Articolul 10. Stabilirea locurilor pentru construcția întreprinderilor, instalațiilor și altor obiective, care afectează starea apelor

    Locurile pentru construcția întreprinderilor, instalațiilor și altor obiective, care afectează starea apelor, se stabilesc în coordonare cu autoritățile pentru mediu, autoritățile pentru gospodărirea apelor, autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat și cu alte organe de stat, autorizate în mod special în acest scop, cu organele de autoadministrare locală și cu alte organe interesate.

    Articolul 11. Coordonarea proiectelor de construcție a întreprinderilor, instalațiilor și altor obiective, care afectează starea apelor

    Proiectele de construcție a întreprinderilor, instalațiilor și altor obiective, care afectează starea apelor, sunt supuse expertizei ecologice în modul stabilit și coordonate cu organele de stat, autorizate în mod special în acest scop, conform Codului apelor și Codului funciar.

    Articolul 12.

    Condițiile în care sunt interzise construcția și darea în exploatare a întreprinderilor, instalațiilor și a altor obiective, care afectează starea apelor

    (1) Se interzice persoanelor juridice și fizice, indiferent de forma de proprietate, de a construi și de a da în exploatare:

    a) întreprinderi, secții, agregate, obiective comunale, alte obiective fără efectuarea expertizei ecologice, precum și cele care nu sunt dotate cu dispozitive de prevenire a poluării și impurificării apelor sau a efectelor lor distructive;

    b) sisteme de irigații și aprovizionare cu apă a lacurilor de acumulare și canalelor înainte de decopertarea terenului de stratul de sol vegetal și până la realizarea măsurilor preconizate în proiecte pentru prevenirea inundării, subinundării, înmlăștinirii, salinizării și eroziunii;

    c) sisteme de desecare până la finalizarea construcției instalațiilor pentru captarea apei și a altor instalații în conformitate cu proiectele aprobate;

    d) prize de apă fără dispozitive pentru protecția peștelui în conformitate cu proiectele aprobate;

    e) instalații și construcții hidrotehnice până la finisarea dispozitivelor pentru trecerea viiturilor și a peștelui în conformitate cu proiectele aprobate;

    f) foraje de apă înainte de dotarea lor cu instalații de reglare și măsurare a debitului de apă și stabilirea zonelor de protecție sanitară.

    (2) Se interzice umplerea lacurilor de acumulare până la realizarea măsurilor de amenajare a albiilor acestora, prevăzute în proiecte.

    Capitolul V

    EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA OBIECTIVELE

    ACVATICE, ÎN ZONELE DE PROTECȚIE A APELOR

    Articolul 13. Zonele de protecție a apelor ale bazinelor și cursurilor de apă

    Sunt parte integrantă a zonelor de protecție a apelor ale bazinelor și cursurilor de apă:

    a) centurile întâia și a doua a zonei de protecție sanitară a surselor de alimentare cu apă;

    b) zonele riverane ale arterelor acvatice interioare;

    c) zonele de reparație ale canalelor magistrale și intergospodărești;

    d) zonele de protecție a apelor ale râurilor și bazinelor mici, inclusiv cele reverane;

    e) alte zone, prevăzute de legislație.

    Articolul 14. Modul de executare a lucrărilor la obiectivele acvatice și în zonele de protecție a apelor

    Orice activitate economică care afectează starea apelor, desfășurată în obiectivele acvatice sau în zonele de protecție a apelor ale bazinelor și cursurilor de apă, se efectuează cu autorizația autorităților pentru mediu, autorităților pentru gospodărirea apelor, organelor de autoadministrare locală a altor organe interesate în conformitate cu legislația în vigoare.

    COMPARTIMENTUL II

    FOLOSINȚA APEI

    Capitolul VI

    BENEFICIARII DE FOLOSINȚĂ A APEI ȘI

    OBIECTIVELE DE FOLOSINȚĂ A APEI

    Articolul 15. Beneficiarii de folosință a apei

    Poate fi beneficiar de folosință a apei orice persoană juridică și fizică, indiferent de forma de proprietate.

    Articolul 16. Obiectivele de folosință a apei

    Se atribuie în folosință obiectivele acvatice enumerate la articolul 2.

    Articolul 17. Cazurile de interzicere parțială sau totală a folosirii obiectivelor acvatice

    Folosirea obiectivelor acvatice, care au o deosebită importanță de stat sau prezintă valoare științifică ori culturală, poate fi interzisă parțial sau total de organul care a eliberat autorizația de folosință, în modul stabilit de legislația în vigoare.

    Capitolul VII

    FOLOSINȚA APEI

    Articolul 18. Clasificarea folosinței apei

    Folosința apei se clasifică în funcție de:

    a) scopul folosirii apei;

    b) parametrii obiectivelor acvatice;

    c) condițiile tehnice de folosire a apei;

    d) condițiile de atribuire în folosință a obiectivelor acvatice;

    e) caracterul folosirii apei;

    f) metodele de folosire a obiectivelor acvatice;

    g) acțiunea folosinței apei asupra obiectivelor acvatice.

    Articolul 19. Folosința apei în funcție de destinația ei specială de bază

    (1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosință, cu condiția respectării dispozițiilor legii și a cerințelor autorizației de folosință a apei, pentru satisfacerea necesarului de apă potabilă și menajeră al populației, în scopuri curative, de asanare, pentru satisfacerea necesităților agricole, industriale, hidroenergetice, de transport, piscicole și altor necesități de stat, publice, sociale.

    (2) Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi admisă numai cu condiția respectării prevederilor articolelor 72 și 73 și legislației în vigoare.

    (3) Obiectivele acvatice pot fi atribuite în folosință pentru unul sau câteva scopuri.

    Articolul 20. Folosința generală și specială a apei

    (1) În funcție de condițiile tehnice de folosire a apei se disting: folosința generală a apei, realizată fără aplicarea unor instalații și (sau) dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, și folosința specială a apei, realizată cu aplicarea unor atare instalații și (sau) dispozitive tehnice. În unele cazuri, la categoria folosinței speciale a apei poate fi trecută folosirea obiectivelor acvatice fără aplicarea instalațiilor și (sau) dispozitivelor tehnice, dacă procesul afectează în consecință starea apelor.

    (2) Lista tipurilor folosinței speciale a apei se reglementează de standardele de stat corespunzătoare.

    Articolul 21. Folosința comună și separată a apei

    (1) Obiectivele acvatice se pot afla în folosință comună sau separată.

    (2) În folosință separată se află obiectivele acvatice (sau unele părți ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosință a apei în baza hotărârii organelor de stat în conformitate cu articolul 24.

    (3) În folosință comună se află obiectivele acvatice (sau unele părți ale acestora) care nu sunt atribuite în folosință separată.

    Articolul 22. Folosința primară și secundară a apei

    Sunt considerați beneficiari primari de folosință a apei persoanele juridice și fizice cărora li s-au atribuit obiective acvatice în folosință separată. În cazurile prevăzute de legislația în vigoare, beneficiarii primari sunt în drept să elibereze altor persoane juridice și fizice în acord cu autoritățile pentru mediu și autoritățile pentru gospodărirea apelor autorizații de folosință secundară a apei.

    Capitolul VIII

    MODUL ȘI CONDIȚIILE DE ATRIBUIRE

    ÎN FOLOSINȚĂ A OBIECTIVELOR ACVATICE

    Articolul 23. Satisfacerea cu prioritate a necesarului de apă potabilă și menajeră al populației

    Obiectivele acvatice se atribuie în folosință în primul rând în scopul satisfacerii necesarului de apă potabilă și menajeră al populației.

    Articolul 24. Modul de atribuire a obiectivelor acvatice în folosință separată

    (1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosință separată, integrală sau parțială în baza hotărârii Guvernului sau a organelor de autoadministrare locală, în modul stabilit de articolele 25 și 26.

    (2) În hotărârile cu privire la atribuirea obiectivelor acvatice în folosință separată se indică scopul atribuirii și condițiile principale de folosință.

    (3) Modul de a face și de a examina demersurile privind atribuirea obiectivelor acvatice în folosință separată se stabilește de către Guvern.

    Articolul 25. Organele care atribuie obiectivele acvatice în folosință separată

    (1) Obiectivele acvatice (sau unele părți ale acestora), care au o deosebită importanță de stat sau prezintă valoare științifică ori culturală, se atribuie în folosință separată de către Guvern la propunerea autorităților pentru mediu, corelată cu autoritățile pentru gospodărirea apelor.

    (2) Obiectivele acvatice, care ating interesele a două sau a mai multor județe (raioane), sunt atribuite în folosință separată de Guvern în baza propunerilor autorităților pentru gospodărirea apelor cu avizarea autorităților pentru mediu.

    (3) Celelalte obiective acvatice se atribuie în folosință separată de către organele de autoadministrare locală cu avizarea autorităților pentru mediu.

    (4) Lista obiectivelor acvatice (sau a unor părți ale acestora), care au o deosebită importanță de stat sau prezintă valoare științifică ori culturală, se aprobă de către Guvern la propunerea autorităților pentru mediu.

    Articolul 26. Titlul de stat ce confirmă dreptul de folosință separată a obiectivului acvatic

    (1) Dreptul beneficiarilor la folosința separată a obiectivului acvatic (sau a unei părți a acestuia) se autentifică prin titlul de stat de folosință separată a apei, eliberat de organele de autoadministrare locală în baza hotărârii respective a Guvernului sau a deciziei proprii.

    (2) Modelul titlului de stat de folosință separată a apei este stabilit de Guvern.

    Articolul 27. Autorizația de folosință specială a apei

    (1) Folosința specială a apei se realizează în baza autorizației eliberate de către autoritățile pentru mediu, în coordonare cu autoritățile pentru gospodărirea apelor, autoritățile pentru hidrogeologie, autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat, autoritățile pentru protecția rezervelor piscicole, precum și cu alte organe interesate.

    (2) Autorizația pentru folosința specială a apei, care se realizează prin instalarea și exploatarea pe râuri a construcțiilor de stăvilire a apei, este eliberată de Guvern la propunerea organelor de stat pentru gospodărirea apelor, coordonată cu autoritățile pentru mediu.

    (3) Modul de coordonare și eliberare a autorizației de folosință specială a apei este stabilit de Guvern.

    Articolul 28. Modul de realizare a folosinței generale a apei

    (1) Folosința generală a apei se realizează fără autorizație.

    (2) Folosința generală a apei impune respectarea necondiționată a cerințelor autorităților pentru supravegherea sanitară de stat, autorităților pentru protecția rezervelor piscicole, instanțelor ce reglementează navigația, precum și a regulilor privind ocrotirea pe apă a vieții oamenilor, folosirea rațională și protecția apelor.

    (3) În scopul ocrotirii vieții și sănătății oamenilor și în alte scopuri, organele de autoadministrare locală stabilesc locurile unde se interzice scăldatul, plimbatul cu barca, captarea apei în scopuri potabile și menajere pentru necesitățile populației, adăpatul animalelor, preconizând și alte condiții de folosință generală a obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul localității respective.

    (4) Propunerile referitoare la condițiile de folosință generală a apei sunt înaintate de autoritățile pentru mediu, autoritățile pentru gospodărirea apelor, autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat, precum și de alte organe interesate.

    (5) Organele de autoadministrare locală sunt obligate să facă publice condițiile de folosință generală a apei ce le-au stabilit.

    Articolul 29. Folosința generală a apei în cadrul obiectivelor acvatice, atribuite în folosință separată

    (1) În cadrul obiectivelor acvatice, atribuite în folosință separată, folosința generală a apei este autorizată de beneficiarul primar de folosință a apei în baza condițiilor, pe care acesta le stabilește, iar în caz de necesitate poate fi interzisă.

    (2) Beneficiarul primar de folosință a apei este obligat să facă publice condițiile de folosință generală a apei sau interzicerea acesteia în cadrul obiectivului acvatic, care i-a fost atribuit în folosință separată.

    (3) Dacă beneficiarul primar de folosință a apei și organele de auto-administrare locală n-au făcut publice condițiile de folosință generală a apei sau interzicerea acesteia în cadrul obiectivului acvatic, atribuit în folosință separată, folosința generală a apei se consideră permisă fără restricții conform legislației apelor.

    Articolul 30. Plata pentru folosirea apei

    Pentru folosirea apei și poluarea ei se achită în modul stabilit plățile prevăzute de legislația în vigoare.

    Articolul 31. Termenele de folosință a apei

    (1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosință permanentă (pe o perioadă nelimitată) sau în folosință temporară (pe o perioadă limitată).

    (2) Se consideră folosință permanentă folosința acordată fără specificarea unui termen dinainte stabilit.

    (3) Folosința temporară poate fi de scurtă durată – până la trei ani, și de lungă durată – de la trei până la douăzeci și cinci de ani. În caz de necesitate, termenele de folosință a apei pot fi prelungite pe o perioadă, care nu va depăși respectiv termenele de folosință temporară de scurtă durată sau de lungă durată.

    (4) Folosința generală a apei nu este limitată.

    Articolul 32. Modul de calculare și prelungire a termenelor de folosință temporară a apei

    (1) Termenul de folosință temporară a apei începe să curgă din ziua adoptării hotărârii cu privire la atribuirea obiectivului acvatic în folosință separată sau din ziua primirii autorizației de folosință specială a apei, cu excepția cazurilor când în decizia, hotărârea sau autorizația în cauză nu este indicat un alt termen.

    (2) Prelungirea termenului de folosință temporară se efectuează la cererea beneficiarilor de folosință a apei interesați, în baza hotărârii organului de stat, care a atribuit obiectivul acvatic în folosință separată sau a eliberat autorizația de folosință specială a apei.

    Capitolul IX

    DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIUNILE BENEFICIARILOR

    DE FOLOSINȚĂ A APEI

    Articolul 33. Folosirea obiectivelor acvatice conform destinației lor

    Beneficiarii de folosință a apei au dreptul să folosească obiectivele acvatice numai în scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite.

    Articolul 34. Drepturile beneficiarilor de folosință a apei

    În conformitate cu destinația specială a obiectivelor acvatice, beneficiarii de folosință a apei au dreptul:

    a) să extragă apa pentru folosirea ei ulterioară;

    b) să exploateze obiectivele acvatice pentru necesitățile agriculturii, industriei, hidroenergeticii, transportului, gospodăriei piscicole și vânătorești;

    c) să folosească obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale;

    d) să edifice construcții și instalații pentru gospodărirea apelor, să efectueze reconstrucția și lichidarea lor;

    e) să folosească obiectivele acvatice pentru agrement, desfășurarea acțiunilor sportive și de asanare, întreținerea ansamblurilor naturale, precum și pentru alte acțiuni de folosire a obiectivelor acvatice, neinterzise de legislația în vigoare.

    Articolul 35. Limitarea drepturilor beneficiarilor de folosință a apei

    În cazurile stabilite de legislația în vigoare, drepturile beneficiarilor de folosință a apei pot fi limitate, reieșind din interesele statului și ale altor beneficiari de folosință a apei. Însă, această limitare nu trebuie să agraveze condițiile folosirii obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea populației cu apă potabilă și menajeră.

    Articolul 36. Protejarea drepturilor beneficiarilor de folosință a apei

    (1) Drepturile beneficiarilor de folosință a apei sunt protejate de lege.

    (2) Drepturile lezate ale beneficiarilor de folosință a apei se restabilesc în modul prevăzut de legislația în vigoare.

    Articolul 37. Obligațiunile beneficiarilor de folosință a apei

    Beneficiarii de folosință a apei sunt obligați:

    a) să folosească rațional resursele de apă, să consume economicos apa și să efectueze măsuri de remediere și îmbunătățire a calității apei;

    b) să nu admită deversarea în obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un conținut de impurități peste limita admisibilă;

    c) să prevină poluarea, impurificarea și epuizarea obiectivelor acvatice;

    d) să nu admită încălcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosință a apei, precum și prejudicierea obiectivelor economice și naturale (terenurilor, pădurilor, faunei, zăcămintelor minerale etc.);

    e) să asigure epurarea normativă a apelor reziduale;

    f) să mențină în stare de funcționare instalațiile de epurare, alte instalații pentru gospodărirea apelor și dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, să amelioreze parametrii lor de exploatare, să țină în modul stabilit evidența cantității și calității apelor.

    Capitolul X

    CAUZELE ȘI MODUL DE SISTARE A DREPTULUI

    DE FOLOSINȚĂ A APEI

    Articolul 38. Cauzele sistării dreptului de folosință a apei

    (1) Dreptul de folosință a apei, acordat persoanelor juridice și fizice, se sistează în cazurile:

    a) dispariției necesității de folosință a apei sau renunțării la ea,

    b) expirării termenului de folosință a apei;

    c) lichidării persoanei juridice;

    d) transmiterii instalațiilor pentru gospodărirea apelor și dispozitivelor tehnice altor beneficiari de folosință a apei;

    e) apariției necesității de a retrage obiectivele acvatice din folosința separată.

    (2) Dreptul de folosință a apei, acordat persoanelor juridice și fizice (cu excepția dreptului de folosire a apelor în scopuri potabile și menajere), poate fi sistat și în cazul în care acestea încalcă regulile de folosire și protecție a apelor sau valorifică obiectivul acvatic în alte scopuri decât cele stabilite la atribuirea lui în folosință.

    (3) Legislația poate să prevadă și alte cauze de sistare a dreptului de folosință a apei.

    Articolul 39. Modul de sistare a dreptului de folosință a apei

    Dreptul de folosință a apei este sistat prin:

    a) anularea autorizației de folosință specială a apei;

    b) retragerea obiectivelor acvatice, atribuite în folosință separată.

    Articolul 40. Sistarea dreptului de folosință specială a apei

    Sistarea dreptului de folosință specială a apei se efectuează în baza hotărârii organului care a eliberat autorizația pentru această folosință.

    Articolul 41. Retragerea obiectivelor acvatice din folosință separată

    (1) Retragerea obiectivelor acvatice din folosință separată se efectuează în baza hotărârii organului de stat, abilitat cu dreptul de a atribui obiectivul acvatic respectiv în folosință separată, dacă legislația în vigoare nu prevede altceva.

    (2) Retragerea obiectivelor acvatice din folosința rezervațiilor naturale se efectuează în conformitate cu articolele 17 și 71.

    Articolul 42.

    Repararea prejudiciilor, cauzate prin realizarea unor măsuri de gospodărire a apelor, prin sistarea sau modificarea condițiilor de folosință a apei

    Prejudiciile, cauzate persoanelor juridice și fizice prin realizarea unor măsuri de gospodărire a apelor (lucrări hidrotehnice etc.), precum și prin sistarea sau modificarea condițiilor de folosință a apei, urmează a fi reparate în cazurile și în modul stabilit de Guvern.

    Capitolul XI

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE

    PENTRU SATISFACEREA NECESITĂȚILOR DE

    APĂ POTABILĂ, MENAJERĂ ȘI DE ALTĂ NATURĂ

    Articolul 43. Obiectivele acvatice atribuite pentru satisfacerea necesităților de apă potabilă, menajeră și de altă natură

    (1) Pentru satisfacerea necesităților de apă potabilă, menajeră și de altă natură, precum și pentru aprovizionarea întreprinderilor alimentare se atribuie în folosință obiective acvatice, apele cărora întrunesc cerințele sanitare stabilite.

    (2) Folosirea obiectivelor acvatice pentru satisfacerea necesităților de apă potabilă, menajeră și de altă natură ale populației se realizează prin alimentarea centralizată sau necentralizată cu apă.

    Articolul 44. Alimentarea centralizată cu apă a populației

    (1) În cadrul alimentării centralizate cu apă persoanele juridice care dispun, posedă sau se folosesc de conductele de apă potabilă și menajeră, sunt în drept să extragă apa din sursele de alimentare cu apă pentru aducțiunea ei către consumatori, în conformitate cu proiectele prizelor de apă, aprobate în modul stabilit, și cu autorizațiile de folosință specială a apei.

    (2) Persoanele juridice, indicate la alineatul (1), sunt obligate să țină evidența apei captate, să efectueze observații sistematice și testări de laborator ale calității apei în sursele de alimentare cu apă, să informeze autoritățile pentru mediu, autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat, organele de autoadministrare locală despre abaterile indicatorilor de calitate a apei în surse de la normativele în vigoare, să asigure respectarea regimului stabilit pentru zonele de protecție sanitară și epurarea apei până la normele standardului ”Apă potabilă”.

    Articolul 45. Alimentarea necentralizată cu apă a populației

    În cadrul alimentării necentralizate cu apă, la folosirea obiectivelor acvatice pentru satisfacerea necesităților de apă potabilă, menajeră și de altă natură ale populației, persoanele juridice și fizice sunt în drept să extragă apa direct din sursele de apă de suprafață sau subterane, în modul prevăzut pentru beneficiarii de folosință generală sau specială a apei.

    Articolul 46. Folosirea apelor subterane cu proprietăți potabile în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și menajeră

    (1) Folosirea apelor subterane cu proprietăți potabile în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și menajeră este de regulă interzisă.

    (2) În zonele unde nu există surse necesare de apă de suprafață și sunt rezerve suficiente de ape subterane cu proprietăți potabile, autoritățile pentru gospodărirea apelor și autoritățile pentru mediu pot permite folosirea acestora în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și menajeră.

    Capitolul XII

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI

    CURATIVE ȘI DE ASANARE

    Articolul 47. Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri curative și de asanare

    (1) Obiectivele acvatice, clasate în modul stabilit la categoria apelor curative, sunt folosite în primul rând în scopuri curative și de asanare. În cazuri excepționale autoritățile pentru mediu de comun acord cu autoritățile pentru sănătate, al direcțiilor stațiunilor balneoclimaterice și autoritățile pentru hidrogeologie pot permite folosirea obiectivelor acvatice, clasate la categoria apelor curative în alte scopuri.

    (2) Clasarea obiectivelor acvatice la categoria apelor curative se efectuează prin hotărârea Guvernului în baza unei propuneri comune a Ministerului Sănătății și a Federației Sindicatelor Independente din Moldova, coordonată cu organele de autoadministrare locală în a căror rază teritorială este situat obiectivul acvatic în cauză.

    Articolul 48. Interzicerea deversării apelor reziduale în obiectivele acvatice, clasate la categoria apelor curative

    Se interzice deversarea apelor reziduale în obiectivele acvatice, clasate la categoria apelor curative.

    Articolul 49. Folosirea obiectivelor acvatice pentru odihnă și sport

    Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru odihnă și sport se stabilește de legislația în vigoare.

    Articolul 50. Folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul amator și sportiv

    Se permite folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul amator și sportiv cu condiția respectării regulilor de pescuit, excepție constituind rezervațiile naturale, pepinierele piscicole, gospodăriile piscicole, precum și alte locuri, unde pescuitul este interzis.

    Articolul 51. Folosirea obiectivelor acvatice pentru navigația cu ambarcațiuni

    (1) Folosirea obiectivelor acvatice pentru navigația cu ambarcațiuni (bărci de canotaj și cu motor, scutere, iahturi cu pânze etc.) se permite cu condiția respectării regulilor de utilizare a ambarcațiunilor, stabilite de Guvern.

    (2) Persoanele juridice și fizice au dreptul să folosească obiectivele acvatice pentru navigația cu ambarcațiuni în cazurile când acestea sunt înregistrate și poartă semnele de bord corespunzătoare.

    Capitolul XIII

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE

    ÎN SCOPURI AGRICOLE

    Articolul 52. Folosirea apei în scopuri agricole

    Valorificarea obiectivelor acvatice în scopuri agricole se realizează atât prin beneficierea de folosința generală a apei, cât și prin beneficierea de folosință specială a apei.

    Articolul 53. Obligațiunile beneficiarilor de folosință a apei, care folosesc obiectivele acvatice în scopuri agricole

    Persoanele juridice și fizice, indiferent de forma de proprietate, care folosesc obiectivele acvatice în scopuri agricole, sunt obligate:

    a) să respecte modul și regimul de folosință a apei;

    b) să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru prevenirea evacuării neraționale a apei, reducerea pierderilor de apă, cauzate prin infiltrație și evaporare din sistemele de ameliorare;

    c) să asigure măsuri de neadmitere a pătrunderii peștelui din bazinele piscicole în sistemele de ameliorare;

    d) să creeze regimul maxim favorabil de umiditate a solului.

    Articolul 54. Reglementarea și folosirea scurgerilor de suprafață (irigare prin inundare)

    Persoanele juridice și fizice, indiferent de forma de proprietate, au dreptul, în baza autorizației de folosință specială a apei, să edifice construcții de stăvilire a apei (îndiguiri) pentru reglementarea scurgerilor sezoniere de suprafață a apelor și să folosească în scopurile irigării prin inundare apele deversate din lacurile de acumulare, canalele de derivație și de aprovizionare cu apă.

    Articolul 55. Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale

    Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale este autorizată de către autoritățile pentru mediu de comun acord cu autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat și veterinară de stat.

    Capitolul XIV

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI

    INDUSTRIALE ȘI HIDROENERGETICE

    Articolul 56. Obligațiunile beneficiarilor de folosință a apei care folosesc obiectivele acvatice în scopuri industriale

    Beneficiarii de folosință a apei care folosesc obiectivele acvatice în scopuri industriale sunt obligați:

    a) să respecte planurile, normele tehnologice și regulile de folosință a apei stabilite și cerințele autorizației de folosință specială a apei;

    b) să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru reducerea consumului de apă și stoparea deversării apelor reziduale prin optimizarea tehnologiilor de fabricare și a schemelor de alimentare cu apă (implementarea unor tehnologii de consum minim de apă și fără folosirea apei, unor procedee tehnice de răcire cu aer, de alimentare cu apă în circuit închis și de altă natură).

    Articolul 57. Limitarea sau interzicerea folosirii apei potabile în scopuri industriale

    În caz de calamitate naturală sau avarie, precum și în cazul depășirii de către întreprindere a limitei consumului stabilit de apă potabilă captată în scopuri industriale din rețele, organele de autoadministrare locală au dreptul să reducă sau să interzică consumul de apă potabilă din rețelele comunale în scopuri industriale și să limiteze temporar consumul de apă din rețelele departamentale pentru a asigura satisfacerea prioritară a necesarului de apă potabilă și menajeră al populației.

    Articolul 58. Folosirea apelor subterane pentru alimentarea cu apă în scopuri industriale și în alte scopuri de producție

    Apele subterane (dulci, minerale, termale), care nu sunt clasate la categoria apelor potabile sau curative, pot fi folosite în baza autorizației de folosință specială a apei pentru alimentarea cu apă în scopuri industriale, pentru extracția elementelor chimice care se conțin în aceste ape, pentru obținerea de energie termică și în alte scopuri industriale, cu condiția respectării cerințelor privind folosirea rațională și protecția apelor.

    Articolul 59. Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri hidroenergetice

    Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri hidroenergetice se realizează, ținându-se cont de interesele altor ramuri ale economiei naționale și respectându-se cerințele de folosire complexă a apelor, dacă legislația în vigoare nu prevede altceva.

    Capitolul XV

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE

    PENTRU NECESITĂȚILE TRANSPORTULUI

    PE APĂ ȘI AERIAN

    Articolul 60. Căile de comunicație pe apă de uz comun

    (1) Conform legislației în vigoare, râurile, lacurile, bazinele de acumulare, canalele sunt căi de comunicație pe apă de uz comun, cu excepția cazurilor când folosirea lor în aceste scopuri este interzisă total sau parțial ori aceste obiective acvatice sunt atribuite în folosință separată.

    (2) Modul de clasare a căilor de comunicație pe apă de uz comun la categoria căilor navigabile, precum și modul de stabilire a regulilor de exploatare a căilor de comunicație pe apă de uz comun sunt determinate de legislația în vigoare.

    Articolul 61. Obligațiunile beneficiarilor de folosință a apei pe căile de comunicație pe apă de uz comun

    (1) Persoanele juridice și fizice, care folosesc obiectivele acvatice pentru necesitățile transportului pe apă, sunt obligate să respecte prevederile articolului 37, precum și cerințele autorizației de folosință specială a apei.

    (2) Persoanele juridice și fizice, care folosesc obiectivele acvatice cu statut de căi navigabile, pentru necesitățile alimentării cu apă, hidroenergeticii, gospodăriei piscicole, agrementului, sportului și în alte scopuri, sunt obligate să îndeplinească cerințele cu privire la asigurarea securității navigației.

    Articolul 62. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesitățile transportului aerian

    Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru staționarea, decolarea și aterizarea navelor aeriene, precum și pentru alte necesități ale transportului aerian, se stabilește de legislația în vigoare.

    Capitolul XVI

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

    NECESITĂȚILE GOSPODĂRIEI PISCICOLE

    Articolul 63. Obligațiunile persoanelor juridice și fizice, beneficiari de folosință a apei, care folosesc bazine de apă piscicole

    Persoanele juridice și fizice, indiferent de forma de proprietate, care folosesc bazine de apă piscicole sau sectoare de exploatare piscicolă în temeiul articolului 37 sunt obligate:

    a) să efectueze în aceste bazine și sectoare, în conformitate cu cerințele autorizației de folosință specială a apei, lucrări pentru organizarea gospodăriei piscicole, pescuit și dobândirea altor animale și plante acvatice;

    b) să realizeze, de comun acord cu autoritățile pentru protecția rezervelor piscicole, măsuri piscicole și tehnico-ameliorative, pentru îmbunătățirea stării bazinelor de apă și a condițiilor de reproducere a rezervelor de pește;

    c) să întrețină sectoarele de mal în locurile de pescuit în starea sanitară corespunzătoare.

    Articolul 64. Limitarea folosinței de apă în bazinele piscicole

    În bazinele piscicole și în cursurile de apă (sau în unele părți ale acestora), care au o deosebită importanță pentru menținerea și reproducerea speciilor valoroase de pește și altor reprezentanți ai faunei și florei acvatice, drepturile beneficiarilor de folosință a apei pot fi limitate în interesul gospodăriei piscicole. Lista acestor bazine piscicole și cursuri de apă (sau a unor părți ale acestora) și tipurile de restricții pentru folosința apei se aprobă de către autoritățile pentru mediu și cele pentru gospodărirea apelor.

    Articolul 65. Realizarea măsurilor pentru protecția și reproducerea rezervelor piscicole

    În cadrul exploatării construcțiilor hidrotehnice și a altor instalații din bazinele piscicole trebuie să fie realizate, în termenele stabilite măsuri de rigoare, menite să asigure protecția rezervelor piscicole și condițiile reproducerii lor.

    Articolul 66. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesitățile gospodăriei piscicole

    Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesitățile gospodăriei piscicole se stabilește de legislația în vigoare.

    Capitolul XVII

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

    NECESITĂȚILE GOSPODĂRIEI VÂNĂTOREȘTI

    ȘI REZERVAȚIILOR NATURALE

    Articolul 67. Prerogativele întreprinderilor și organizațiilor gospodăriei vânătorești pentru folosința apei

    Pe râuri, lacuri și alte obiective acvatice, care sunt habitate ale păsărilor sălbatice acvatice și animalelor cu blană prețioasă, autoritățile pentru mediu și cele pentru gospodărirea apelor pot acorda întreprinderilor și organizațiilor gospodăriei vânătorești prerogative la folosința apei, ținându-se cont de cerințele folosirii complexe a apelor.

    Articolul 68. Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesitățile gospodăriei vânătorești

    (1) Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesitățile gospodăriei vânătorești (creșterea păsărilor acvatice și animalelor cu blană prețioasă, cultivarea plantelor acvatice și realizarea altor măsuri necesare pentru organizarea gospodăriei vânătorești) se efectuează cu acordul autorităților pentru mediu și celor pentru gospodărirea apelor, autorităților pentru supravegherea sanitară de stat, autorităților pentru protecția rezervelor piscicole și al altor organe interesate.

    (2) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesitățile gospodăriei vânătorești se stabilește de legislația în vigoare.

    Articolul 69. Obiectivele acvatice, declarate rezervații naturale

    Obiectivele acvatice care prezintă o deosebită valoare științifică sau culturală sunt declarate în modul stabilit de legislația în vigoare, prohibite și se atribuie în folosință permanentă separată rezervațiilor naturale, în scopul ocrotirii naturii și efectuării de cercetări științifice și sunt incluse în fondul rezervațiilor naturale al Republicii Moldova.

    Articolul 70. Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale rezervațiilor naturale și măsurile pentru protecția lor

    (1) Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale rezervațiilor naturale se determină în regulamentele cu privire la fondul rezervațiilor naturale al Republicii Moldova.

    (2) Obiectivele acvatice pot fi incluse, prin hotărârea Guvernului, în zonele de protecție din jurul rezervațiilor naturale, interzicându-se sau limitându-se folosințele de apă care provoacă dezechilibrul stării firești a naturii din rezervațiile naturale.

    Articolul 71. Retragerea obiectivelor acvatice din folosința rezervațiilor naturale

    Retragerea obiectivelor acvatice din folosința rezervațiilor naturale este admisă numai în cazurile de stringență necesitate, conform legislației în vigoare.

    Capitolul XVIII

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

    DEVERSAREA APELOR REZIDUALE

    Articolul 72. Autorizația de folosință a obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale

    Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi realizată numai în baza autorizației autorităților pentru mediu de comun acord cu autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat și cu alte organe interesate.

    Articolul 73. Condițiile de admitere a deversării apelor reziduale în obiectivele acvatice

    (1) Se admite deversarea apelor reziduale în obiectivele acvatice numai în cazurile în care:

    a) deversarea nu va conduce la sporirea conținutului de impurități peste limitele maxime admise;

    b) beneficiarul de folosință a apei va asigura epurarea apelor reziduale până la limitele stabilite de autoritățile pentru mediu, de comun acord cu autoritățile pentru gospodărirea apelor și cu autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat.

    (2) Dacă prevederile cuprinse la articolul 72 și la alineatul (1) al acestui articol se încalcă, deversarea apelor reziduale va fi limitată, suspendată sau interzisă de către autoritățile pentru mediu, care sunt în drept să sisteze, inclusiv activitatea unor instalații industriale, secții, întreprinderi, instituții, organizații.

    (3) În cazul în care este periclitată sănătatea populației, autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat au dreptul cu avizul autorităților pentru mediu să suspendeze deversarea apelor reziduale, inclusiv să interzică exploatarea obiectivelor de producție și a altor obiective.

    Capitolul XIX

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE

    PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR ȘI PENTRU

    ALTE NECESITĂȚI DE STAT ȘI PUBLICE

    Articolul 74. Folosirea obiectivelor acvatice pentru combaterea incendiilor și pentru alte necesități de stat și publice

    (1) Pentru combaterea incendiilor este admisă folosirea apei din orice obiectiv acvatic.

    (2) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru combaterea incendiilor, precum și pentru alte necesități de stat și publice se stabilește de legislația în vigoare.

    Capitolul XX

    EXPLOATAREA LACURILOR DE ACUMULARE

    Articolul 75. Regimul de umplere și evacuare a lacurilor de acumulare

    Persoanele juridice care exploatează instalații de reținere, evacuare sau captare a apelor în lacurile de acumulare sunt obligate:

    a) să nu admită înmlăștinirea terenului și eutrofizarea neechilibrată a apei;

    b) să respecte regimul de umplere și evacuare a lacurilor de acumulare, stabilit în funcție de interesele beneficiarilor de folosință a apei și ale beneficiarilor funciari, situați în zonele de influență ale lacurilor de acumulare;

    c) să asigure redresarea ecosistemelor dezechilibrate.

    Articolul 76. Modul de exploatare a lacurilor de acumulare

    Modul de exploatare a lacurilor de acumulare este determinat de regulile, aprobate pe ansamblul fiecărui lac de acumulare, sau pe ansamblul fiecărui sistem de lacuri de acumulare de către autoritățile pentru gospodărirea apelor în concordanță cu autoritățile pentru mediu, cu autoritățile pentru supravegherea sanitară de stat, autoritățile pentru protecția rezervelor piscicole, precum și cu alte organe interesate.

    Articolul 77. Organizarea și coordonarea acțiunilor ce asigură starea tehnică și amenajarea corespunzătoare a lacurilor de acumulare

    În conformitate cu legislația în vigoare, organizarea și coordonarea acțiunilor ce asigură starea tehnică și amenajarea corespunzătoare a lacurilor de acumulare, precum și controlul respectării regulilor de exploatare a acestora, se efectuează de către autoritățile pentru gospodărirea apelor în modul stabilit de Guvern.

    Articolul 78. Exploatarea lacurilor și altor bazine acvatice, folosite în calitate de lacuri de acumulare

    Prevederile articolelor 75 – 77 se extind, de asemenea, și asupra exploatării lacurilor și altor bazine acvatice, care sunt folosite în calitate de lacuri de acumulare.

    Capitolul XXI

    FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE, SITUATE

    PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

    ȘI AL ALTOR STATE

    Articolul 79. Folosirea obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul Republicii Moldova și al altor state

    (1) Reglementarea folosirii obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul Republicii Moldova și al altor state, în măsura în care aceasta atinge interesele lor se realizează de către organele respective ale Republicii Moldova de comun acord cu organele similare ale țărilor interesate.

    (2) În conformitate cu legislația în vigoare, gospodărirea apelor de frontieră și de transfrontieră se realizează în baza acordurilor interstatale.

    Capitolul XXII

    SOLUȚIONAREA LITIGIILOR PRIVIND

    FOLOSINȚA APEI

    Articolul 80. Organele de soluționare a litigiilor privind folosința apei

    Litigiile privind folosința apei se soluționează de către Guvern, organele de autoadministrare locală și de organele de stat, autorizate în mod special în acest scop, în modul stabilit de prezentul cod și de legislația în vigoare.

    Articolul 81. Soluționarea litigiilor privind folosința apei dintre beneficiarii de folosință a apei din Republica Moldova și din alte state

    Litigiile dintre beneficiarii de folosință a apei din Republica Moldova și din alte state privind folosirea apei se soluționează de către o comisie, formată pe bază de paritate din reprezentanți ai Republicii Moldova și ai statelor în cauză.

    Articolul 82. Soluționarea litigiilor privind dreptul de folosință specială a apei

    Litigiile care se referă la dreptul de folosință specială a apei se soluționează de către organul care a eliberat autorizația de folosință a obiectivului acvatic, ce constituie cauza litigiului.

    Articolul 83. Competența Guvernului în soluționarea litigiilor privind folosința apei

    Litigiile dintre beneficiarii de folosință a apei din diverse județe (raioane) și orașe, cu excepția litigiilor prevăzute la articolul 84, se soluționează de către Guvern.

    Articolul 84. Competența organelor de autoadministrare locală în soluționarea litigiilor privind folosința apei

    Litigiile dintre persoanele juridice, indiferent de forma de proprietate, ca și litigiile dintre acestea și persoanele fizice, privind folosirea obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul județului (raionului), excepție constituind litigiile prevăzute la articolele 82 și 83, se soluționează de către organele de autoadministrare locală.

    Articolul 85. Modul de contestare a deciziilor privind litigiile referitoare la folosința apei

    (1) Contestațiile deciziilor organelor de autoadministrare locală privind litigiile referitoare la folosința apei se înaintează Guvernului.

    (2) Contestațiile deciziilor organelor care eliberează autorizații de folosință specială a apei, privind litigiile referitoare la folosința apei, se înaintează organelor ierarhic superioare acestora.

    (3) Contestațiile pot fi depuse în cel mult zece zile de la primirea copiilor deciziilor.

    Articolul 86. Soluționarea litigiilor patrimoniale vizând relațiile din domeniul apelor

    Litigiile patrimoniale ce vizează relațiile din domeniul apelor se soluționează în modul stabilit de legislația în vigoare.

    COMPARTIMENTUL III

    PROTECȚIA APELOR ȘI PREVENIREA

    EFECTELOR LOR DISTRUCTIVE

    Capitolul XXIII

    DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND PROTECȚIA APELOR

    Articolul 87. Protecția apelor

    Toate apele (obiectivele acvatice) sunt ocrotite împotriva poluării, impurificării, epuizării, care pot prejudicia sănătatea populației și pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la degradarea condițiilor de aprovizionare cu apă și altor fenomene negative, cauzate de modificarea proprietăților fizice, chimice și biologice ale apelor, reducerea însușirii lor de epurare naturală, perturbarea regimului hidrologic și hidrogeologic.

    Articolul 88. Realizarea măsurilor ce asigură protecția apelor

    Persoanele juridice și fizice, activitatea cărora afectează starea apelor, sunt obligate să realizeze măsuri tehnologice, de ameliorări silvice, agrotehnice, hidrotehnice, sanitare și de altă natură, coordonate cu autoritățile pentru mediu, pentru gospodărirea apelor, pentru supravegherea sanitară de stat, cu organele de autoadministrare locală, care să asigure protecția apelor împotriva poluării, impurificării și epuizării, precum și ameliorarea stării și regimului apelor.

    Articolul 89. Planificarea măsurilor de protecție a apelor

    Persoanele juridice, activitatea cărora afectează starea apelor, sunt obligate să planifice măsuri corespunzătoare care să asigure protecția apelor și să le coordoneze cu autoritățile pentru mediu.

    Articolul 90. Stimularea economică a folosirii raționale și a protecției apelor

    (1) Stimularea economică a folosirii raționale și a protecției resurselor acvatice se realizează prin:

    a) stabilirea unei plăți pentru folosirea resurselor de apă și deversarea substanțelor poluante în obiectivele acvatice;

    b) acordarea unor înlesniri fiscale de creditare și altor avantaje beneficiarilor de folosință a apei pentru implementarea unor tehnologii și cicluri de producție hidroeconomicoase și cu deșeuri minime, pentru realizarea altor activități de mare eficiență în domeniul protecției apelor;

    c) introducerea unui sistem special de impozitare a persoanelor juridice, care aplică tehnologii ecologic periculoase ori realizează activități ecologic periculoase;

    d) vânzarea licenței (autorizației) pentru dreptul de deversar al substanțelor poluante în obiectivele acvatice;

    e) obligarea beneficiarilor de folosință a apei să remedieze starea ecologică a obiectivelor acvatice;

    f) încasarea în modul stabilit a compensațiilor bănești pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea legislației apelor;

    g) luarea de măsuri pentru ameliorarea stării zonelor de protecție sanitară ale surselor de alimentare cu apă, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane și îmbunătățirea evidenței funcționării acestor prize.

    (2) Legislația, organele de autoadministrare locală pot stabili și alte modalități de stimulare economică a activității de protecție a apelor.

    (3) Eficiența acțiunilor de protecție a apelor, desfășurate de persoanele juridice, este luată în considerare la aprecierea activității lor economico-financiare.

    Capitolul XXIV

    PROTECȚIA APELOR ÎMPOTRIVA

    POLUĂRII ȘI IMPURIFICĂRII

    Articolul 91. Protecția apelor împotriva poluării și impurificării cu deșeuri și ape reziduale

    (1) Este interzisă deversarea în obiectivele acvatice a deșeurilor industriale, menajere și de altă natură.

    (2) Deversarea apelor reziduale este admisă numai cu condiția respectării prevederilor articolelor 72 și 73.

    Articolul 92. Protecția apelor împotriva poluării și impurificării cu produse ale activității de producție

    Posesorii mijloacelor de transport pe apă, conductelor, instalațiilor plutitoare și altor instalații din obiectivele acvatice, alte persoane juridice și fizice sunt obligați să nu admită poluarea și impurificarea apelor cu derivate petroliere, substanțe chimice și alte produse ale activității de producție.

    Articolul 93. Protecția suprafeței bazinelor de recepție, a stratului de gheață din bazine și cursuri de apă

    Persoanele juridice sunt obligate să nu admită poluarea și impurificarea suprafeței bazinelor de recepție, a stratului de gheață din bazine și cursuri de apă cu deșeuri de producție, menajere și de altă natură, precum și cu derivate petroliere și substanțe chimice, spălarea cărora va conduce la degradarea calității apelor de suprafață și a celor subterane.

    Articolul 94. Prevenirea poluării apelor cu îngrășăminte și produse toxice

    Persoanele juridice și fizice sunt obligate să nu admită poluarea apelor cu îngrășăminte și produse toxice.

    Articolul 95. Circumscripțiile și zonele de protecție sanitară

    În scopul protecției apelor folosite pentru satisfacerea necesităților populației cu apă potabilă, menajeră, curativă, de asanare se stabilesc circumscripții și zone de protecție sanitară conform legislației în vigoare.

    Articolul 96. Paza și protecția apelor subterane împotriva impurificării

    (1) Pentru folosirea rațională, paza și protecția resurselor de ape subterane, explorarea și prospectarea apelor subterane se efectuează de către organizațiile de stat specializate sub controlul organelor de stat, autorizate în mod special în acest scop.

    (2) În zonele unde nivelul orizontului apelor subterane se află aproape de suprafața solului, beneficiarii de folosință a apei sunt obligați să preconizeze măsuri suplimentare pentru paza și protecția apelor împotriva impurificării.

    Capitolul XXV

    PROTECȚIA APELOR ÎMPOTRIVA EPUIZĂRII

    Articolul 97. Măsurile de protecție a apelor împotriva epuizării

    (1) În scopul menținerii unui regim favorabil sănătății râurilor, lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, apelor subterane și altor obiective acvatice, precum și pentru prevenirea eroziunii solurilor, colmatării bazinelor, degradării condițiilor de viață ale animalelor acvatice, pentru reducerea intensității oscilațiilor scurgerilor etc., se stabilesc zone riverane de protecție și zone de împădurire de protecție a apelor, se realizează măsuri de ameliorare silvică, antierozionale, hidrotehnice și de altă natură în modul prevăzut de legislația în vigoare.

    (2) În procesul coordonării privind amplasarea și construcția întreprinderilor, instalațiilor și altor obiective, care afectează starea apelor, precum și la eliberarea autorizațiilor de folosință specială a apei, autoritățile în cauză se vor călăuzi neapărat de schemele de folosire complexă și de protecție a apelor și de balanțele de gospodărire a apelor în care se ține cont de interesele beneficiarilor de folosință a apei și ale beneficiarilor funciari.

    Articolul 98. Protecția apelor subterane împotriva epuizării

    (1) Dacă la efectuarea lucrărilor de foraj sau a altor lucrări miniere, ce țin de prospectarea, explorarea și exploatarea zăcămintelor de gaze, petrol, cărbune și altor minereuri, sunt descoperite orizonturi acvifere subterane, organizațiile care execută lucrările miniere sunt obligate să anunțe imediat autoritățile pentru gospodărirea apelor și autoritățile pentru mediu și să întreprindă în modul stabilit măsurile corespunzătoare pentru protecția apelor subterane și prevenirea epuizării lor.

    (2) Fântânile arteziene urmează să fie utilate cu dispozitive de reglare, conservate sau lichidate în modul stabilit de legislația în vigoare.

    Capitolul XXVI

    PREVENIREA ȘI LICHIDAREA EFECTELOR

    DISTRUCTIVE ALE APELOR

    Articolul 99. Obligațiunile persoanelor juridice și fizice privind prevenirea și lichidarea efectelor distructive ale apelor

    De comun acord cu autoritățile pentru mediu, cu autoritățile pentru gospodărirea apelor, cu organele de autoadministrare locală și cu alte organe de stat interesate sau în baza prescripțiilor organelor de stat, autorizate în mod special în acest scop, persoanele juridice și fizice sunt obligate să realizeze măsuri pentru prevenirea și lichidarea efectelor distructive ale apelor:

    a) revărsări ale apelor, inundații și subinundații;

    b) distrugerea malurilor, îndiguirilor de protecție și a altor construcții;

    c) înmlăștinirea și salinizarea terenurilor;

    d) eroziunea solurilor, formarea râpelor, alunecărilor de teren, a cursurilor noroioase de apă din ploi torențiale și a altor fenomene periculoase.

    Articolul 100. Măsurile urgente pentru prevenirea și lichidarea urmărilor calamităților naturale, provocate de efectele distructive ale apelor

    (1) Realizarea măsurilor urgente pentru prevenirea și lichidarea urmărilor calamităților naturale, provocate de efectele distructive ale apelor, este reglementată de legislația în vigoare.

    (2) Pentru conducerea operativă a lucrărilor de prevenire și lichidare a urmărilor calamităților naturale, provocate de efectele distructive ale apelor, Guvernul și organele de autoadministrare locală creează comisii speciale, din care fac parte reprezentanți ai autorităților pentru mediu și autorităților pentru gospodărirea apelor, precum și reprezentanți ai persoanelor juridice.

    (3) Indicațiile acestor comisii speciale sunt executorii pentru toate persoanele juridice și fizice.

    COMPARTIMENTUL IV

    EVIDENȚA DE STAT A FOLOSIRII APELOR

    Articolul 101. Sarcinile evidenței de stat a resurselor de apă și a folosirii lor

    Evidența de stat a resurselor de apă și a folosirii lor are drept sarcină stabilirea cantității și calității apelor, a datelor privind folosirea apelor pentru necesitățile populației și ale economiei naționale.

    Articolul 102. Cadastrul de Stat al Apelor

    Cadastrul de Stat al Apelor cuprinde datele evidenței apelor conform indicilor de cantitate și calitate, datele privind înregistrarea folosințelor de apă, evidența folosirii apelor și starea lor ecologică.

    Articolul 103. Balanțele de gospodărire a apelor

    În conformitate cu legislația în vigoare, balanțele de gospodărire a apelor, în care se estimează cantitatea și gradul de folosire a apelor, sunt întocmite pe ansamblul fiecărui bazin hidrografic și pe ansamblul fiecărei regiuni economice.

    Articolul 104. Schemele de folosire complexă și de protecție a apelor

    Schemele generale și de bazin hidrografic (teritoriale) de folosire complexă și de protecție a apelor determină principalele măsuri de gospodărire a apelor și alte măsuri, ce urmează să fie realizate pentru satisfacerea cerințelor de perspectivă de apă ale populației și economiei naționale, precum și pentru protecția apelor și prevenirea efectelor lor distructive.

    Articolul 105.

    Ținerea evidenței de stat și de folosire a apelor, ținerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, întocmirea balanțelor de gospodărire a apelor și elaborarea schemelor de folosire complexă și de protecție a apelor

    (1) Evidența de stat a apelor în folosirea lor, ținerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, întocmirea balanțelor de gospodărire a apelor, elaborarea schemelor de folosire complexă și de protecție a apelor se efectuează din contul statului.

    (2) Ținerea evidenței de stat și de folosire a apelor, ținerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, modul de întocmire a balanțelor de gospodărire a apelor, de elaborare și aprobare a schemelor de folosire complexă și de protecție a apelor și stabilesc de către Guvern.

    COMPARTIMENTUL V

    RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA

    LEGISLAȚIEI APELOR

    Articolul 106. Nulitatea tranzacțiilor, prin care se încalcă dreptul proprietății de stat asupra apelor

    Tranzacțiile prin care, într-o formă directă sau indirectă, se încalcă dreptul proprietății de stat asupra apelor sunt considerate nule.

    Articolul 107. Răspunderea pentru încălcarea legislației apelor

    (1) Persoanele, culpabile de comiterea tranzacțiilor, vizate la articolul 106, precum și de:

    a) ocuparea nelegitimă a obiectivelor acvatice sau folosirea nelegitimă a apelor;

    b) captarea apei cu încălcarea regimului stabilit de folosință;

    c) poluarea și impurificarea apelor;

    d) darea în exploatare a unor întreprinderi, obiective comunale și altor obiective neutilate cu construcțiile și instalațiile corespunzătoare pentru prevenirea poluării și impurificării apelor sau a efectelor lor distructive;

    e) folosirea nerațională, lipsită de spirit gospodăresc, a apei;

    f) încălcarea regimului de protecție a apelor la bazinele de recepție, care provoacă impurificarea lor, eroziunea solului și alte fenomene periculoase;

    g) executarea neautorizată a lucrărilor hidrotehnice și a altor lucrări care afectează starea apelor;

    h) deteriorarea construcțiilor și instalațiilor de gospodărire a apelor;

    i) încălcarea regulilor de exploatare a construcțiilor și instalațiilor de gospodărire a apelor;

    j) încălcarea regulilor de ținere a evidenței primare a folosinței de apă, sunt pasibile de răspundere civilă, administrativă sau penală în conformitate cu legislația în vigoare.

    (2) Legislația poate stabili răspunderea și pentru alte cazuri de încălcare a legislației apelor.

    Articolul 108. Restituirea obiectivelor acvatice ocupate în mod nelegitim

    Obiectivele acvatice, ocupate în mod nelegitim, se restituie deținătorilor lor legali fără compensarea cheltuielilor, suportate în decursul folosirii lor nelegitime.

    Articolul 109. Repararea prejudiciilor aduse prin încălcarea legislației apelor

    Persoanele juridice și fizice sunt obligate să repare prejudiciile aduse prin încălcarea legislației apelor în proporțiile și în modul stabilit de legislația în vigoare.

    Articolul 110. Convențiile internaționale

    Dacă o convenție internațională la care Republica Moldova este parte are alte reguli decât cele prevăzute de prezentul cod, se aplică regulile convenției internaționale.

    PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA MIRCEA SNEGUR

    or. Chișinău, 22 iunie 1993, nr. 1532-XII.

    Published the same day

    All acts of 30 October 1993

    About the sources

    Code No. 1532 of 22 June 1993, issued by Parliament, published in the Official Gazette on 30 October 1993. Status: repealed.

    Satelit does not give legal advice. Titles, numbers and dates come from the official sources. Summaries, where present, are automatic explanations of the official text and may leave out details. The official text always prevails.

    Sources: the State Register of Legal Acts (legis.md) for the official text and its versions, Monitorul Oficial (monitorul.gov.md) for the publication.

    How we read and compare the data

    Only the cookies we need

    We use only the cookies the site needs: language, theme, city, account and your chat with the assistant. No advertising or tracking cookies.

    Details