Satelit

Change city

Your city

Prices, the stores that deliver and the delivery cost are shown for this city.

    Delivery by city
    Language: English
    Appearance

    Theme

    Accent colour

    Your theme and colour carry over to the app and Satelit Developer.

    Sign in
    My account

    Law No. 686 of 14 December 1995 · Parliament

    Bugetului de stat pe anul 1996

    • In force since 13 Feb 1997
    • Important
    • Taxes and duties

    Open the official text (opens in a new tab) All acts of that day

    Updated:

    Automatic summary

    How does this affect me?

    Pick who you are and get a short explanation with the articles cited.

    The same explanation for everyone.

    Have your own question?

    Write it here. The answer is only for you.

    Official text

    Official text in Romanian. The register publishes no English version.

    54 articles. Tap an article to open it.

    Versiune în vigoare din 13.02.97 în baza modificărilor prin

    LP1074-XIII din 27.12.96, MO10-11/13.02.97 art.140

    Parlamentul adoptă prezenta lege.

    Art.1.

    (1) Bugetul de stat se aprobă la venituri în sumă de 1564 1 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 1984,7 milioane lei, cu un deficit de 420,6 milioane lei, conform anexei nr.1.

    (2) Pentru acoperirea deficitului bugetului de stat pe anul 1996 se va destina creditul Băncii Naţionale a Moldovei în sumă de 100 milioane lei, primit sub garanţia hîrtiilor de valoare de stat, veniturile de la vînzarea hîrtiilor de valoare de stat în sumă de 180 milioane lei şi mijloace din împrumuturi externe în sumă de 140,6 milioane lei.

    Art.2.

    (1) Creditul în sumă de 178,2 milioane lei, acordat Guvernului în anii 1994-1995 de către Banca Naţională a Moldovei, se va raporta la datoria internă de stat.

    (2) Banca Naţională a Moldovei va prelungi, cu aplicarea ratei de refinanţare curente, termenele de rambursare a creditelor:

    a) în sumă de 363,7 milioane lei, acordate Guvernului în anii 1992-1995 pentru acoperirea deficitului bugetului de stat, pînă la 25 martie 1997;

    b) în sumă de 13 milioane lei, acordate Ministerului Finanţelor în anul 1992 pentru indexarea mijloacelor circulante ale agenţilor economici, pînă la 1 iulie 1996.

    Art.3.

    În scopul asigurării finanţării măsurilor prioritare prevăzute în bugetul de stat, în condiţiile încasării neuniforme a veniturilor bugetare. Banca Naţională a Moldovei va acordă Guvernului pe parcursul anului, sub garanţia hîrtiilor de valoare de stat, credite în sumă de 100 milioane lei cu rambursarea în acelaşi an.

    Art.4.

    Se stabileşte că Banca Naţională a Moldovei va transfera pe parcursul anului în bugetul de stat o parte de venit, echivalentă sumei dobînzilor, achitate de către Guvern pentru creditele acordate în anii 1992-1996 pentru acoperirea deficitului bugetului de stat şi pentru creditele acordate sub garanţia hîrtiilor de valoare de stat.

    Art.5.

    Cheltuielile prevăzute la poziţiile 1.8, 3.2.5, 3.2.6, 3.2.7, 4, 12, 19 din anexa nr.1 se efectuează de către Guvern după aprobarea de către Parlament a regulamentelor şi programelor respective.

    Art.6.

    (1) Se stabileşte că cheltuielile pentru exploatarea lacurilor de acumulare, instalaţiilor hidrotehnice şi contra inundaţiei, luncilor inundabile şi consumul energiei electrice folosite pentru irigare se efectuează din contul bugetului de stat, în limitele mijloacelor stabilite pentru aceste scopuri.

    (2) Aprovizionarea agenţilor economici cu apă pentru irigare se efectuează de către Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor “Apele Moldovei” contra plată, incluzînd în plată cheltuielile pentru exploatarea sistemelor de irigaţie, cu exceptarea costului energiei electrice. Plata va fi efectuată în contul plăţii pentru apă, datorate bugetului (reieşind din calculul de 90 de bani pentru 10 m3 de apă), în baza contractelor.

    Art.7.

    Se stabileşte că suma garanţiilor acordate de către Guvern în anul 1996 întreprinderilor şi organizaţiilor de stat nu va depăşi suma alocaţiilor bugetare pentru prestarea serviciilor de către acestea, ţinîndu-se cont de angajamentele reciproce din anul 1995.

    Art.8.

    Propunerile privind reducerea veniturilor sau majorarea cheltuielilor bugetului de stat se examinează şi se adoptă de către Guvern şi se aprobă de Parlament, cu condiţia existenţei surselor reale de acoperire a pierderilor bugetului şi nedepăşirii nivelului stabilit al deficitului bugetar.

    Art.9.

    Lista impozitelor, taxelor şi altor încasări nefiscale care se percep în sistemul bugetar se aprobă conform anexei nr.2.

    Art.10.

    Normativele defalcărilor din veniturile reglementare (generale de stat) în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (bugetele locale) se aprobă conform anexei nr.3.

    Art.11.

    (1) În scopul susţinerii instituţiilor sferei sociale se aprobă cuantumurile subvenţiilor acordate de la bugetul de stat bugetelor locale, în sumă de 125,5 milioane lei, conform anexei nr.4.

    (2) Se stabileşte că cheltuielile pentru compensarea diferenţei de preţuri la combustibilul folosit pentru încălzirea spaţiului locativ a unor categorii ale populaţiei şi pentru alte acţiuni de ordin local vor fi suportate din contul mijloacelor bugetelor locale.

    (3) În scopul pregătirii instituţiilor finanţate de la bugetele locale pentru sezonul de toamnă-iarnă 1996-1997 şi onorării de către acestea a datoriilor pentru serviciile comunale, Ministerul Finanţelor se autorizează, prin intermediul achitărilor reciproce, să acorde împrumuturi din resursele interne şi externe primăriilor municipiilor şi comitetelor executive raionale, cu reflectarea acestor sume în raportul despre executarea de casă a bugetului de stat.

    Art.12.

    (1) Mărfurile (lucrările, serviciile) provenite şi importate în republică din ţările C.S.I. pe teritoriul Republicii Moldova nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată. Sumele taxei pe valoarea adăugată, achitate în ţările menţionate, la mărfurile (lucrările, serviciile) utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri de producţie şi evidenţiate în documentele de calcul, de plată şi de însoţire într-o rubrică nu se raportă la cheltuielile de producţie şi circulaţie şi se iau în considerare la calcularea taxei în conformitate cu art. 7 alin. (4) din Legea nr.264-XIII din 8 noiembrie 1994 privind taxe pe valoarea adăugată.

    (2) Mărfurile (lucrările, serviciile) produse în Republica Moldova şi exportate în ţările C.S.I., inclusiv cele exportate din însărcinarea agenţilor economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, se supun taxei pe valoarea adăugată şi accizelor la locul de fabricare a lor pe principii generale.

    (3) Sumele taxei pe valoarea adăugată, achitate în ţările C.S.I. pentru cheltuielile efectuate la fabricarea producţiei exportate, nesupuse impozitării, se raportă la preţul de cost al acestei producţii.

    (4) Nu se supune impunerii cu taxa pe valoarea adăugată venitul obţinut din diferenţa dintre preţurile de procurare şi de comercializare a mărfurilor exportate (cu excepţia exportului în ţările C.S.I.) atît de fabricarea indigenă, cît şi fabricate în ţările C.S.I. Sumele taxei pe valoarea adăugată, achitate în C.S.I. la cheltuielile efectuate pentru realizarea acestei operaţiuni, se raportă la cheltuielile de circulaţie în modul stabilit. Sumele taxei pe valoarea adăugată, achitate pentru mărfurile procurate, se includ, la exportarea acestora, în costul de comercializare.

    (5) Sumele taxei pe valoarea adăugată şi accizelor, achitate la importarea mărfurilor, nu se restituie de la buget în cazul reexportării ulterioare a acestor mărfuri în ţările C.S.I.

    (6) Mărfurile produse în Republica Moldova, precum şi cele importate din alte ţări (cu excepţia mărfurilor supuse taxei pe valoarea adăugată la locul de producere), şi depozitate în antrepozitele vamale din republică şi din ţările C.S.I., inclusiv în antrepozitele vamale libere, sînt supuse taxei pe valoarea adăugată şi accizelor. La scoaterea mărfurilor din antrepozitele vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova peste hotarele ţărilor C.S.I., în conformitate cu regimurile vamale “export”, “reexport” şi “magazin de comerţ fără taxe”, sumele achitate ale impozitelor menţionate se restituie.

    (7) La introducerea provizorie a mărfurilor destinate prelucrării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, taxa pe valoarea adăugată şi accizele se percep ca şi la punerea acestor mărfuri în circulaţie liberă. La scoaterea produselor de prelucrare peste hotarele ţărilor C.S.I., sumele achitate ale impozitelor menţionate se restituie de la contul de depozit al organelor vamale, în ce priveşte componentul de import exportat în componenţa produsului finit.

    (8) Mărfurile importate de către persoanele fizice care nu sînt subiecte ale activităţii de întreprinzător sînt supuse taxei pe valoarea adăugată, dacă valoarea totală a mărfurilor importate dintr-o singură dată depăşeşte suma de 200 de dolari S.U.A., în măsura în care se depăşeşte acest plafon.

    Art.13.

    (1) Lista mărfurilor (producţiei) supuse accizelor şi cotele accizelor se aprobă conform anexei nr.5.

    (2) Asupra listei menţionate nu se extinde acţiunea actelor legislative şi altor acte normative care prevăd scutirea de plata accizelor cu excepţia Legii nr.347-XIII din 27 decembrie 1994 cu privire la accize.

    Art.14.

    Nu se supun accizelor alcoolul (rectificat, brut, pentru divinuri) şi tutunul, importate pentru prelucrarea şi producerea mărfurilor supuse accizelor de către agenţi economici care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii şi dispun de secţii pentru producerea şi îmbutelierea producţiei alcoolice, fermentarea tutunului şi producerea articolelor de tutungerie, în baza licenţelor corespunzătoare.

    Art.15.

    (1) Plătitori de accize la producţia fabricată din materia primă ce aparţine persoanelor juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, care ţin evidenţă contabilă şi au balanţă autonomă, cont de decontare în bancă şi relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, sînt agenţii economici-proprietari ai materiei prime.

    (2) Plătitori de accize la producţia supusă accizelor, fabricată din materia primă supusă accizelor a clienţilor care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, precum şi din materia primă supusă accizelor a persoanelor care nu sînt subiecte ale activităţii de întreprinzător, sînt producătorii produsului finit.

    (3) Plătitori de accize la producţia supusă accizelor, fabricată din materia primă supusă accizelor a clientului, procurată pe teritoriul Republicii Moldova de către agenţii economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii sînt întreprinderile prelucrătoare. Sumele accizelor, plătite la procurarea materiei prime şi incluse într-o poziţie distinctă în documentele de însoţire, se iau în considerare la achitarea de către întreprinderea prelucrătoare a accizelor pentru producţia finită.

    (4) Plătitori de accize la benzină, motorină şi alte mărfuri supuse accizelor, cumpărate de la agenţii economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, sînt agenţii economici – cumpărători.

    Art.16.

    (1) Se stabileşte că vodca, lichiorurile, vinurile din struguri şi fructe, vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon, divinurile (coniacurile) şi alte băuturi alcoolice, berea, articolele de tutun, destinate comercializării pe teritoriul Republicii Moldova, se marchează în mod obligatoriu cu timbre de control. Aceste mărfuri, nemarcate cu timbre de control, nu pot fi livrate sau importate pentru comercializare pe teritoriul republicii.

    (2) Vodca, lichiorurile, vinurile, divinurile (coniacurile) şi alte băuturi alcoolice, berea şi articolele de tutun, produse şi comercializate pe teritoriul republicii, se marchează cu timbre de control în procesul producerii.

    (3) Se stabileşte că importul mărfurilor supuse marcării cu timbre de control se autorizează de organele vamale sub condiţia marcării acestor mărfuri în procesul producerii, conform cerinţelor.

    (4) Timbrele de control se editează la comanda Ministerului Finanţelor şi se vînd:

    - producătorilor autohtoni, de organele Serviciului Fiscal de Stat;

    - importatorilor, de organele vamale în punctele vamale prin care se permite importul mărfurilor supuse accizelor.

    (5) Cheltuielile pentru cumpărarea timbrelor de control se includ în cheltuielile de producţie şi de circulaţie.

    (6) Regulamentul cu privire la editarea şi vînzarea timbrelor de control, marcarea şi comercializarea mărfurilor menţionate se aprobă de Guvern.

    Art.17.

    (1) Calcularea şi achitarea la buget a taxei pe valoarea adăugată, accizelor la mărfurile importate în republică, precum şi asigurarea agenţilor economici-importatori cu timbre de accize se efectuează de către organele vamale. Controlul asupra corectitudinii calculării şi achitării integrale şi la termen în buget a plăţilor menţionate este exercitat de către organele Serviciului fiscal de stat.

    (2) Plata impozitelor menţionate se efectuează concomitent cu achitarea taxelor vamale. Formalităţile aferente regimurilor vamale corespunzătoare nu se îndeplinesc fără achitarea plăţilor menţionate.

    (3) Departamentul Controlului Vamal prezintă lunar Inspectoratului fiscal principal de stat informaţii despre importul şi exportul valorilor în mărfuri şi materiale de către agenţii economici, sumele calculate şi transferate ale taxei pe valoarea adăugată, accizelor, numărul de timbre de accize procurate şi despre cazurile de amînare a plăţilor vamale.

    (4) Taxa pe valoarea adăugată şi accizele la motorina importată de către agenţii economici în perioada 1 aprilie – 31 mai 1996 pentru comercializare întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico – juridică, se achită pe parcursul a trei luni din momentul importării, în baza contractului de eşalonare a plăţii impozitului,încheiat cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Pentru neachitarea impozitului în termenele stabilite se aplică penalităţi din momentul importării. Ministerul Finanţelor şi Departamentul Controlului Vamal vor stabili modul de ţinere a evidenţei şi de exercitare a controlului asupra achitării impozitului.

    Art.18.

    Se stabileşte că:

    a) impozitul pe beneficiul (venitul) băncilor comerciale, altor instituţii creditoare şi companiilor de asigurări, accizele, plata pentru timbrele de accize şi veniturile de la activitatea economică externă se varsă integral la bugetul de stat;

    b) mijloacele obţinute de la eliberarea de către organele centrale de specialitate şi locale ale administraţiei publice a autorizaţiilor (licenţelor) pentru desfăşurarea anumitor genuri de activitate se virează, respectiv, în bugetul de stat şi bugetele locale;

    c) întreprinderile de stat “Poşta Moldovei” şi “Moldtelecom”, Asociaţia de producţie “Moldenergo”, Asociaţia de producţie republicană “Termocomenergo”, Calea Ferată din Moldova achită în bugetul de stat la locul de reşedinţă taxa pe valoarea adăugată şi impozitul pe beneficiu de la activitatea de bază conform bilanţului general.

    Art.19.

    (1) Se stabileşte că, începînd cu 1 ianuarie 1996, taxele rutiere speciale, precum şi 34,5 la sută din încasările reale ale accizelor la benzină şi motorină vor fi încasate pe un cont special al Trezoreriei Ministerului Finanţelor, cu transferarea lor ulterioară în Fondul rutier.

    (2) Mijloacele indicate au destinaţie specială strictă, nu se permite utilizarea lor pentru acoperirea temporară a decalajului de casă a bugetului de stat.

    Art.20.

    (1) Cotele impozitului funciar se stabilesc conform anexei nr.7.

    (2) Impozitul funciar se varsă la bugetele locale în următoarele termene:

    a) nu mai tîrziu de 15 mai, 15 iulie, 15 septembrie şi 15 noiembrie – de întreprinderile agricole;

    b) nu mai tîrziu de 15 aprilie, 15 iulie – de persoanele fizice şi întovărăşirile pomicole;

    c) nu mai tîrziu de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie de alte persoane juridice.

    (3) În anul 1996 se suspendă acţiunea art. 14 alin. doi şi anexelor nr.1, 2 şi 3 din Legea nr.1245-XII din 22 decembrie 1992 cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare.

    (4) Întreprinderilor agricole, indiferent de timpul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) producătoare şi furnizoare de lapte către întreprinderile de prelucrare din republică, instituţiile finanţate din contul bugetelor de toate nivelurile şi populaţie, li se compensează cu condiţia ţinerii evidenţei contabile, 20 de bani pentru un litru de lapte şi cheltuielile normate pentru însămînţarea vitelor cornute mari din contul plăţilor impozitului funciar calculat şi destinat pentru achitare în anul 1996.

    Art.21.

    Cotele plăţii pentru apă se stabilesc conform anexei nr.8.

    Art.22.

    Conform rezultatelor de activitate pe anul 1995, persoanele juridice vor transfera în bugetul de stat, pînă la 1 mai 1996, dividendele aferente cotei-părţi a statului la capitalul statutar al acestora. Pentru netransferarea în termen a dividendelor menţionate organele Serviciului fiscal de stat calculează şi încasează prin executare silită o penalitate de 0,1 la sută din suma neachitată în termen pentru fiecare zi de întîrziere.

    Art.23.

    (1) Se stabileşte că întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile inclusiv bancare şi de asigurări care au pe teritoriul Republicii Moldova filiale transferă plăţile în bugetele locale conform normativelor stabilite de legislaţie, cu excepţia impozitului pe beneficiu (venit), taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi plăţii pentru timbrele de accize.

    (2) Toate filialele societăţilor pe acţiuni ce activează în complexul de construcţii păstrează în anul 1996 statutul de contribuabili şi li se atribuie codurile fiscale.

    Art.24.

    (1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc conform anexei nr.9.

    (2) Întreprinderile care produc producţie agricolă indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) plătesc impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie agricolă în componenţa impozitului funciar.

    Art.25.

    Se stabileşte că în anul 1996:

    1) la calcularea impozitului pe beneficiu (venitul) persoanelor juridice, beneficiul (venitul) impozabil se diminuează:

    a) cu suma beneficiului (venitului) transferată real în scopuri filantropice şi de sponsorizare, în cuantumurile prevăzute de Legea nr.521-XIII din 7 iulie 1995 cu privire la filantropie şi sponsorizare;

    b) cu suma beneficiului (venitului) transferată real fondurilor de susţinere socială a populaţiei în cuantum de un procent din beneficiul (venitul) de bilanţ;

    c) cu suma beneficiului obţinut sub formă de dobîndă de la bonurile de trezorerie.

    2) băncilor comerciale, altor instituţii creditoare care, pînă la 29 iulie 1994, au acordat credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor ale căror lucrări au început pînă la 1 ianuarie 1993 li se compensează pierderile de beneficiu, legate de acordarea creditelor menţionate, în condiţiile prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.349 din 7 iunie 1993 cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor prin diminuarea sumei impozitului pe beneficiul băncilor, ce urmează a fi transferată în bugetul de stat, cu suma pierderilor de beneficiu, excluzînd suma impozitului din beneficiul pierdut.

    În acelaşi mod băncilor li se recuperează suma pierderilor aferente creditelor fără dobîndă sau preferenţiale acordate:

    a) participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

    b) victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990;

    c) participanţilor la evenimentele din Afganistan;

    d) cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

    e) participanţilor la lichidarea efectelor catastrofei de la Cernobîl;

    3) suma impozitului pe beneficiul calculat se diminuează cu:

    a) cel mult 50 la sută din suma reală a cheltuielilor pentru întreţinerea obiectelor de menire social-culturală (instituţiilor preşcolare, căminelor, fondului locativ departamental, instituţiilor sănătăţii şi culturii), care depăşesc cheltuielile calculate conform normativelor aprobate de către autorităţile administraţiei publice locale;

    b) suma cheltuielilor legate de crearea noilor locuri de muncă, suplimentar la numărul de lucrători, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996, din contul punerii în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, reconstrucţiei şi reînzestrării tehnice a celor existente, pornindu-se de la cuantumul salariului minim în vigoare calculat pe un an pentru fiecare loc de muncă.

    Art.26.

    În anul 1996 se scutesc:

    1) de taxa pe valoarea adăugată:

    a) volumele de comercializare:

    - a pîinii şi produselor de panificaţie de către întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică. Sumele achitate ale taxei pe valoarea adăugată pentru făină, energie electrică, combustibil, alte resurse materiale şi servicii folosite la fabricarea pîinii şi produselor de panificaţie nu se includ în preţul de cost al acestora şi se raportă la decontările cu bugetul în modul stabilit. De asemenea, nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată serviciile întreprinderilor de comerţ la comercializarea pîinii şi produselor de panificaţie, iar sumele impozitului, achitate de către întreprinderile de comerţ pentru comercializarea menţionată, se raportă la decontările cu bugetul;

    - a laptelui, cărnii, inclusiv în masă vie, tutunului, legumelor de către producătorii acestei producţii agricole tuturor întreprinderilor prelucrătoare, care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică în scopuri de prelucrare. Sumele taxei pe valoarea adăugată, plătite pentru resurse materiale, combustibil, lucrări, servicii şi alte cheltuieli, folosite la producţia laptelui, cărnii, tutunului şi legumelor, nu se includ în preţul de cost al acestora şi se raportă la decontările cu bugetul în modul stabilit;

    b) valoarea producţiei agricole livrate în calitate de plată a muncii în natură sau în contul plăţii pentru pămîntul dat în arendă lucrătorilor ocupaţi în agricultură şi proprietarilor cotei-părţi de pămînt, în limita normelor stabilite conform anexei nr.10;

    c) seminţele destinate pentru înmulţire şi pentru implementarea de tehnologii noi, îngrăşămintele minerale şi mijloacele de protecţie a plantelor, materialul săditor, preparatele veterinare, animalele şi păsările de rasă, tineretul de o zi al tuturor speciilor de păsări, ouăle pentru incubaţie, materialul seminal al reproducătorilor de rasă, embrionii, ouăle de viermi de mătase, materialul de prăsilă pentru ramurile apicolă şi piscicolă, făina de peşte, şroturile de soia, mijloacele de transport, tehnica, utilajul (cu excepţia autoturismelor, tehnicii de uz casnic, tehnicii de birou, utilajului pentru businessul de joc şi distracţie) şi piesele de schimb ale acestora importate din alte ţări, cu excepţia ţărilor C.S.I., precum şi materia primă, articolele de asamblare şi ambalajul importate de producători în republică din alte ţări, cu excepţia ţărilor C.S.I;

    d) veniturile de la comercializarea gazului natural, lichefiat şi de reţea;

    e) metalele şi pietrele preţioase, în orice formă şi stare, inclusiv deşeurile care conţin metale şi pietre preţioase, alte valori materiale comercializate Visteriei de Stat;

    f) lucrările de estimare a bunurilor imobiliare ale persoanelor fizice în scopul impozitării;

    g) volumele lucrărilor de construcţie şi montaj (proporţional volumelor efectuate în conformitate cu documentaţia de proiect şi deviz) la construcţia fabricii de încălţăminte sportivă şi a instalaţiilor inginereşti din oraşul Orhei, efectuate de societăţile pe acţiuni “Ascom-Kelme”, “Gheso” şi antreprenorul general “Constructorul-24”, cu raportarea taxei pe valoarea adăugată achitate pentru materialele şi construcţiile procurate la costul construcţiei;

    h) volumul producţiei comercializate de S.A.”Minerul”, cu raportarea taxei pe valoarea adăugată achitată pentru materialele şi serviciile procurate la preţul de cost al producţiei;

    i) stocurile volumelor de medicamente necomercializate care au fost importate în republică pînă la 1 ianuarie 1995.

    2) de impozitul pe beneficiu, cu condiţia că rentabilitatea de la activitatea economică de bază nu depăşeşte 25 la sută:

    a) atelierele curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii care folosesc munca invalizilor;

    b) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi familiei;

    c) întreprinderile şi organizaţiile de instruire şi de producţie care folosesc munca invalizilor şi pensionarilor, numărul cărora constituie 50 la sută şi mai mult din personalul scriptic;

    d) întreprinderile instituţiilor penitenciare, cu condiţia folosirii nu mai puţin de 70 la sută din beneficiu pentru dezvoltarea producţiei;

    3) de impozitul funciar:

    a) instituţiile şi organizaţiile finanţate din contul bugetelor de toate nivelurile;

    b) aeroportul internaţional “Chişinău” pentru terenurile ocupate de pistele de decolare şi aterizare şi de căile de rulare, cu condiţia folosirii sumelor impozitului calculat în scopul utilării tehnice a activităţii de bază;

    c) persoanele care au atins vîrsta: bărbaţii – 60 de ani, femeile – 55 de ani, invalizii de grupa I şi II, invalizii de grupa III – participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la evenimentele din Afganistan şi participanţi la lichidarea efectelor catastrofei de la Cernobîl, alte persoane inapte pentru muncă, care nu au în componenţa familiei (gospodăriei) persoane apte pentru muncă, familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova sau persoanele care au fost întreţinute de acestea – pentru loturile de pe lîngă casă şi loturile întovărăşirilor pomicole, în limitele normelor stabilite;

    4) de impozitul pe bunurile imobiliare:

    a) instituţiile şi organizaţiile, finanţate din contul bugetelor de toate nivelurile;

    b) obiectele de menire social-culturală, neutilizate în activitatea de antreprenoriat care se află la balanţa agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică;

    c) obiectele de protecţie civilă;

    d) organizaţiile religioase pentru bunurile imobiliare destinate exercitării riturilor de cult;

    e) pensionarii de vîrstă, invalizii de grupele I şi II, alte persoane inapte de muncă, în lipsa membrilor familiei apţi de muncă, care locuiesc împreună cu ei pentru bunurile imobiliare nefolosite în activitatea de antreprenoriat; f) reprezentanţele diplomatice, pentru bunurile imobiliare puse la dispoziţia lor pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei;

    5) Centrul de evidenţă şi documentare a populaţiei şi Direcţia paşapoarte şi vize ale Ministerului Afacerilor Interne – de toate tipurile de impozite şi taxe, cu excepţia taxei de stat. Veniturile obţinute de la producerea, întocmirea actelor de identitate şi de la activitatea Direcţiei paşapoarte şi vize vor fi utilizate integral pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a Registrului de stat al populaţiei şi sistemului naţional de paşapoarte şi folosite conform devizului aprobat de Guvern şi coordonat cu Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului, precum şi pentru recuperarea cheltuielilor bugetului de stat legate de procurarea blanchetelor de paşapoarte;

    6) compania de explorare a resurselor “Redeco” L.T.D. din S.U.A. – conform condiţiilor Acordului de concesiune privind prospecţiunea şi explorarea resurselor de petrol şi gaze – de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală la utilaj şi alte mărfuri importate pentru activitatea de producţie;

    7) întreprinderile Căii Ferate din Moldova – de plata impozitului funciar pentru terenurile ocupate de căile ferate şi a impozitului pe bunurile imobiliare, cu condiţia folosirii sumelor calculate pentru procurarea materialului rulant;

    8) societatea pe acţiuni “Fondul Mitropoliei”:

    a) de impozitul pe beneficiu;

    b) de taxa pe valoarea adăugată la volumele de comercializare a mărfurilor (lucrărilor, serviciilor), cu raportarea taxei pe valoarea adăugată achitate pentru resursele materiale la preţul de cost al producţiei;

    c) de taxa vamală la valorile în mărfuri şi materiale importate pentru activitatea de bază.

    Mijloacele rămase la dispoziţia “Fondului Mitropoliei” se utilizează la construcţia, restaurarea şi repararea edificiilor de cult şi a mănăstirilor ce prezintă valoare istorico-culturală şi sînt incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

    9) regia transport urban de pasageri a municipiului Chişinău – de taxa vamală pentru procurarea în anul 1995 a 31 microbuze de marca “RAF”.

    Art.26¹.

    Se reduce cu 50 la sută cota accizelor pentru votca obţinută din materie primă proprie şi realizată de către producătorii autohtoni.

    Art.26².

    Taxa pe valoarea adăugată la materia primă, materialele, combustibilul, elementele componente şi la alte articole (lucrări, servicii) cumpărate şi utilizate pentru prestarea către populaţie a serviciilor comunale, exceptate de la taxa menţionată, de alimentare cu apă şi energie termică, se trece la decontările cu bugetul.

    Art.27.

    Se stabileşte că volumul de comercializare a ediţiilor periodice, cu excepţia celor care în afară de difuzarea informaţiei şi a materialelor publicistice efectuează şi alte activităţi economice sau urmăresc unicul scop de a obţine profit, se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată în cotă de 10 la sută.

    Art.28.

    (1) Pînă la adoptarea şi intrarea în vigoare a legislaţiei privind restructurarea întreprinderilor, Guvernului şi băncilor comerciale li se acordă dreptul de a încheia, pe baza liberului consimţămînt, acorduri-memorandum cu agenţii economici din industrie, transporturi şi agricultură, în care să se prevadă un complex de măsuri de responsabilitate reciprocă, orientate la restructurarea şi asigurarea funcţionării lor eficiente în condiţiile relaţiilor de piaţă.

    (2) Agenţii economici care au încheiat acorduri-memorandum de creditare şi stimulare a restructurării beneficiază de:

    a) suspendarea plăţii penalităţii pentru neachitarea plăţilor fiscale şi a altor amenzi calculate dar netransferate în buget;

    b) prelungirea termenilor de achitare a plăţilor fiscale calculate, neachitate în buget, fără aplicarea penalităţii în conformitate cu legislaţia în vigoare;

    c) achitarea din contul taxei pe valoarea adăugată plătibile în buget a unei părţi din cheltuielile suplimentare ale întreprinderilor pentru restructurarea lor.

    Măsurile indicate se efectuează în baza avizului Guvernului sau al organului împuternicit de acesta şi al Comisiei pentru buget şi finanţe a Parlamentului de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale.

    Agenţii economici care au încheiat acorduri-memorandum au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb de mărfuri (tranzacţii barter) numai în limitele cotelor stabilite în acordurile-memorandum.

    (3) Se recomandă băncilor comerciale să adopte decizii privind:

    a) prelungirea termenilor de achitare a creditelor primite de întreprinderile industriale, de transporturi şi agricole şi a dobînzilor calculate pentru utilizarea lor de pe o perioadă de cel puţin un an, în baza contractului de restructurare a datoriilor întreprinderilor;

    b) anularea achitării penalităţii calculate pentru achitarea cu întîrziere a dobînzii pentru utilizarea creditelor indicate la lit.a);

    c) conversiunea creditelor şi dobînzilor pentru ele în acţiunile întreprinderilor, care se află în capitalul statutar al întreprinderilor, şi comercializarea acestor acţiuni;

    d) acordarea creditelor pe termen lung pentru achiziţionarea şi punerea pentru maturare a alcoolului pentru divinuri şi a vinului brut pentru producerea şampaniei clasice şi a vinurilor de marcă.

    Art.29.

    Tariful vamal pentru mărfurile şi obiecte de import se stabileşte conform anexei nr.11.

    Art.30.

    (1) Începînd cu 1 ianuarie 1996, veniturile persoanelor fizice realizare la locul de muncă de bază, diminuate cu mărimea triplă a salariului minim stabilit prin actele normative, se impun conform cotelor prevăzute în anexa nr. 12.

    (2) La art.5 alin.(1), (2) şi (3) din Legea nr.1218-XII din 3 decembrie 1992 privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice, cuvintele “cinci”, “trei”, “două” se înlocuiesc respectiv cu cuvintele “opt”, “şase”, “cinci”.

    (3) Agenţii economici vor prezenta lunar organelor Serviciului fiscal de stat, la locul de amplasare a lor, dări de seamă despre sumele impozitului pe veniturile persoanelor fizice, calculate şi transferate în buget conform modelelor stabilite de Ministerul Finanţelor.

    (4) Dividendele obţinute de persoanele fizice pe parcursul anului calendaristic se impozitează la sursa de plată cu o cota de 15 la sută.

    Art.31.

    Veniturile de la comercializarea averii instituţiilor şi organizaţiilor finanţate din contul bugetelor de toate nivelurile urmează să fie transferate integral în bugetul respectiv.

    Art.32.

    Întreprinderile de arendă formate pe baza proprietăţii de stat şi proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale varsă plata pentru arendă în bugetul respectiv.

    Art.33.

    (1) Se stabileşte de la 1 ianuarie 1996 mărimea penalităţii, percepute de la contribuabili în cazul reţinerii achitării impozitelor şi taxelor în sistemul bugetar al republicii, în proporţie de 0,1 la sută dun suma neachitată în termen pentru fiecare zi de întîrziere.

    (2) Se anulează proporţional restanţelor achitate plata sumei penalităţilor, calculate pînă la data achitării restanţelor de plată pentru contribuabilii care pînă la 1 aprilie 1996 vor onora angajamentele faţă de sistemul bugetar, în proporţie de 50 la sută din suma restanţelor admise, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996.

    (3) Pentru contribuabilii care, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996, nu aveau restanţe la plăţile în bugetul de stat şi bugetele locale suma penalităţilor calculate pînă la 1 ianuarie 1996 se anulează în întregime.

    (4) Întreprinderilor şi organizaţiilor care exercită lucrări şi prestează servicii, inclusiv de valorificare a investiţiilor capitale, instituţiilor finanţate din contul bugetelor de toate nivelurile nu li se aplică penalităţi pentru decontările întîrziate cu bugetul, proporţional sumelor datoriilor acestor instituţii, pentru lucrările executate şi serviciile prestate.

    (5) Se anulează restanţele de plată, cu excepţia penalităţilor şi amenzilor, ale unităţilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, faţă de bugetul de stat şi bugetele locale, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996, şi neachitate conform situaţiei de la 1 iulie 1996, în cuantum de 25 la sută din costul grîului din roada anului 1996, produs şi livrat de ele în resursele statului. În cazul în care suma restanţelor de plată în bugetul de stat şi bugetele locale constituie mai puţin de 25 la sută din costul grîului produs şi livrat, diferenţa se utilizează pentru stingerea restanţelor de plată faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat.

    (6) Se suspendă pînă la 1 iulie 1997 perceperea sumelor calculate ale penalităţilor şi amenzilor pentru nevărsarea impozitelor, cu excepţia celor calculate în conformitate cu alineatele (1) şi (3) ale articolului 18 din Legea nr.1198-XII din 17 noiembrie 1992 privind bazele sistemului fiscal, cu articolul 38 al prezentei legi, nevirate în bugetele de toate nivelurile de către persoanele juridice şi fizice conform situaţiei din 1 mai 1996.

    (7) Se anulează restanţele de plată, cu excepţia penalităţilor şi amenzilor, ale unităţilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, la bugetul de stat şi la bugetele locale, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996 şi neachitate conform situaţiei de la 1 octombrie 1996, în cuantum de 25 la sută din costul porumbului din roada anului 1996, produs şi livrat de ele în resursele statului. În cazul în care suma restanţelor de plată la bugetul de stat şi la bugetele locale constituie mai puţin de 25 la sută din costul porumbului produs şi livrat, diferenţa se utilizează pentru stingerea restanţelor de plată la bugetul asigurărilor sociale de stat.”

    Art.34.

    Se stabileşte că la reducerea în trimestrul unu al anului 1996 cu 30 la sută a restanţei la taxa pe valoarea adăugată, înregistrată conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996, iar în trimestrul doi – cu 20 la sută, la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale rămîn, respectiv, 30 şi 20 la sută din suma restanţelor achitate.

    Art.35.

    Agenţii economici se scutesc de plata penalităţilor, calculate pentru neachitarea în termen a plăţilor în buget în anul 1995, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996, în limitele sumelor de 50 la sută din soldurile fondurilor de stimulare economică, transferate de aceştia în anul 1991 în Fondul de Stabilizare a economiei, cu indexarea acestor sume în condiţiile indexării depunerilor populaţiei în Banca de Economii a Moldovei.

    Art.36.

    Plata pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte în mărime de 0,25 la sută din costul vamal al mărfurilor exportate sau importate. Mijloacele obţinute se acumulează integral la contul curent al Departamentului Controlului Vamal. Ulterior, 0,15 la sută din costul vamal al mărfurilor corespunzătoare se va utiliza pentru asigurarea tehnico-materială a organelor controlului vamal, conform devizului aprobat de Guvern, iar 0,1 la sută se va transfera autorităţilor administraţiei publice locale la locul de amplasare a organelor vamale pentru amenajarea teritoriului.

    Art.37.

    La 31 decembrie 1995 Ministerul Finanţelor include toate conturile deschise pe parcursul anului bugetar pentru întocmirea dării de seamă anuale. Mijloacele neutilizate rămîn accesibile pentru cheltuielile anului bugetar 1996 şi vor fi utilizate în limitele prevederilor bugetare ale anului de gestiune precedent.

    Art.38.

    (1) Faţă de agenţii economici care îşi onorează obligaţiunile băneşti, prin mijloace băneşti în numerar, contrar modului stabilit de efectuare a decontărilor prin virament, organele Serviciului fiscal de Stat aplică sancţiuni financiare în mărime de 20 la sută din suma mijloacelor băneşti în numerar folosite în aceste scopuri.

    (2) Faţă de agenţii economici care admit în casierie solduri de mijloace băneşti peste limitele stabilite în conformitate cu regulamentele Băncii Naţionale a Moldovei, organele Serviciului fiscal de stat aplică sancţiuni financiare în mărime de 30 la sută din suma acestor solduri.

    (3) Restricţiile prevăzute la alin.(1) şi (2) se vor aplica în baza unui regulament aprobat de Guvern şi Banca Naţională a Moldovei de comun acord cu Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului.

    (4) În caz de depistare la transportarea ori la comercializarea mărfurilor importate în republică cu încălcarea legislaţiei în vigoare (contrabandă, nemarcarea cu timbre de accize a mărfurilor supuse accizelor şi alte contravenţii financiare), organele Ministerului Securităţii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Controlului Vamal, Serviciului fiscal de stat şi Departamentului Control Financiar şi Revizie din subordinea Ministerului Finanţelor sechestrează aceste mărfuri şi întocmesc procese-verbale privind contravenţia administrativă.

    (5) Agenţii economici sînt obligaţi să indice codul fiscal în toate documentele primare (cu excepţia documentelor de deplasare internă a încărcăturilor). Agenţilor economici care efectuează operaţiuni economice şi financiare fără indicarea codului fiscal în documentele primare li se aplică o amendă de la 75 pînă la 100 salarii minime.

    (6) Sancţiunile prevăzute la alin.(4) şi (5) se aplică de către organele Serviciului fiscal de stat şi Departamentul Control Financiar şi Revizie din subordinea Ministerului Finanţelor.

    (7) Pentru efectuarea de către agenţii economici a operaţiunilor cu mijloace băneşti în numerar, băncile comerciale nu percep plată suplimentară cu excepţia plăţilor pentru efectuarea operaţiunilor de casă.

    Art.39.

    (1) Mijloacele financiare dezafectate de către instituţiile finanţate din contul bugetelor de toate nivelurile pentru creditarea sau acordarea de ajutor financiar agenţilor economici, inclusiv cu titlu de filantropie şi sponsorizare, se percep integral de la aceştia în bugetul respectiv, fără restabilirea ulterioară pe conturile creditorilor. În cazul cînd la momentul controlului mijloacelor bugetare sînt deja restabilite de către agenţii respectivi, finanţarea curentă a instituţiilor menţionate se reduce în mărimea mijloacelor dezafectate.

    (2) De la agenţii economici care au primit mijloacele bugetare sub formă de credite sau ajutor financiar se percepe în bugetul respectiv o plată echivalentă dobînzii bancare pentru credit pentru toată perioada utilizării mijloacelor menţionate, iar în cazul nerambursării în termen a acestor mijloace – o amendă în mărimea stabilită în contract.

    (3) Instituţiile şi organizaţiile financiare din contul bugetelor de toate nivelurile procură valori în mărfuri şi materiale şi achită costul lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate la preţurile recomandate de Ministerul Economiei de comun acord cu Ministerul Finanţelor.

    Art.40.

    (1) Se stabileşte că de la 1 ianuarie 1996 mijloacele încasate în bugetul asigurărilor sociale de stat se acumulează pe un cont separat al Trezoreriei Ministerului Finanţelor şi se utilizează conform legii privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1996 de către Direcţia executivă a Fondului Social. Dezafectarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat în scopurile prevăzute în bugetul de stat nu se admite.

    (2) Pînă la adoptarea legii privind asigurarea socială de stat, începînd cu 1 ianuarie 1996, cheltuielile legate de întreţinerea Departamentului de pensii şi Asistenţă Socială şi a Centrului Republican de Calculare a Pensiilor şi Indemnizaţiilor din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, precum şi cheltuielile de plată a compensaţiilor nominative şi indemnizaţiilor populaţiei se vor efectua din contul bugetului asigurărilor sociale de stat.

    Art.41.

    Se stabileşte că în limitele anului bugetar:

    a) se permite efectuarea cheltuielilor pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat din contul mijloacelor obţinute de la realizarea împrumuturilor interne de stat ulterioare şi dezafectarea temporară a mijloacelor bugetare;

    b) în caz de modificare a actelor legislative şi altor acte normative, inclusiv privind modificarea organizării administrativ-teritoriale, se modifică raporturile dintre bugetul de stat şi bugetele locale stabilite pe anul 1996.

    Art.42.

    Se stabileşte că Ministerul Finanţelor percepe în mod incontestabil de la întreprinderi, organizaţii şi asociaţii creditele interne şi externe cu destinaţie specială, acordate conform hotărîrilor Guvernului, şi dobînzile aferente, precum şi mijloacele dezafectate din bugetul de stat pentru achitarea creditelor bancare acordate sub garanţia Guvernului.

    Art.43.

    (1) Banca Naţională a Moldovei va exercita controlul asupra încasării mijloacelor valutare de la exportul mărfurilor pe conturile întreprinderilor şi organizaţiilor rezidente, deschise în băncile comerciale ale Republicii Moldova.

    (2) Departamentul Controlului Vamal:

    a) va asigura controlul asupra repatrierii valorilor materiale antrenate în operaţiunile de schimb de mărfuri şi a mijloacelor financiare de peste hotare rezultate din operaţiunile economice externe;

    b) va organiza escortarea prioritară a mijloacelor de transport tranzitare cu mărfuri supuse accizelor şi altor impozite.

    Art.44.

    Guvernul:

    1) în termen de o lună:

    a) va stabili modul de calculare a costului bunurilor imobiliare impozabile ale persoanelor juridice şi fizice;

    b) va colabora şi va prezenta Parlamentului:

    - proiectele regulamentelor prevăzute la art.5 şi proiectul regulamentului privind utilizarea mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului;

    - proiectul concepţiei privind susţinerea financiară a ştiinţei şi lucrărilor de cercetări ştiinţifice;

    c) va elabora şi va aproba normativele de consum al resurselor energetice şi de combustibil pentru fabricarea producţiei (efectuarea lucrărilor, prestarea serviciilor);

    2) în termen de 2 luni va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege;

    3) în caz de necesitate, în legătură cu modificarea condiţiilor impunerii fiscale şi din alte cauze întemeiate, va prezenta Parlamentului propuneri privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1996.

    4) va stabili punctele vamale prin care se va importa benzina, motorina şi alte mărfuri supuse accizelor.

    Art.45.

    Autorităţile administraţiei publice locale ale raioanelor Căuşeni şi Anenii Noi se autorizează de a ţine evidenţa executării bugetelor respectiv satelor Copanca şi Varniţa.

    Art.46.

    Autorităţile administraţiei publice locale în comun cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (birourile teritoriale de inventariere tehnică), pînă la 1 martie 1996, vor asigura inventarierea şi evaluarea bunurilor imobiliare ale persoanelor fizice, conform preţurilor de la 1 ianuarie 1994.

    Art.47.

    Restricţiile şi facilităţile referitoare la activitatea economică externă a agenţilor economici se stabilesc în exclusivitate de Parlament la propunerea Guvernului. Restricţiile şi facilităţile stabilite de alte organe şi instituţii de stat se consideră nule.

    Art.48.

    Se abrogă, începînd cu 1 ianuarie 1996, prevederile actelor normative conform cărora se acordă înlesniri fiscale sub diferite forme prin derogare de la Legea nr.1198-XII din 17 noiembrie 1992 privind bazele sistemului fiscal, excluzînd Legea nr.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine. Lista actelor legislative şi altor acte normative care urmează să fie abrogate va fi prezentată de către Guvern pînă la 15 ianuarie 1996.

    Art.49.

    Se abrogă Legea nr.234-XIII din 29 septembrie 1994 pentru completarea art.7 din Legea privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice.

    Art.50.

    Finanţarea măsurilor prevăzute la anexa nr.1 va fi efectuată de Ministerul Finanţelor în baza descifrărilor pentru fiecare ordonator de credite, coordonate cu Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului, în termen de 10 zile de la data adoptării prezentei legi. Descifrării se supun devizele de cheltuieli care depăşesc 100 de mii lei.

    Art.51

    Anexele nr.1 – 12 fac parte integrantă din prezenta lege.

    Art.52.

    Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1996.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

    Chişinău, 14 decembrie 1995.

    Nr.686-XIII.

    Anexa 1-12

    Published the same day

    All acts of 11 January 1996

    About the sources

    Law No. 686 of 14 December 1995, issued by Parliament, published in the Official Gazette on 11 January 1996. Status: in force.

    Satelit does not give legal advice. Titles, numbers and dates come from the official sources. Summaries, where present, are automatic explanations of the official text and may leave out details. The official text always prevails.

    Sources: the State Register of Legal Acts (legis.md) for the official text and its versions, Monitorul Oficial (monitorul.gov.md) for the publication.

    How we read and compare the data

    Only the cookies we need

    We use only the cookies the site needs: language, theme, city, account and your chat with the assistant. No advertising or tracking cookies.

    Details