Bugetului pe anul 2000

Bugetul consolidat pe anul 2000 se stabileşte la venituri în sumă de 3916,4 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 4205,4 milioane lei, cu un deficit de 289 milioane lei.

(1) Bugetul de stat pe anul 2000 se aprobă la venituri în sumă de 3117 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 3418 milioane lei, cu un deficit de 301 milioane lei.

(2) Sinteza bugetului de stat pe anul 2000 la venituri şi la cheltuieli şi sursele de finanţare a deficitului bugetar se prezintă în anexa nr.1.

(1) Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat vor fi utilizate mijloace din împrumuturile interne şi externe, din veniturile realizate din privatizarea obiectivelor conform unor planuri individuale.

(2) Banca Naţională a Moldovei va acorda Guvernului împrumuturi, cu scadenţă în anul 2000, pentru acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat, creat de intrarea neregulată a veniturilor la buget, luînd în considerare limitele trimestriale stabilite în programul ei monetar.

Se stabileşte că, la 31 decembrie 2000, datoria de stat internă nu va depăşi 2023 milioane lei, iar datoria de stat externă administrată de Guvern - 791 milioane dolari S.U.A.

(1) Emiterea garanţiilor de stat pentru agenţi economici la împrumuturi interne şi externe este interzisă.

(2) Nu se admite dezafectarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare (inclusiv speciale) şi nici a celor provenite din împrumuturile interne şi externe pentru acordarea de credite agenţilor economici.

Impozitele, taxele şi celelalte venituri, prevăzute de legislaţie, care se încasează la bugetul de stat se prezintă în anexa nr.2.

(1) Se aprobă normativele defalcărilor din veniturile generale de stat la bugetele judeţene, la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi la bugetul municipal Chişinău potrivit anexei nr.3.

(2) Sumele defalcărilor din veniturile generale de stat destinate bugetelor indicate la alin.(1) nu pot fi dezafectate din contul Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor decît pentru achitarea datoriilor bugetelor respective faţă de bugetul de stat pentru mijloacele dezafectate în vederea onorării garanţiilor de stat, precum şi pentru împrumuturile acordate de Ministerul Finanţelor.

(1) Se aprobă transferurile de la bugetul de stat la bugetele judeţene şi la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia în sumă de 388,2 milioane lei potrivit anexei nr.4.

(2) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele menţionate la alin.(1) nu pot fi dezafectate de instituţiile financiare şi de alte instituţii.

(1) Mărfurile şi serviciile importate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor titlului III din Codul fiscal.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi mărfurilor care reprezintă produse finite procurate sau rezultate din prelucrarea materiei prime a clientului, precum şi mărfurilor care reprezintă semifabricate procurate sau primite spre prelucrare de la agenţi economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

(3) Mărfurile şi serviciile exportate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform art.104 lit.a) din Codul fiscal.

(4) Prevederile alin.(3) se aplică şi mărfurilor care reprezintă produse finite comercializate sau predate după obţinerea lor din prelucrarea materiei prime a clientului, precum şi mărfurilor care reprezintă semifabricate comercializate sau predate spre prelucrare agenţilor economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

(5) Mărfurile importate temporar spre prelucrare (cu excepţia vinului materie primă, alcoolului, semifabricatelor din trestie de zahăr, recipientelor din sticlă pentru producţia de conserve, recipientelor din sticlă pentru producţia vinicolă, altele decît cele de tip suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 l, de 1,5 l, de 3 l şi de 6 l şi de cele din cristal cu capacitatea de 1-3 l) şi mărfurile aflate în regim de tranzit prin teritoriul vamal al Republicii Moldova nu se impun cu taxă pe valoarea adăugată, nici cu accize şi nici cu taxă vamală.

(6) Agenţii economici care importă temporar mărfuri spre prelucrare potrivit alin.(5) sînt obligaţi să încheie acordurile respective cu Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

(7) Perioada de tranzit prin teritoriul vamal al Republicii Moldova este de 72 ore din momentul trecerii frontierei.

(1) Mărfurile (producţia) din ţară şi din import sînt supuse accizelor potrivit anexei nr.5.

(2) Plătitori de accize, cu excepţia celor menţionaţi în Legea nr.347-XIII din 27 decembrie 1994 cu privire la accize, sînt:

a) întreprinderile care comercializează mărfuri (producţie) supuse accizelor, procurate fără accize (inclusiv mărfuri (producţie) procurate de la populaţie ori primite în regim de consignaţie) sau care le utilizează la fabricarea de mărfuri (producţie (cu excepţia tutunului nefermentat), servicii) nesupuse accizelor;

b) magazinele «duty-free» amplasate în zonă vamală;

c) rezidenţii zonelor antreprenoriatului liber, la mărfurile (producţia) supuse accizelor importate în zonă, şi agenţii economici din Republica Moldova la mărfurile (producţia) supuse accizelor livrate rezidenţilor acestor zone;

d) persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care importă mărfuri (producţie) supuse accizelor în volume ce depăşesc cantitatea mărfurilor şi obiectelor de uz personal stabilite la anexa nr.9.

(3) Plătitori de accize pentru producţia fabricată din materia primă a clientului (subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, indiferent de faptul dacă acesta are sau nu relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi persoana fizică ce nu este subiect al activităţii de întreprinzător) sînt întreprinderile prelucrătoare.

(4) Plătitori de accize la mărfurile supuse accizelor (care reprezintă produse finite sau obţinute prin prelucrarea materiei prime a clientului) procurate şi/sau primite de la persoane juridice şi fizice cu reşedinţă pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar sînt cumpărătorii (proprietarii). Achitarea accizelor se va efectua concomitent cu primirea mărfurilor (producţiei) menţionate de către cumpărători (proprietari).

(5) În cazul exportului temporar de mărfuri (producţie) supuse accizelor spre prelucrare, al predării lor, în acelaşi scop, în ţările C.S.I. (cu excepţia ţărilor cu care Republica Moldova a încheiat acorduri privind perceperea impozitelor indirecte la importul de mărfuri, lucrări şi servicii), precum şi în cazul predării lor agenţilor economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, achitarea accizelor se va efectua pînă la export sau predare. Organelor vamale le va servi drept temei pentru perfectarea actelor de confirmare a exportului de mărfuri (producţie) certificatul de achitare a accizelor, eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat de la reşedinţa exportatorului. În cazul cînd producţia finită obţinută prin prelucrare reprezintă o marfă supusă accizelor, sumele plătite ca accize la materia primă exportată sau predată se trec în cont pe măsură ce se comercializează producţia finită. În cazul nerepatrierii producţiei finite, suma plătită la buget ca accize nu se restituie.

(6) Data achitării accizelor la mărfurile (producţia) indigene (cu excepţia celor pasibile marcării cu timbru de acciz) se consideră data livrării lor către cumpărător.

Nu se supun accizelor:

a) vinurile materie primă, vinurile în vrac şi tutunul importate pentru prelucrare şi producere de mărfuri supuse accizelor de către agenţi economici care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova şi care dispun de secţii de fabricare şi/sau de îmbuteliere a producţiei alcoolice sau de secţii de fermentare a tutunului şi de fabricare a articolelor din tutun în bază de licenţă;

b) articolele de giuvaiergerie din metale preţioase şi pietre preţioase pentru completarea fondului de stat.

c) motorina, în cantitate de. 6210 tone, alocată unităţii teritoriale autonome Găgăuzia de către Republica Turcia cu titlu de ajutor umanitar.

(1) Votca, lichiorurile, alte băuturi spirtoase, vinurile din struguri, din fructe şi pomuşoare, vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon, divinurile (coniacurile) şi articolele din tutun transportate, păstrate, comercializate sau importate spre comercializare, precum şi procurate de la agenţi economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt supuse marcării obligatorii cu timbru de acciz, cu excepţia vinurilor de calitate superioară şi vinurilor spumoase, divinurilor (coniacurilor) în sticle de suvenire, cu capacitatea de pînă la 0,25 l.

(2) Votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile, divinurile (coniacurile), articolele din tutun, fabricate şi comercializate pe teritoriul Republicii Moldova, se marchează cu timbru de acciz în timpul fabricării.

(3) Importul, spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova, a mărfurilor (producţiei) enumerate la alin.(1) este permis de organele vamale numai dacă au fost marcate cu timbru de acciz în timpul fabricării.

(4) Mărfurile (producţia) pasibile de marcare cu timbru de acciz pot fi importate fără timbru de acciz de către persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător în cantităţile stabilite la anexa nr.9.

(5) Importul produselor din tutun spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova este permis de către organele vamale numai agenţilor economici care deţin licenţa corespunzătoare şi autorizaţie pentru importul de produse din tutun de la compania înregistrată în Republica Moldova ca proprietar al mărcii comerciale.

(6) Mărfurile (producţia) supuse accizelor marcate cu timbru de control, aflate în stocuri la producători ţi în reţeaua de comerţ cu amănuntul pot fi comercializate cu ridicata şi cu amănuntul pe perioada acţiunii prezentei legi.

(7) Dacă sînt depistate cazuri de transport, de păstrare sau de comercializare a mărfurilor (producţiei) indicate la alin.(1), nemarcate cu timbru de acciz, precum şi cazuri de comercializare cu ridicata şi cu amănuntul a mărfurilor (producţiei) marcate cu timbru de control după termenul indicat la alin.(6), organele Ministerului Afacerilor Interne, ale Serviciului de Informaţie şi Securitate, ale Serviciului Fiscal de Stat şi ale Departamentului Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor sechestrează astfel de mărfuri (producţie) şi aplică amenzi echivalente costului lor.

(8) Eliberarea timbrelor de acciz pentru marcarea bunurilor confiscate şi fără stăpîn se efectuează în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

(9) Timbrele de acciz necesare comercializării bunurilor sechestrate pentru garantarea acţiunii civile, a eventualei confiscări se eliberează de organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat la solicitarea organului împuternicit să comercializeze bunurile. Timbrele şi accizele se plătesc din mijloacele realizate din comercializarea bunurilor marcate, cu transferarea sumelor la bugetul de stat.

(1) Articolele din metale preţioase şi pietre preţioase fabricate în Republica Moldova sau importate se marchează în mod obligatoriu de către Vistieria de Stat.

(2) Se interzice comercializarea pe teritoriul Republicii Moldova a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase fără a fi marcate de către Vistieria de Stat. Comercializarea fără marcă atrage sechestrarea acestora şi o amendă egală cu valoarea lor, aplicate de organele indicate la art.12 alin.(7).

(1) Mărfurile (producţia) importate supuse accizelor se declară la punctele vamale de frontieră, unde se plătesc obligatoriu accizele, taxa pe valoarea adăugată, taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale, cu derogările stabilite de legislaţie. Dată a executării obligaţiilor fiscale privind taxa pe valoarea adăugată pentru alte mărfuri importate se consideră data prezentării declaraţiei vamale de import.

(2) Perioada de declarare a mărfurilor (producţiei) importate, cu excepţia gazelor naturale şi a energiei electrice, este de pînă la 72 de ore de la trecerea - frontierei. Gazele naturale şi energia electrică importate se declară lunar pînă la data de 10 a lunii următoare celei raportate.

(3) Dată a achitării accizelor la importul de mărfuri (producţie) (cu excepţia celor pasibile de marcare cu timbru de acciz), a taxei pe valoarea adăugată, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale se consideră data depunerii, de către importator (declarant) sau de către un terţ, a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor, depunere confirmată printr-un extras din contul bancar.

(4) Dată a achitării accizelor la mărfurile (producţia) importate care necesită marcare cu timbru de acciz se consideră data procurării timbrelor de acciz. Dată a achitării accizelor la mărfurile (producţia) indigene care necesită marcare cu timbru de acciz se consideră data expedierii lor de la producător.

(5) Dată a achitării taxei pe valoarea adăugată la serviciile importate se consideră data beneficierii (primirii) acestor servicii de către importator.

(6) Se interzice depunerea la depozitele vamale libere a mărfurilor aflate în regim de tranzit pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi a mărfurilor (producţiei) supuse accizelor.

(7) Se instituie inspecţia, înainte de expediţie, a mărfurilor (producţiei) importate.

(8) Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor este autorizat să prelungească termenul de plată:

a) a taxei pe valoarea adăugată cu cel mult 90 de zile - la materia primă (cu excepţia mărfurilor (producţiei) supuse accizelor), la materialele şi articolele de completare importate de agenţi economici producători, precum şi de agenţi economici specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de licenţe acordate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, la cărbunele şi păcura importate, la mărfurile importate în scopul lichidării consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000, conform listei aprobate de Guvern şi confirmărilor Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale;

b) a taxei pe valoarea adăugată cu cel mult 180 de zile - la îngrăşămintele minerale importate de către agenţi economici producători şi agenţi economici specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de licenţe acordate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare;

c) a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor cu cel mult 20 de zile - la benzină şi motorină importate.

(9) Prevederile alin.(8) se vor aplica în bază de acorduri încheiate de Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor cu agenţii economici respectivi care dispun de garanţii bancare. În cazul în care taxa pe valoarea adăugată, al cărei termen de plată este prelungit în conformitate cu alin.(8), nu se plăteşte în termenele prevăzute în acordurile respective, se aplică, începînd cu prima zi de expirare a termenului, o penalitate în proporţia stabilită la art.39 alin.(1).

Tariful vamal la mărfurile şi obiectele importate se stabileşte potrivit anexei nr.6.

Se aprobă:

a) lista organizaţiilor şi acordurilor internaţionale pentru care se livrează mărfuri şi servicii impozitate, în temeiul art.104 lit.c) din Codul fiscal, cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero, prezentată la anexa nr.7;

b) lista produselor alimentare şi nealimentare pentru copii scutite, în temeiul art.103 pct.2) din Codul fiscal, de taxă pe valoarea adăugată, prezentată la anexa nr.8;

c) lista mărfurilor şi obiectelor de uz personal, a căror introducere, la o singură dată, pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către persoane fizice se efectuează fără achitarea taxei pe valoarea adăugată, accizelor, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, prezentată la anexa nr.9. Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor va asigura declararea, de către persoanele fizice, a mărfurilor şi obiectelor neincluse în anexa nr.9, a mărfurilor şi obiectelor de uz personal care depăşesc cantitatea stabilită, precum şi perceperea de la aceste persoane a taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale la bunurile menţionate. Prevederile prezentei litere nu se aplică mărfurilor şi obiectelor de uz personal procurate în zonele antreprenoriatului liber.

(1) Pentru anul 2000, cota impozitului pe venit se stabileşte:

a) pentru persoanele juridice - în proporţie de 28 la sută din venitul impozabil;

b) pentru persoanele fizice:

- în proporţie de 10 la sută din venitul anual impozabil care nu depăşeşte suma de 10800 lei;

- în proporţie de 15 la sută din venitul anual impozabil care depăşeşte suma de 10800 lei şi nu depăşeşte suma de 15000 lei;

- în proporţie de 28 la sută din venitul anual impozabil care depăşeşte suma de 15000 lei.

(2) Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 2520 lei pe an, cu excepţia contribuabililor a căror scutire este stabilită la art.33 alin.(2) din Codul fiscal.

(1) Impozitul funciar se stabileşte potrivit anexei nr.10.

(2) Persoanele juridice şi persoanele fizice care sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat calculul impozitului funciar pînă la 1 iulie curent.

(3) Calcularea impozitului funciar şi întocmirea avizului de plată pentru gospodăria ţărănească (de fermier) se efectuează de către organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat în comun cu primăria unităţii administrativ-teritoriale la al cărei buget se varsă impozitul, în baza documentelor confirmative privind dreptul de proprietate asupra terenului. Avizul de plată se înmînează conducătorului sau unuia din membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) de către primăria unităţii administrativ-teritoriale respective cel tîrziu cu o lună înainte de primul termen de plată, stabilit la alin.(4).

(4) Impozitul funciar se varsă la buget pînă la 1 decembrie curent. Penalitatea calculată pentru neachitarea pînă la 15 august şi 15 octombrie a impozitului funciar calculat pentru anul 2000 se anulează.

(5) Contribuabilul care plăteşte pînă la 30 iunie impozitul funciar aferent anului curent beneficiază de o reducere de 15 la sută din suma impozitului plătit.

(6) Mijloacele băneşti care reprezintă reducerea stabilită la alin.(5) constituie venit neimpozabil.

(1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc potrivit anexei nr.11.

(2) Plătitori ai impozitului pe bunurile imobiliare sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care au în ţară bunuri imobiliare în proprietate sau în folosinţă, în cazul scutirii arendatorului de plata impozitului pe bunurile imobiliare, precum şi persoanele fizice care au, tot în ţară, bunuri imobiliare în proprietate.

(3) Persoanele juridice şi persoanele fizice care sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pe care o varsă trimestrial la buget în părţi egale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. În acelaşi termen prezintă şi organelor teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat calculul acestui impozit.

(4) Impozitul pe bunurile imobiliare ale întreprinderilor producătoare de producţie agricolă primară, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, este inclus în cotele impozitului funciar. Sub incidenţa prezentului alineat cad numai bunurile imobiliare folosite la obţinerea de producţie agricolă.

(5) Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc impozitul pe bunurile imobiliare în părţi egale pînă la 15 august şi 15 octombrie curent.

(6) Persoana fizică ce plăteşte pînă la 30 iunie impozitul pe bunurile imobiliare aferent anului curent beneficiază de o reducere de 15 la sută din suma impozitului plătit.

(7) Mijloacele băneşti care reprezintă reducerea stabilită la alin.(6) constituie venit neimpozabil.

(8) Responsabilitatea pentru plata impozitului pe bunurile imobiliare revine proprietarului acestora. În cazul cînd, conform contractului, obligaţiunea achitării impozitului pe bunurile imobiliare revine unei alte persoane (arendaş), proprietarul răspunde solidar cu aceasta, organele Serviciului Fiscal de Stat fiind în drept să încaseze suma restantă de la arendaş sau de la proprietar.

(9) Consiliul local este în drept să acorde persoanei fizice înlesniri la plata impozitului pe bunuri imobiliare pentru locuinţa de bază sau să prelungească termenele lui de plată pe întinderea anului calendaristic în caz de boală îndelungată sau de deces al proprietarului de bunuri imobiliare, fapt care se confirmă prin certificat medical sau prin certificat de deces. Decizia privind acordarea de înlesniri este prezentată în termen de 10 zile organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat.

(1) Taxa pentru apă se stabileşte potrivit anexei nr.12.

(2) Plătitori de taxă pentru apă sînt agenţii economici, cu excepţia instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.

(3) Dată de prezentare a calculului taxei pentru apă este data stabilită pentru plata ei.

(4) Consumatorii care captează apă într-un volum mai mic de 2 mii metri cubi în lună efectuează plata taxei pentru apă de două ori pe an, pînă la 20 iulie anul curent şi pînă la 20 ianuarie anul următor.

(5) Consumatorii care captează apă într-un volum de la 2 mii la 30 mii metri cubi în lună efectuează plata taxei pentru apă o dată în trimestru, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

(6) Consumatorii care captează apă într-un volum de peste 30 mii metri cubi în lună efectuează plata taxei pentru apă o dată în lună, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare lunii gestionare.

(1) Taxa pentru folosirea resurselor minerale se stabileşte potrivit anexei nr.13.

(2) Plătitori ai taxei pentru folosirea resurselor minerale sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care folosesc în activitatea lor resurse minerale extrase de ele din mediul natural.

(1) Taxa pentru lemnul eliberat pe picior (venit silvic) se stabileşte potrivit anexei nr.14.

(2) Plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sînt persoanele juridice exploatatori forestieri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice.

(1) Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se stabileşte potrivit anexei nr.15.

(2) Mijloacele încasate la bugetul de stat ca taxă pentru efectuarea procedurilor vamale se vor folosi integral la finanţarea cheltuielilor Departamentului Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor. În cazul în care veniturile realizate din efectuarea procedurilor vamale depăşesc cheltuielile aprobate în buget pentru acest departament, excedentul va fi utilizat, la decizia Guvernului, la aceeaşi destinaţie şi va fi reflectată în executarea de casă a bugetului de stat.

(1) Taxa pentru eliberarea de licenţe în vederea practicării unor anumite genuri de activităţi se stabileşte potrivit anexei nr.16.

(2) Mijloacele realizate din eliberarea de licenţe, de către organele învestite cu funcţii de eliberare a licenţelor, pentru practicarea unor anumite genuri de activităţi se varsă integral, în modul stabilit de lege, la bugetul de stat sau la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, dacă legile de bază nu prevăd altfel.

(3) Mijloacele realizate din eliberarea de licenţe pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor se varsă zilnic la bugetul de stat spre a fi transferate integral în fondul rutier.

(4) Mijloacele realizate din eliberarea de licenţe pentru activităţi în transportul auto şi de autorizaţii pentru transporturile rutiere internaţionale, precum şi din amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, se varsă zilnic, integral şi direct, la bugetul de stat. Din mijloacele acumulate astfel la bugetul de stat, 35 la sută, dar nu mai mult de 4,6 milioane lei, se vor utiliza pentru finanţarea cheltuielilor Inspectoratului Transportului Auto al Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, în baza unui deviz aprobat de Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, coordonat cu Ministerul Finanţelor, iar restul se va transfera în fondul rutier.

(1) Se scutesc:

1) de taxa pe valoarea adăugată:

a) energia electrică importată şi livrată către reţelele de distribuţie sau importată de ele. Taxa pe valoarea adăugată la serviciile de transport al energiei electrice importate se calculează şi se plăteşte la buget în modul general stabilit;

b) energia termică şi apa caldă livrate populaţiei. Taxa pe valoarea adăugată la materie primă, la combustibil, la alte materiale şi servicii aferente producerii şi livrării către populaţie a energiei termice şi apei calde nu se include în preţul lor de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul;

c) reţelele electrice de 35 kV vîndute de Întreprinderea de Stat «Moldtranselectro»;

d) metalele preţioase şi pietrele preţioase, în orice formă şi stare, inclusiv deşeurile care conţin metale preţioase şi pietre preţioase, procurate de Vistieria de Stat;

e) producţia atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

f) utilajul, tehnica şi agregatele complementare, prezentate la anexa nr.17, camioanele, tractoarele şi combinele atît la producere şi import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

g) importul şi comercializarea: seminţelor amelioratorului, de prebază şi de bază de soiuri şi hibrizi omologaţi, destinate înmulţirii şi implementării unor noi tehnologii; materialului de înmulţire viticol şi materialului săditor, pomicol şi viticol de prebază, bază şi certificat, destinat înfiinţării de plantaţii-mamă; animalelor de rasă (inclusiv tineretul de o zi); ouălor incubabile; materialului genetic pentru piscicultură; adaosurilor nutritive (şroturi de soia, făină de peşte, drojdii, fosfaturi de calciu, lizină, enzime şi premixe proteico-vitamino-minerale); vitaminelor şi provitaminelor; antibioticelor; vaccinelor veterinare; azotului lichid; pesticidelor;

h) materia primă, materialele şi articolele de completare necesare procesului de producţie, importate de întreprinderile Societăţii Orbilor;

i) lucrările ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorilor de teren;

j) activitatea de redactare, editare şi executare poligrafică a producţiei de carte ce ţine de domeniile cultură, educaţie, ştiinţă şi învăţămînt, a publicaţiilor periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar, erotic şi pornografic), precum şi importul şi comercializarea producţiei de carte ce ţine de domeniile menţionate şi a publicaţiilor periodice respective;

k) lucrările de reconstrucţie a sanatoriului de tuberculoză pentru copii din Ceadîr-Lunga, a căror finanţare se va efectua din contul mijloacelor băneşti acordate cu titlu de ajutor umanitar de către Guvernul Republicii Turcia şi Guvernul S.U.A;

l) motorina, în cantitate de 6210 tone, alocată unităţii teritoriale autonome Găgăuzia de către Republica Turcia cu titlu de ajutor umanitar

m) livrarea încălţămintei pentru copii de S.A. "Zorile" către Fundaţia Creştină de Caritate "Micul Samaritean" în sumă de 1 milion lei destinată şcolilor internat din republică.

2) de calcularea impozitului pe venit:

a) militarii, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din sistemul penitenciar şi din Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale - pe veniturile primite la locul serviciului de bază, fără dreptul de a transmite soţiei (soţului) scutirea personală;

b) persoanele fizice - pe ajutorul material primit din fondurile de rezervă ale Guvernului şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;

c) sportivii şi antrenorii - pe ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic şi pe premiile acordate la competiţiile sportive internaţionale;

d) Comitetul Naţional Olimpic şi federaţiile sportive naţionale de profil - pe ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic, de federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de alte organizaţii sportive internaţionale;

e) Societatea pe Acţiuni «Apă-Canal» Chişinău - pe venitul calculat şi transferat în fondul special pentru serviciul şi rambursarea creditului primit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

3) de vărsarea la buget a impozitului pe venit:

a) atelierele curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

b) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

c) întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

d) întreprinderile penitenciarelor;

e) organele cadastrale teritoriale - pe venitul calculat, destinat creării şi funcţionării fondului de garanţie al Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie, precum şi pe venitul calculat, destinat acumulării de mijloace pentru acoperirea cheltuielilor de deservire şi rambursare a creditului extern acordat în vederea implementării Primului Proiect de Cadastru;

f) Societatea pe Acţiuni "Banca de Economii" - pe venitul calculat, destinat majorării, în anul 2000, ·a capitalului social al băncii;

g) veniturile obţinute sub formă de dobîndă la hîrtiile de valoare de stat emise în anul 2000, indiferent de termenul lor de răscumpărare;

4) de impozitul funciar:

a) instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile. Această prevedere nu este aplicabilă terenurilor folosite în activitatea de întreprinzător sau date în arendă;

b) întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Stadionul Republican şi Manejul de Atletism din Chişinău;

e) pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe şi pentru loturile de pe lîngă casă, în limita normelor stabilite:

- persoanele care au atins vîrsta de 61 de ani bărbaţii şi de 56 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl). Categoriile de persoane indicate (cu excepţia invalizilor de gradul I şi II şi a invalizilor din copilărie) sînt scutite de impozit dacă nu locuiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă. La acordarea acestei înlesniri fiscale, la categoria «alte persoane inapte pentru muncă» sînt atribuiţi copiii de pînă la 16 ani inclusiv, persoanele care satisfac serviciul militar în termen, elevii şi studenţii din instituţiile de învăţămînt (frecvenţa de zi) cu perioada de studiu de peste un an;

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

- familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani;

- persoanele care au suferit în urma alunecărilor de teren. Scutirea se acordă la decizia consiliului local.

Pentru anul curent rămîn în vigoare şi alte acte legislative care prevăd acordarea către persoanele fizice de înlesniri la impozitul funciar. În cazul în care o persoană fizică poate beneficia de mai multe înlesniri fiscale, acesteia se acordă doar una din ele, cea mai avantajoasă;

5) de impozitul pe bunurile imobiliare:

a) instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) organizaţiile şi întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

c) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

d) întreprinderile penitenciarelor;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) misiunile diplomatice - pentru bunurile imobiliare puse la dispoziţia lor pe bază de mutualitate, fără chirie;

g) organizaţiile religioase - pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

h) în limita costului imobilului, domiciliu permanent, de pînă la 30 mii lei:

- persoanele care au atins vîrsta de 61 de ani bărbaţii şi de 56 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl). Categoriile de persoane indicate (cu excepţia invalizilor de gradul I şi II şi a invalizilor din copilărie) sînt scutite de impozit dacă nu locuiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă. La acordarea acestei înlesniri fiscale, la categoria «alte persoane inapte pentru muncă» sînt atribuiţi copiii de pînă la 16 ani inclusiv, persoanele care satisfac serviciul militar în termen, elevii şi studenţii din instituţiile de învăţămînt (frecvenţa de zi) cu perioada de studiu de peste un an;

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

- familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani.

În cazul cînd categoriile menţionate dispun de imobil al cărui cost depăşeşte 30 mii lei, impozitul pe bunurile imobiliare se plăteşte din diferenţa dintre costul imobilului şi 30 mii lei.

Pentru anul curent rămîn în vigoare şi alte acte legislative care prevăd acordarea către persoanele fizice de înlesniri la impozitul pe bunurile imobiliare. În cazul în care o persoană fizică poate beneficia de mai multe înlesniri fiscale, acesteia se acordă doar una din ele, cea mai avantajoasă;

i) persoanele al căror imobil a suferit în urma alunecărilor de teren. Scutirea se acordă la decizia consiliului local;

6) de taxa pentru apă:

a) apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereuri sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape;

b) apa folosită la apărarea împotriva incendiilor;

c) apa consumată de întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

d) apa captată de populaţie din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentare cu apă potabilă şi menajeră;

7) de taxa pe valoarea adăugată, de taxa vamală şi de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale - mărfurile şi serviciile importate sau achiziţionate pe teritoriul Republicii Moldova, din contul creditelor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organisme financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, conform listei aprobate de Guvern;

8) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală - autoturismele, atît la import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

9) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală - ţigările de import cu filtru, atît la import, cît şi la comercializare pe piaţa internă.

10) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală - seminţele de cartof de primă reproducţie, atît la import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

11) pînă la 1 iulie curent, de taxa pe valoarea adăugată şi de taxele vamale - utilajul şi alte bunuri materiale importate pentru activitatea de producţie de către Compania de Explorare a Resurselor Naturale ”Redeco- L.T.D.” din S.U.A., conform Acordului de concesiune privind prospecţiunea şi explorarea resurselor de petrol şi gaze;

12) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală - utilajul şi echipamentul importate, primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale pentru pregătirea lotului naţional de participare la Jocurile Olimpice de la Sydney;

13) de taxa vamală - materialele importate, necesare activităţii statutare, primite ca donaţii din partea Consiliului Europei de către Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei în Republica Moldova;

14) de taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile produse şi serviciile prestate şi de taxa pentru folosirea resurselor minerale - întreprinderile penitenciarelor;

15) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată, a impozitului pe venit şi a taxei pentru extragerea materialelor de construcţie inerte - Societatea pe Acţiuni “Mina din Chişinău”, dacă utilizează mijloacele respective la realizarea măsurilor de preîntîmpinare a inundării excavaţiilor miniere;

16) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate - organizaţiile şi întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

17) de vărsarea la buget, în proporţie de pînă la 50 la sută din taxa pe valoarea adăugată calculată, - agenţii economici care efectuează procesul de restructurare prin intermediul Consiliului Creditorilor, cu condiţia utilizării sumei respective pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de restructurare şi a executării măsurilor preconizate în acordul-memorandum. Se permite Consiliului Creditorilor să aprecieze suma scutirii reale de taxa pe valoarea adăugată, care va fi echivalentă cu cheltuielile efectuate de agenţii economici respectivi conform planurilor de restructurare a acestora;

18) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată - mijloacele realizate din vînzarea fondurilor fixe şi altor bunuri materiale ale agenţilor economici, faţă de care judecătoria economică a deschis proces de faliment (procedură de lichidare) conform Legii nr.786-XIII din 26 martie 1996 cu privire la faliment, cu condiţia folosirii mijloacelor respective la stingerea datoriilor faţă de creditori;

19) de vărsarea la buget a impozitelor şi taxelor (cu excepţia impozitului pe venitul persoanelor fizice, taxei vamale, taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, taxei pe valoarea adăugată şi accizelor la import) - întreprinderile Serviciului Silvic de Stat, cu condiţia utilizării mijloacelor respective la regenerarea, paza şi protecţia fondului forestier. Rezultatele acestor operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Serviciul Silvic de Stat;

20) de taxa pentru înregistrarea hîrtiilor de valoare de stat la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare - Ministerul Finanţelor.

(2) Mijloacele lăsate la dispoziţia agenţilor economici pentru scopuri concrete, în cazul folosirii lor în alt scop decît destinaţia stabilită la alin.(1), se ridică integral sub formă de impozite la bugetul respectiv, prin executare silită, de către organele Serviciului Fiscal de Stat, cu plata unei penalităţi egale cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei pentru creditele pe termen scurt şi mediu.

(3) Întreprinderile cu 1-19 salariaţi şi cu cifra de afaceri de pînă la 3 milioane lei, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care desfăşoară activitate de producţie sau prestează servicii pentru populaţie sînt scutite de plata la buget a impozitului pe venit. Scutirea se va considera credit fiscal acordat de stat. Condiţiile acordării şi rambursării creditului fiscal se stipulează în acordul de credit încheiat cu organele teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat. Se acordă credit fiscal agenţilor micului business doar cu condiţia că ei vor investi cel puţin 80 la sută din valoarea acestui credit în dezvoltarea producţiei proprii de mărfuri şi servicii.

(4) Agenţii economici sînt scutiţi de plata impozitului pe venit prin reducerea venitului impozabil cu 50 la sută din suma investită pentru procurarea sau construcţia de mijloace fixe (cu excepţia autovehiculelor personale şi mobilei pentru oficiu), dar nu mai mult de venitul impozabil. O astfel de scutire se acordă şi agenţilor economici care obţin mijloace fixe în bază de leasing. Agentul economic care beneficiază de scutire a impozitului pe venit nu are dreptul, pe parcursul a 3 ani imediat următori după anul în care a beneficiat de scutire, să repartizeze dividende acţionarilor, să distribuie venituri către membrii societăţii sau să comercializeze activele procurate. Dacă agentul economic, pe parcursul a 3 ani imediat următori după anul în care a beneficiat de scutire de impozit, a repartizat dividende acţionarilor, a distribuit venituri către membrii societăţii ori a comercializat activele procurate, el urmează să mărească venitul impozabil cu suma scutirii din anul în care a repartizat dividende acţionarilor, a distribuit venituri membrilor societăţii ori a comercializat active. Agenţii economici care procură mijloace fixe pentru a le da în arendă (leasing) nu cad sub incidenţa prezentului alineat. Întreprinderile cu investiţii străine care beneficiază de înlesnire la impozitul pe venit în conformitate cu art.24 din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal pot beneficia şi de înlesnirea prevăzută la prezentul alineat cu condiţia expirării termenului pentru care a fost acordată înlesnirea prin legea menţionată.

(5) Băncile comerciale care efectuează creditarea pe termen lung a agenţilor economici în vederea finanţării investiţiilor capitale destinate proiectării, elaborării, însuşirii şi implementării tehnicii şi tehnologiilor noi, precum şi în vederea reprofilării şi retehnologizării procesului de producţie, sădirii şi înnoirii plantaţiilor multianuale, achiziţionării şi punerii la maturaţie a alcoolului pentru divinuri (coniacuri), a vinului materie primă pentru producerea vinurilor clasice saturate cu dioxid de carbon şi a vinurilor de calitate superioară, sînt scutite cu 50 la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de 2-3 ani şi cu 100 la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani.

(6) Pîinea şi alte produse de panificaţie, laptele şi produsele lactate se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota de 8 la sută. Întreprinderile de panificaţie, întreprinderile de prelucrare a laptelui care plătesc furnizorilor pentru mărfurile şi serviciile utilizate la fabricarea produselor menţionate o taxă pe valoarea adăugată mai mare decît taxa pe valoarea adăugată plătită la comercializarea lor primesc de la buget diferenţa.

(7) Producţia din fitotehnie, horticultură în formă naturală şi din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, livrată de producătorii acesteia, se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota de 5 la sută. Dacă taxa pe valoarea adăugată plătită la procurarea mărfurilor şi serviciilor utilizate la producerea producţiei menţionate este mai mare decît taxa pe valoarea adăugată primită de la consumatori, diferenţa se reportează la următoarea perioadă fiscală. Dacă, la expirarea anului fiscal, producătorii vor avea, din cauza menţionată, un sold debitor, acesta va fi raportat la cheltuielile de producere şi desfacere a producţiei menţionate.

(8) Energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de distribuţie se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero.

(9) Gazele naturale şi gazele lichefiate se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota de 5 la sută, atît la import, cît şi la livrare pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care taxa pe valoarea adăugată la mărfuri şi servicii plătită la import şi la achiziţionare este mai mare decît taxa pe valoarea adăugată încasată la livrarea de gaze naturale şi gaze lichefiate către consumator, diferenţa se reportează la următoarea perioadă fiscală.

(10) La constatarea venitului impozabil al gospodăriei ţărăneşti (de fermier) care are în proprietate pînă la 3 ha de pămînt, inclusiv lot pe lîngă casă, şi care nu ia şi nu dă în arendă terenuri, nu are lucrători angajaţi, se permite deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar care, împreună cu cele documentate, nu depăşesc 80 la sută din venitul brut. În cazul cînd cheltuielile confirmate documentar depăşesc limita menţionată, contribuabilul cade sub incidenţa art.24 alin.(9) din Codul fiscal.

(11) Mijloacele băneşti sub formă de impozite calculate, lăsate, conform prezentului articol, la dispoziţia contribuabilului se consideră venit neimpozabil.

(1) La aprobarea şi aplicarea tarifelor la gaze naturale, în costul lor se va include valoarea a 4 dolari S.U.A. pentru 1000 m³ destinată serviciului datoriei externe de stat, create prin transmiterea de cambii către Societatea pe Acţiuni «Gazprom» din Federaţia Rusă de către Guvernul Republicii Moldova, în conformitate cu acordurile ratificate prin Legea nr.892-XIV din 23 martie 2000.

(2) Venitul obţinut de întreprinderile Societăţii pe Acţiuni «Moldova-Gaz» în urma includerii în tariful la gazele naturale a mijloacelor destinate serviciului datoriei externe de stat se va scuti de impozitul pe venit şi se va transfera lunar, dar nu mai tîrziu de data de 5 a lunii imediat următoare lunii gestionare, la bugetul de stat.

(3) Mijloacele încasate conform alin.(2) se vor utiliza de către Ministerul Finanţelor la serviciul datoriei externe de stat în cuantumul şi în termenele coordonate la transmiterea cambiilor.

Ministerul Finanţelor:

1) la anularea datoriilor pentru resursele energetice, în conformitate cu art. 4 şi art. 6 pct.4 ale Legii nr:336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic, va determina suma veniturilor ratate de la includerea în tariful la gazele naturale a plăţii fixe în mărime de 4 dolari S.U.A., destinată serviciului (datoriei externe de stat, şi va micşora Societăţii pe Acţiuni "MoldovaGaz":

a) datoria faţă. de bugetul de stat, conform situaţiei din 1 ianuarie 2000, pentru plata fixă în mărime de 4 dolari S.U.A., inclusă în tariful la gazele naturale, formată în perioada 1 iulie 1999 - 31 decembrie 1999;

b) suma de plată fixă în mărime de 4 dolari S.U.A., inclusă în tariful la gazele naturale, calculată pentru vărsarea în bugetul de stat pentru perioada 1 ianuarie 2000 - 7 februarie - 2000;

2) va suspenda încasarea la bugetul de stat a sumei veniturilor din includerea în tariful la gazele naturale a plăţii fixe în mărime de 4 dolari S.U.A., care corespunde sumei veniturilor ratate în urma·îngheţării, în anul 2000, a datoriilor societăţilor pe acţiuni: "Centrala Electrică. de Termoficare nr.1", "Centrala Electrică de Termoficare nr.2", "Centrala Electrică de Termoficare·Nord", "Termocom", întreprinderilor fondate în procesul reorganizării Asociaţiei Republicane de producţie "Termocomenergo", în contul datoriei Societăţii·pe Acţiuni "Moldova-Gaz" faţă de Societatea pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă pentru gazele naturale livrate în sumă de 90 milioane dolari S.U.A. preluate de către Guvern, şi nu va calcula Societăţii pe Acţiuni "Moldova-Gaz" penalităţi pentru nevărsarea, în termenul stabilit, în bugetul de stat a plăţilor menţionate.

(1) O parte din veniturile obţinute de Societatea pe Acţiuni «Termocom» din livrarea de energie termică, în cuantumul calculat de Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică sub formă de diferenţă dintre tariful unic şi tariful de livrare calculat pentru societatea dată la fiecare Gcal de energie termică livrată consumatorului, se transferă la bugetul de stat în următoarele termene:

a) conform rezultatelor activităţii din anul 1999 - pînă la 25 aprilie curent;

b) conform rezultatelor activităţii din anul 2000 - trimestrial, nu mai tîrziu de 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie şi 25 decembrie curent.

(2) Veniturile indicate la alin.(1) se repartizează Asociaţiei Republicane de Producţie «Termocomenergo» pentru acoperirea cheltuielilor neasigurate cu venituri proprii, conform rezultatelor activităţii din anul 1999 şi din anul 2000.

(3) Operaţiunile consemnate la alin.(1) şi (2) se reflectă în executarea de casă a bugetului de stat.

(1) Mijloacele realizate de Ministerul Afacerilor Externe din prestarea de servicii consulare în interiorul Republicii Moldova se vor transfera zilnic la bugetul de stat.

(2) O parte din suma încasată conform alin.(1), dar nu mai mult de 1200 mii lei, va fi transferată la un cont trezorerial special al Ministerului Afacerilor Externe şi va fi folosită, în limita alocaţiilor aprobate în devizul de cheltuieli al aparatului central al ministerului, la acoperirea cheltuielilor de deplasare peste hotare a funcţionarilor din aparatul central.

(3) Ministerul Afacerilor Externe este în drept:

a) să utilizeze la finanţarea misiunilor diplomatice mijloacele realizate din prestarea de servicii consulare peste hotare (în limita alocaţiilor aprobate la bugetul de stat pentru finanţarea cheltuielilor acestora, respectînd limitele lunare ale alocaţiilor);

b) să efectueze redistribuirea mijloacelor din prestarea serviciilor consulare, obţinute de, către misiunile diplomatice, ce depăşesc limita alocaţiilor aprobate, pentru întreţinerea acestora.

(4) Ministerul Finanţelor, în baza dărilor de seamă lunare ale Ministerului Afacerilor Externe, va reflecta în executarea de casă a bugetului de stat operaţiunile consemnate la alin.(2) şi (3). Darea de seamă privind încasarea şi utilizarea taxelor consulare pe luna decembrie se va prezenta pînă la 31 decembrie curent.

(1) Taxele şi alte venituri, indicate la art.6 alin.(1) şi la art.9 alin.(2) ale Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, se vor acumula la un cont trezorerial special şi se vor utiliza la finanţarea cheltuielilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în baza unui deviz aprobat de Parlament.

(2) Operaţiunile indicate la alin.(1) vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Amenzile în cauzele administrative şi penale, aplicate şi încasate de instanţele judecătoreşti, finanţate prin intermediul Ministerului

Justiţiei, se transferă zilnic şi integral la bugetul de stat. Din sumele amenzilor respective acumulate la bugetul de stat, 2,3 milioane lei se vor utiliza la finanţarea cheltuielilor instanţelor judecătoreşti în limita alocaţiilor aprobate la bugetul de stat pentru aceste instanţe.

(1) Ministerul Finanţelor va efectua defalcări:

a) în proporţie de 10 la sută din sumele încasate la bugetul de stat ca accize la vinurile în vrac, la vinurile din struguri, la vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon şi la divinuri (coniacuri), la un cont trezorerial special al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare pentru finanţarea viticulturii, în baza unui regulament aprobat de Parlament;

b) în proporţie de 20 la sută din sumele încasate la bugetul de stat ca rezultat al aplicării tuturor tipurilor de sancţiuni financiare (amenzi), precum şi din sumele încasate la bugetul de stat conform hotărîrilor definitive ale instanţelor judecătoreşti, emise în baza cererilor de chemare în judecată, la conturi trezoreriale speciale pentru stimularea lucrătorilor din organele Ministerului Afacerilor Interne, ale Serviciului de Securitate şi Informaţii, ale Procuraturii, ale Curţii de Conturi, ale Serviciului Fiscal de Stat, ale Departamentului Controlului Vamal şi Departamentului Control Financiar şi Revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1046-XIII din 18 decembrie 1996;

c) în proporţie de 5 la sută din sumele încasate la bugetul de stat ca taxă de stat de la cererile ce se depun la judecătoriile economice, la un cont trezorerial special pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a acestor judecătorii, conform unui deviz aprobat de Guvern.

(2) Operaţiunile indicate la alin.(1) vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă prezentate de executorii respectivi de buget.

Transferarea sumelor cuvenite bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale conform art.8 alin.(3) din Legea bugetului pe anul 1999, precum şi achitarea datoriilor bugetului de stat, înregistrate la 1 ianuarie 2000, faţă de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se vor efectua din veniturile generale ale bugetului de stat din anul 2000 sau în contul stingerii datoriilor la creditele acordate acestor unităţi în anii precedenţi de Ministerul Finanţelor. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat.

(1) Mijloacele, prevăzute la art.23 alin.(3), la art.29 alin.(1), la art.32 alin.(1), la art.321 şi art.33 din Legea bugetului pe anul 1999, neutilizate pînă la 31 decembrie 1999 sînt pasibile de utilizare în anul 2000.

(2) Veniturile ratate de întreprinderile de transport prin acordare, conform legislaţiei, unor categorii ale populaţiei de înlesniri în transportul auto interurban şi internaţional - în limita a 6,8 milioane lei, în transportul feroviar - în limita a 13,1 milioane lei şi în transportul aerian în limita a 4,7 milioane lei, vor fi compensate prin stingerea datoriilor acestor întreprinderi faţă de bugetul de stat.

(3) Datoriile din anii 1997-1998 ale bugetului de stat faţă de întreprinderile agricole şi întreprinderile de prelucrare a laptelui, la compensaţia la lapte, calculate în temeiul art.20 alin.(5) şi (6) din Legea bugetului de stat pe anul 1997 şi al art.20 alin.(5)-(9) din Legea bugetului pe anul 1998, vor fi compensate prin stingerea datoriilor întreprinderilor respective faţă de bugetul de stat.

(4) Operaţiunile indicate la alin.(1)-(3) vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat.

(1) Taxele în fondul rutier se stabilesc potrivit anexelor nr.18-21.

(2) Din încasările totale ale accizelor la benzină şi motorină, 100% , dar nu mai mult de 46,2 milioane lei pe an, se virează în fondul rutier.

(1) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, inclusiv cele financiare şi de asigurări, care au pe teritoriul Republicii Moldova filiale prezintă pentru acestea din urmă calcule şi plătesc, la bugetul judeţean, la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi la bugetul municipal Chişinău, în dependenţă de reşedinţa acestora, impozitele şi taxele, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată şi accizelor.

(2) Întreprinderile care au pe teritoriul Republicii Moldova filiale transferă la bugetele indicate la alin.(1) de la reşedinţa filialelor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului de salariaţi ai filialei sau partea respectivă a impozitului pe venitul obţinut de filială.

(1) Persoanele juridice în al căror capital social statul are cotă-parte transferă, pînă la 1 iulie 2000, la bugetul de stat dividendele calculate în funcţie de rezultatele activităţii din anul 1999, în baza unei hotărîri a adunării generale, în conformitate cu structura fondului statutar.

(2) Veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea patrimoniului de stat, şi anume:

a) din vînzarea acţiunilor statului investite în întreprinderi, se varsă integral la bugetul de stat;

b) din privatizarea şi vînzarea obiectivelor, inclusiv a construcţiilor nefinalizate, se varsă în proporţie de 60 la sută la bugetul de stat şi de 40 la sută la bugetul unităţii administrativ-teritoriale;

c) din vînzarea obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile arendate, se varsă în proporţie de 25 la sută la bugetul de stat şi de 75 la sută la bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Nu mai puţin de 50 la sută din mijloacele vărsate la bugetul unităţii administrativ-teritoriale se folosesc la finanţarea lucrărilor de reparaţie a fondului de locuinţe;

d) din vînzarea patrimoniului instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, cu excepţia cazurilor expuse la lit.e) - g), se varsă integral la bugetul respectiv;

e) din vînzarea patrimoniului instituţiilor de cercetări ştiinţifice subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei, vor rămîne la dispoziţia acestora pentru a fi utilizate în exclusivitate la renovarea bazei tehnico-materiale;

f) din privatizarea şi vînzarea obiectivelor şi patrimoniului unităţilor medico-sanitare finanţate de la bugetul de stat, se acumulează integral pe un cont trezorerial special al Ministerului Sănătăţii şi se utilizează în mod centralizat la înzestrarea tehnico-materială a unităţilor medico-sanitare din sectorul public, conform unui deviz aprobat de Guvern. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare ale Ministerului Sănătăţii;

g) din privatizarea şi vînzarea obiectivelor şi patrimoniului unităţilor medico-sanitare finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, vor rămîne la dispoziţia autorităţilor medicale teritoriale şi se vor utiliza conform devizelor aprobate de autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale respective pentru înzestrarea tehnico-materială a unităţilor medico-sanitare;

h) din vînzarea locuinţelor de stat către cetăţeni, se varsă integral la bugetul local.

(3) În cazul în care veniturile prevăzute la alin.(1) şi (2) lit.a)-d) nu sînt vărsate în termen la buget, organele Serviciului Fiscal de Stat percep prin executare silită plăţile respective, aplicînd penalităţi în conformitate cu art.39 alin.(1).

(4) Veniturile realizate din vînzarea pachetelor de acţiuni ale statului din întreprinderile sectorului electroenergetic vor fi utilizate la acoperirea deficitului bugetar. Din veniturile menţionate, 122 milioane lei vor fi îndreptate la achitarea datoriilor de creditor, înregistrate la 1 ianuarie 2000, această achitare fiind efectuată în limita alocaţiilor aprobate în buget.

(5) Din veniturile realizate din privatizare (cu excepţia veniturilor realizate din privatizarea conformă unor planuri individuale), cel mult 2 la sută se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat aferente pregătirii întreprinderilor către privatizare, organizării de licitaţii şi de concursuri, în baza unui deviz aprobat de Ministerul Economiei şi Reformelor şi de Ministerul Finanţelor.

(6) Ministerul Finanţelor, din veniturile realizate din privatizare, va transfera în capitalul social al Societăţii pe Acţiuni "Terminal", în scopul majorării acestuia, echivalentul în lei al sumei de 2 065 000 dolari S.U.A.

Impozitul privat se percepe în proporţie de 1 la sută din valoarea bunurilor proprietate de stat procurate în procesul privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor statului.

(1) Cuantumul arendei bunurilor instituţiilor finanţate de la buget se calculează conform anexei nr.22.

(2) Pentru acoperirea cheltuielilor proprii, instituţiile finanţate de la bugetul de stat sînt în drept să utilizeze, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor, mijloacele băneşti realizate din arenda încăperilor. Partea cu care veniturile depăşesc cheltuielile, potrivit devizelor de mijloace speciale ale acestor instituţii, se varsă la bugetul de stat.

(3) Instituţiile finanţate de la bugetul de stat sînt scutite de plata arendei pentru folosirea încăperilor nelocuibile, luate în arendă de la instituţiile finanţate de la acelaşi buget, cu excepţia plăţii pentru serviciile comunale.

(1) Pentru neefectuarea în termen a vărsării în sistemul bugetar a impozitelor, taxelor şi celorlalte venituri (cu excepţia rambursării întîrziate a creditelor acordate de Ministerul Finanţelor), se stabileşte, pentru fiecare zi de întîrziere, o penalitate în proporţie de 0,1 la sută din suma neplătită în termen. Această prevedere nu este aplicabilă neefectuării în termen a plăţii la buget a impozitului pe venit.

(2) Rata dobînzii şi mărimea penalităţii, prevăzute la art.1 alin.(5) şi (6) din Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, reprezintă rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei la creditele pe termen scurt şi mediu în luna noiembrie a anului care precedă anul fiscal, şi marja respectivă.

(3) Agenţilor economici care furnizează mărfuri, execută lucrări sau prestează servicii instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau care valorifică investiţii capitale finanţate de la buget nu li se calculează penalităţi şi amenzi pentru decontările întîrziate cu bugetul proporţional datoriilor pentru aceste mărfuri, lucrări şi servicii, furnizate, executate şi prestate în limita alocaţiilor aprobate pentru scopurile respective. Agenţii economici menţionaţi nu vor calcula penalităţi instituţiilor bugetare pentru neefectuarea în termen a plăţilor la mărfuri, lucrări şi servicii în partea care se încadrează în limitele alocaţiilor bugetare aprobate.

(4) Agenţilor economici care au depus la trezorerie documente pentru transferul, de pe un cont pe altul, al plăţilor efectuate la buget, precum şi pentru transferul la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, în vederea achitării datoriilor la ele, al mijloacelor pe care le-au depus la bugetul de stat, nu li se calculează penalitate la sumele respective pentru perioada aflării documentelor în executare.

(1) Întreprinderii agricole care a încheiat contract de participare la Programul Naţional «Pămînt» sau la proiectul-pilot «Pămînt», de la data încheierii contractului şi pînă la stingerea datoriilor sale faţă de bugetul consolidat şi faţă de Ministerul Finanţelor la creditele şi la garanţiile de stat, nu i se calculează:

a) penalităţi de întîrziere pentru neefectuarea în termen a vărsămintelor la bugetul consolidat;

b) dobîndă şi penalităţi de întîrziere la creditele acordate de Ministerul Finanţelor;

c) penalităţi şi amenzi pentru încălcări depistate de organele Serviciului Fiscal de Stat, indiferent de perioada supusă controlului.

(2) Întreprinderea agricolă care se lichidează în conformitate cu Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV din 13 mai 1999 (denumită în continuare Legea nr. 392-XIV) este scutită de taxa pe valoarea adăugată, de impozitul pe venit (inclusiv de impozitul pe creşterea de capital generată de reevaluarea mijloacelor fixe), de alte impozite şi taxe aferente stingerii datoriilor ei istorice şi curente.

(3) Se consideră datorii istorice impozitele, penalităţile şi amenzile pentru perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 ale întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV calculate de către organele Serviciului Fiscal de Stat după 1 ianuarie 1999, precum şi datoriile care s-au constituit pînă la 1 ianuarie 1999 faţă de bugetul consolidat şi de Ministerul Finanţelor la creditele şi la garanţiile de stat.

(4) Datoriile întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr. 392-XIV, inclusiv dobînda, diferenţa de curs şi penalităţile calculate de alţi creditori pentru perioada de pînă la 1 ianuarie 1999 conform hotărîrilor judecătoreşti sau contractelor încheiate în baza hotărîrilor Guvernului, se consideră datorii istorice dacă acestea sînt confirmate documentar.

(5) Plăţile efectuate după 1 ianuarie 1999 la bugetul consolidat de către întreprinderea agricolă care se lichidează în conformitate cu Legea nr. 392-XIV se consideră plăţi pentru stingerea datoriilor curente ale întreprinderii faţă de bugetul respectiv.

(6) Creditorului întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV, posesor de recipise trezoreriale de creanţe ale Ministerului Finanţelor, nu i se calculează, de către organele fiscale şi cele vamale, penalitate la impozitele şi taxele ce urmează a fi stinse prin compensarea sumelor reeşalonate, din ziua în care creditorul a prezentat declaraţie fiscală, vamală sau alte calcule fiscale şi pînă la compensarea plăţilor menţionate.

(7) În contul stingerii datoriilor curente ale întreprinderilor agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV se includ sumele compensatorii prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 1997 şi în Legea bugetului pe anul 1998, calculate şi necompensate întreprinderilor respective pentru producerea şi predarea laptelui.

(8) Creanţele cesionate către stat în contul stingerii datoriilor curente ale întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV se urmăresc de organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat la locul de evidenţă a debitorului.

(9) Termenul de stingere a soldului datoriei la creditul acordat de Ministerul Finanţelor Centrului Republican pentru Resursele Materiale «Moldresurse» se prelungeşte pînă la 31 decembrie 2000.

(10) Operaţiunile de predare a patrimoniului întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV, stabilite la art.15 alin.(1) din această lege, prin care se compensează datoriile ei istorice faţă de bugetul consolidat şi faţă de Ministerul Finanţelor la creditele şi garanţiile de stat, se reflectă, conform actelor de predare (dispoziţiilor de transmitere), în bilanţul contabil al autorităţilor administraţiei publice locale, al unităţilor de exploatare locale şi nu se reflectă în executarea de casă a bugetului consolidat.

(11) Operaţiunile de stingere prin compensare cu patrimoniu nebănesc a datoriilor curente ale întreprinderii agricole care se lichidează în conformitate cu Legea nr.392-XIV faţă de bugetul consolidat şi de stingere a recipiselor trezoreriale de creanţe ale Ministerului Finanţelor nu se reflectă în executarea de casă a bugetului respectiv.

(12) Alte particularităţi ale relaţiilor întreprinderilor agricole, incluse în Programul Naţional «Pămînt», cu bugetul de stat şi cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sînt stabilite în Legea nr.392-XIV.

(13) Ministerul Finanţelor va prelua datoriile Companiei de leasing "Tehagroleasing"; conform situaţiei din·31 decembrie 2000, aferente creditelor acordate de Ministerul Finanțelor în baza Legii bugetului. de stat pe anul 1997 şi a Legii bugetului pe anul 1998, în limitele datoriilor curente, anulate anterior, conform art. 17 al Legii nr.392-XIV, de către comisiile pentru privatizarea întreprinderilor lichidate.

Se permite Comisiei republicane pentru stingerea datoriilor întreprinderilor agricole să efectueze cesiunea către stat a datoriilor istorice ale Asociaţiei de gospodării ţărăneşti "Chircani" faţă de Societatea pe Acţiuni "Alimentarmaş", care s-au format în urma livrării de către societate a utilajului pentru prelucrarea producţiei agricole, reflectată numai în conturile extrabilanţ, dar care nu au fost reflectate în bilanţul contabil, în sumă de 842064 lei.

Datoriile de creditor anulate ale întreprinderilor din sectorul electroenergetic, precum şi datoriile de creditor transmise, în conformitate cu Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor sectorului electroenergetic, la balanţa Întreprinderii de Stat «Moldtranselectro» nu se vor lua în considerare, iar sumele debitoare transmise vor fi luate în calculul venitului impozabil al întreprinderilor menţionate dacă ele vor prezenta declaraţii cu privire la impozitul pe venit pe anul 1999 şi pe anul 2000. Venitul obţinut se utilizează la acoperirea pierderilor din anii precedenţi şi din anul în curs.

Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor coordonată cu ministerele de ramură şi cu autorităţile administraţiei publice locale, este în drept să decidă asupra stingerii unor datorii istorice (la impozite şi taxe, la penalităţi şi amenzi, calculate pentru neefectuarea plăţilor fiscale şi netransferate la bugetul de stat şi la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale), iar în cazul insuficienţei acestora, şi asupra stingerii datoriilor istorice faţă de Ministerul Finanţelor la credite (inclusiv a dobînzilor aferente şi a penalităţilor calculate), precum şi asupra restabilirii mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru onorarea garanţiilor de stat (inclusiv a dobînzilor aferente şi a penalităţilor calculate), ale agenţilor economici care au încheiat acorduri-memorandum cu Consiliul Creditorilor şi care implementează planuri de restructurare şi ale agenţilor economici cărora le-a fost deschis proces de faliment conform unor planuri aprobate de comitetele creditorilor ale agenţilor economici respectivi, prin cumpărare de către stat a obiectivelor de menire social-culturală, comunală (inclusiv staţii termice), administrativă sau de altă utilitate publică ce aparţin cu titlu de proprietate agenţilor economici menţionaţi. Estimarea acestor obiective se efectuează conform valorii reziduale din bilanţul agenţilor economici de la ultima dată gestionară. Veniturile realizate de agenţii economici din comercializarea obiectivelor în cauză nu se supun impozitului pe venit, iar volumul vînzărilor nu se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată. Operaţiunile prevăzute la prezentul articol nu se vor reflecta în executarea de casă a bugetului respectiv.

(1) Repartizarea alocaţiilor prevăzute la bugetul de stat pentru finanţarea investiţiilor capitale se efectuează potrivit anexei nr.23.

(2) Guvernul este autorizat să redistribuie pe parcursul anului, în comun cu Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului, alocaţiile la obiectivele menţionate la anexa nr.23, în dependenţă de volumele lucrărilor executate la obiective concrete, unor beneficiari concreţi, în limitele alocaţiilor totale prevăzute la bugetul de stat pentru finanţarea investiţiilor capitale.

(3) La solicitarea beneficiarilor de construcţie a obiectivelor prevăzute în programele investiţionale pe anii 1994-1999, Ministerul Finanţelor este autorizat să efectueze compensarea datoriilor lor de creditor existente la 1 ianuarie 2000 faţă de agenţi economici (organizaţii de antrepriză, de transport, furnizori de materiale de construcţie şi de alte mărfuri, întreprinderi din complexul termoenergetic, prestatori de lucrări şi servicii la construcţia obiectivelor menţionate) în partea nefinanţată din alocaţiile prevăzute în programele investiţionale pe anii respectivi, inclusiv compensarea datoriilor care depăşesc limita stabilită pentru anul 1999 la unele obiective în limita soldului neutilizat din alocaţiile bugetare destinate investiţiilor capitale în anul 1999, prin stingerea datoriilor agenţilor economici la bugetul de stat. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat.

(1) Se aprobă în componenţa bugetului de stat un fond pentru susţinerea sectorului agrar în sumă de 90 milioane lei.

(2) Repartizarea mijloacelor din fondul nominalizat la alin.(1) se va efectua în baza unui regulament aprobat de Parlament.

(3) Mijloacele fondului pentru susţinerea sectorului agrar nu sînt impozabile, nu pot fi sechestrate în scopul achitării datoriilor de creditor şi nu pot fi folosite la achitarea amenzilor sau la efectuarea altor plăţi, neprevăzute de regulament.

(4) Se creează în componenţa bugetului de stat un fond în sumă de 15 milioane lei pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată pînă la 1 decembrie 2000 de producătorii agricoli la aratul de toamnă.

(5) Mijloacele din fondul nominalizat la alin. (4) se vor utiliza conform unui regulament, aprobat de Guvern, care va prevedea volumul compensării din calculul a 15 lei la un hectar de teren arabil.

(1) În contul achitării datoriilor istorice faţă de bugetul de stat la taxa pe valoarea adăugată ale Institutului de Cercetări Ştiinţifice pentru Porumb şi Sorg ş şi ale fabricii de calibrare a seminţelor de porumb din Răuţel, respectiv, în sumă de 1283,4 mii lei şi 2136,7 mii lei, institutul şi fabrica menţionate vor acorda deţinătorilor de terenuri seminţe de porumb pentru reînsămînţarea terenurilor afectate în urma secetei din anul curent.

(2) Repartizarea seminţelor de porumb se va efectua nemijlocit producătorului agricol proporţional suprafeţei terenurilor afectate, în baza unui regulament coordonat cu Comisia pentru agricultură, industria prelucrătoare, ecologie şi dezvoltare .rurală a Parlamentului şi aprobat de Guvern.

(3) Operaţiunile prevăzute la alin.(1) se vor reflecta în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare.

(1) Cheltuielile de exploatare a lacurilor de acumulare de folosinţă comună, a construcţiilor de protecţie împotriva inundaţiilor, a terenurilor din luncile inundabile şi a instalaţiilor hidrotehnice intergospodăreşti se finanţează de la bugetul de stat, în limita a 9500 mii lei.

(2) Cheltuielile pentru plata energiei electrice utilizate la pomparea apei pentru irigare pînă la staţiile de distribuire se finanţează de la bugetul de stat în sumă de 5000 mii lei.

(1) În anul 2000, pentru finalizarea construcţiei de case în cooperativele de construcţie a locuinţelor, băncilor comerciale care au acordat pînă la 29 iulie 1994 credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor, înfiinţate pînă la 1 ianuarie 1993, a căror construcţie a fost începută pînă la această dată, precum şi băncilor comerciale care au acordat după 29 iulie 1994 astfel de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în Hotărîrea Parlamentului nr.209-XIII din 29 iulie 1994, în condiţiile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.349 din 7 iunie 1993, băncilor comerciale care au acordat credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în hotărîrile Parlamentului nr.834-XIII din 16 mai 1996, nr.1011-XIII din 23 octombrie 1996, nr.1588-XIII din 27 februarie 1998, în condiţiile prevăzute în aceste hotărîri, li se compensează de la bugetul de stat venitul, ratat ca urmare a acordării acestor credite.

(2) În modul indicat la alin.(1), se acoperă băncilor comerciale pierderile aferente creditelor fără dobîndă sau creditelor preferenţiale acordate:

a) victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990;

b) participanţilor la cel de-al doilea război mondial;

c) participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

d) participanţilor la acţiunile de luptă din Afghanistan;

e) participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl;

f) cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

g) invalizilor nevăzători de gradul I şi II;

h) familiilor cu 5 şi mai mulţi copii.

(3) Pentru anul 2000, se suspendă acordarea de credite bancare preferenţiale noilor cooperative de construcţie a locuinţelor.

Se aprobă:

a) fondul extrabugetar al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii, prevăzut în anexa nr.24. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se vor efectua în baza unui regulament, aprobat de Guvern;

b) fondul ecologic naţional al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului, prevăzut în anexa nr.25. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se efectuează conform Regulamentului privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21 septembrie 1998;

c) fondul extrabugetar al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei pentru susţinerea financiară a unor măsuri din învăţămînt, prevăzut în anexa nr.26. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se vor efectua în baza unui regulament, aprobat de Guvern;

d) fondul extrabugetar pentru manuale al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, prevăzut în anexa nr.27. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se efectuează conform Regulamentului privind fondul extrabugetar pentru manuale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.448 din 9 aprilie 1998.

Reparaţia prejudiciilor pricinuite persoanelor fizice sau juridice prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penală şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se face de la bugetul de stat în temeiul şi în modul stabilit prin Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penală şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat.

Pînă la adoptarea legii cu privire la asigurarea de stat obligatorie şi pînă la stabilirea tarifelor de asigurare a militarilor, colaboratorilor din Serviciul pompieri şi salvatori al Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, a judecătorilor şi procurorilor şi a altor persoane care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii, despăgubirile de asigurare se plătesc, la prezentarea documentelor necesare, cu avizul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lîngă Ministerul Finanţelor, din mijloacele instituţiei la care este angajată persoana.

Cu constituirea Casei Naţionale de Asigurări Sociale conform prevederilor art.53-55 din Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, se sistează finanţarea de la bugetul de stat şi de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a instituţiilor şi activităţilor indicate la art.55 alin.(1) lit.a) din legea nominalizată.

Se stabileşte că Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lîngă Ministerul Finanţelor îşi desfăşoară activitatea pe principii de autogestiune şi autofinanţare din contul cotizaţiilor lunare, defalcate de către organizaţiile de asigurări în proporţie de 0,5 la sută din suma primelor bruto de asigurare, încasate la toate tipurile de asigurări.

Tarifele la serviciile de distribuire a pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi altor ajutoare, prevăzute în bugetul de stat pensionarilor din rîndul militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi altor categorii de persoane, servicii prestate de Banca de Economii a Moldovei, se stabilesc, prin negocieri la încheierea contractelor între bancă şi autorităţile publice de resort, în proporţie de cel mult 0,5 la sută din suma distribuită.

(1) Tariful pentru încasarea de la populaţie a vărsămintelor la bugetul de stat şi la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, încasare efectuată de instituţiile financiare, se stabileşte în proporţie de cel mult 1 la sută din sumele încasate. Cuantumul tarifelor menţionate se determină pe baze contractuale între instituţiile financiare şi organele financiare care gestionează executarea bugetelor respective.

(2) Cheltuielile bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciilor indicate la alin.(1) se reflectă în executarea de casă a bugetelor respective.

(1) Contractul de achiziţie de mărfuri, lucrări şi servicii care depăşeşte suma de 100 mii lei anual pe un anumit tip de mărfuri, lucrări sau servicii se încheie, în mod obligatoriu, de către instituţiile bugetare, conform rezultatelor procedurilor de achiziţie stipulate în Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30 aprilie 1997, se aprobă de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi se înregistrează de Trezoreria de Stat sau de organele financiare care gestionează executarea bugetului. Contractele neaprobate şi neînregistrate în modul stabilit sînt nule.

(2) Este interzisă divizarea mijloacelor financiare prevăzute achiziţionării de mărfuri, lucrări şi servicii, care conduce la diminuarea intenţionată a valorii contractului sub nivelul a 100 mii lei pentru un anumit tip de marfă, lucrări sau servicii.

(3) Ministerul Sănătăţii este autorizat să centralizeze, în procesul executării bugetului, mijloace băneşti din contul alocaţiilor totale prevăzute la bugetul de stat pentru ocrotirea sănătăţii şi din contul mijloacelor prevăzute în devizele de cheltuieli ale unităţilor medico-sanitare în vederea procurării, pe bază de tender, a medicamentelor, articolelor de uz medical, utilajului medical şi transportului sanitar pentru unităţile medico-sanitare din subordine şi pentru bolnavii cărora, conform Legii nr.267-XIV din 3 februarie 1999 privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, tratamentul le este asigurat de stat, precum şi pentru tratarea bolnavilor, după caz, în străinătate.

(4) Contractele privind achiziţionarea de mărfuri şi de alte bunuri pentru completarea rezervelor materiale de stat se aprobă de Guvern.

(1) Datoriile de creditor ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, formate pînă la 1 ianuarie 2000, vor fi achitate de acestea din contul şi în limita alocaţiilor aprobate lor în bugetul pe anul 2000.

(2) În anul 2000, contractarea de mărfuri, lucrări şi servicii, precum şi efectuarea de cheltuieli de către executorii de buget se fac numai în limita alocaţiilor repartizate instituţiilor respective, reduse cu suma datoriilor de creditor, existente la 1 ianuarie 2000, ale instituţiei. Contractele respective vor fi înregistrate în unităţile Trezoreriei de Stat. Contractele neînregistrate în modul stabilit sînt nule.

(1) Mijloacele bugetare şi extrabugetare (inclusiv speciale) dezafectate de instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sub formă de credite sau de ajutor financiar acordat persoanelor juridice şi persoanelor fizice, inclusiv cu titlu de filantropie şi de sponsorizare, se percep integral de la acestea din urmă şi se varsă la bugetul respectiv, fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor.

(2) De la persoanele juridice care au primit din partea instituţiilor finanţate de la buget mijloace cu titlu de credit sau de ajutor financiar se percepe la bugetul respectiv o sumă echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt şi mediu pentru toată perioada de utilizare a mijloacelor menţionate. În cazul în care de aceste mijloace a beneficiat o persoană fizică, plata se percepe de la conducătorul instituţiei finanţate de la buget.

(3) Sancţiunea prevăzută la alin.(2) se aplică de asemenea persoanelor juridice şi fizice care au primit de la instituţiile finanţate de la buget mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri şi servicii, pe perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract (cu excepţia plăţilor prealabile pentru consumul de resurse energetice), precum şi persoanelor juridice pentru care au fost rambursate, din contul bugetului, creditele bancare acordate cu garanţie de stat. Termenul, stipulat în contract, de onorare a obligaţiunilor persoanei juridice şi fizice faţă de instituţia finanţată de la buget nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor financiare la contul de decontări.

(4) Sancţiunile indicate la alin.(1) şi (2) se aplică de către organele abilitate cu drept de control, în modul stabilit de legislaţie.

(5) În caz de nerambursare la scadenţă a împrumuturilor acordate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de la bugetul de stat, a împrumuturilor interne şi externe cu destinaţie specială acordate, conform actelor normative, prin intermediul Ministerului Finanţelor, a dobînzilor aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru stingerea creditelor bancare acordate cu garanţie de stat, Ministerul Finanţelor este în drept să perceapă, în mod prioritar şi incontestabil, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi, respectiv, de la agenţii economici, suma nerambursată. Achitarea datoriilor expirate, aferente creditelor acordate de Ministerul Finanţelor, se va efectua în următoarea succesiune: suma principală a creditului, dobînda şi penalitatea.

(6) Agenţii economici care au faţă de instituţiile finanţate de la buget datorii cu termenul de prescripţie expirat varsă la bugetul respectiv sumele echivalente acestor datorii.

(7) Agenţilor economici subiecţi ai activităţii de întreprinzător care achită în numerar obligaţiunile financiare ce depăşesc 10 mii de lei pe lună, contrar modului stabilit de efectuare prin virament a decontărilor cu alţi agenţi economici, li se aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din suma achitată în acest mod. Sancţiunile se aplică de către organele investite cu funcţii de control financiar şi fiscal, iar sumele încasate astfel se fac venit la bugetul de stat. Sancţiunile nominalizate nu se aplică la efectuarea decontărilor în numerar cu sau de către agenţii economici din sectorul agrar – proprietari sau arendaşi de pămînt, întreprinderile individuale, cooperativele de consum şi asociaţiile lor, deţinătorii patentelor de întreprinzător.

Veniturile ilicite obţinute de subiecţii activităţii de întreprinzător prin exagerarea costului producţiei, rentabilităţii, adaosului comercial, volumului de lucrări efectuate în construcţii şi tarifelor la serviciile prestate, nerespectîndu-se actele normative care reglementează formarea şi aplicarea de preţuri, indiferent de vechimea venitului ilicit, precum şi amenzile aplicate în cuantum echivalent acestor venituri, se percep, prin decizie a organului abilitat cu drept de control, la bugetul de stat.

(1) Se interzice comercializarea băuturilor alcoolice şi produselor din tutun în bază de patentă de întreprinzător.

(2) În caz de depistare a comercializării băuturilor alcoolice şi produselor din tutun de către titulari de patente de întreprinzător, bunurile nominalizate şi veniturile realizate din comercializarea lor se sechestrează în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive.

Ministerul Finanţelor este autorizat:

a) să efectueze, în limitele anului bugetar, cheltuieli pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat din mijloacele obţinute prin realizarea împrumuturilor interne de stat ulterioare şi dezafectarea temporară a mijloacelor bugetare;

b) să redistribuie alocaţiile aprobate la bugetul de stat pe anul 2000 în limitele unei ramuri (funcţii), în baza cerinţelor întemeiate ale executorilor primari de buget;

c) să efectueze, pînă la repartizarea alocaţiilor aprobate la bugetul de stat pe anul 2000, finanţarea lunară a instituţiilor bugetare de cercetări ştiinţifice în proporţie de 1/12 din alocaţiile aprobate pentru anul 1999;

d) să acorde împrumuturi de la bugetul de stat autorităţilor administraţiei publice judeţene, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi municipiului Chişinău;

e) să utilizeze temporar mijloace din disponibilul mijloacelor extrabugetare (inclusiv speciale) ale instituţiilor bugetare pentru efectuarea cheltuielilor prioritare ale bugetului de stat, cu rambursarea lor în anul 2001;

f) să efectueze, din contul încasărilor totale la bugetul de stat sau din contul sumelor real restabilite, cheltuieli care ar satisface cerinţele de deschidere a procesului de faliment şi de intentare a unor alte procese judiciare, inclusiv cheltuieli aferente proceselor judiciare de restabilire a mijloacelor de stat. Operaţiunile respective vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat;

g) în cazul adoptării sau modificării de acte normative ce vizează organizarea administrativ-teritorială sau trecerea unor instituţii publice din subordinea autorităţilor publice locale în subordinea autorităţilor publice centrale şi invers, să modifice relaţiile dintre bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale stabilite pe anul 2000;

h) să achite datoriile de creditor existente la 1 ianuarie 2000 în sfera cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative prevăzute în comanda de stat (efectuate prin contract) din contul alocaţiilor bugetare ale anului 2000, în limita soldului neutilizat în anul 1999;

i) să anuleze penalităţile calculate pentru neefectuarea în termen la bugetul consolidat a vărsămintelor contribuabililor, de la al căror cont au fost decontate sumele respective, dar care nu au fost vărsate de către instituţiile financiare din cauza insolvabilităţii lor declarate. Penalităţile încasate (achitate) vor fi trecute în contul altor plăţi;

j) să suspende, în limita anului bugetar, efectuarea plăţilor la bugetul consolidat decontate de pe conturile contribuabililor, dar nevărsate la bugetul respectiv de către instituţiile financiare declarate insolvabile;

k) să efectueze, în măsura posibilităţilor, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, cheltuieli pentru finanţarea instituţiilor medico-sanitare din subordinea Căii Ferate din Moldova.

Banca Naţională a Moldovei:

a) va prelungi pentru anul 2001 termenul de circulaţie a hîrtiilor de valoare de stat în sumă de 360,7 milioane lei la preţ de cumpărare, procurate de Banca Naţională a Moldovei contra credite contractate de Guvern în anii 1993-1995;

b) va reînnoi contractele la creditele în sumă de 1315,2 milioane lei acordate cu garanţia hîrtiilor de valoare de stat, stabilind scadenţa pentru anul 2001;

c) va transfera la bugetul de stat, cel tîrziu la 15 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar, soldul venitului net obţinut prin metoda de casă, după deducerea cheltuielilor operaţionale, acoperirea datoriilor dubioase şi compromise, defalcarea cotelor de amortizare, după răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat obţinute de Banca Naţională a Moldovei, defalcarea a 20 la sută din venitul net rămas pentru fondul de rezervă şi după acoperirea pierderilor.

Guvernul:

a) va adopta, în termen de o lună, actele normative pentru majorarea salariilor în sfera socială;

b) va elabora, în termen de 2 luni actele normative respective şi va stabili data instituirii inspecţiei menţionate la art.14 alin.(7), informînd despre această acţiune partenerii comerciali externi;

c) va repartiza destinatarilor alocaţiile prevăzute la bugetul de stat pentru cercetări ştiinţifice;

d) va elabora şi va prezenta în regim de urgenţă Parlamentului spre examinare şi adoptare proiectele de legi cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, cu privire la tutun;

e) la stabilirea relaţiilor bugetului de stat cu bugetele judeţene, cu bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi cu bugetul municipal Chişinău în proiectul Legii bugetului pe anul 2001, va examina posibilitatea echilibrării bugetelor respective din contul veniturilor generale de stat;

f) va întreprinde, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, măsuri pentru reducerea, pînă la 5 la sută din veniturile bugetului consolidat, a cotei veniturilor încasate la buget prin compensare.

Anexele nr.1 - 27 fac parte integrantă din prezenta lege.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art.12 alin.(1) care va intra în vigoare după 30 de zile de la data publicării prezentei legi, a art.12 alin.(1), (2), (3) şi (6) (în partea ce se referă la importul produselor din tutun cu filtru) care se pun în aplicare de la 1 ianuarie 2000.

PREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI DUMITRU DIACOV

Chişinău, 11 aprilie 2000.

Nr.918-XIV.

(Se modifică prin L1410/08.12.2000, MO154/14.12.2000)

Rectificări la anexa nr.1 la Legea bugetului pe anul 2000

- mii lei

I. VENITURI, TOTAL | 101400,0

1. Venituri curente | 103400,0

1.1. Venituri fiscale | -115600,0

Impozite interne pe mărfuri şi servicii | -133600,0

Accize, total | -140600,0

Accizele la material vinicol | 28000,0

Accizele la rachiu, lichior, alte băuturi spirtoase | 3500,0

Accizele la vinurile din struguri, la divinuri (coniacuri) şi vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon | 14800,0

Accizele la produsele din tutun şi tutun nefermentat | 41400,0

Accizele la benzină şi motorină | -243000,0

Accizele la autoturisme | 14700,0

Alte impozite, taxe şi plăţi, total | 7000,0

Impozitul privat | 2500,0

Plata pentru eliberarea licenţelor pentru dreptul de a practica un anumit gen de activitate | 4500,0

Impozite asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe | 18000,0

Taxa vamală de la persoanele juridice | -25400,0

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale | 11600,0

Taxa specială | 22000,0

Taxele consulare | 9800,0

1.2. Încasări nefiscale | 219000,0

Veniturile din activitatea de întreprinzător şi din proprietate | 219000,0

Venitul net al Băncii Naţionale a Moldovei | 219000,0

Amenzile aplicate de organele Serviciului Fiscal de Stat | -6500,0

Amenzile aplicate de Garda Financiară | 6500,0

3. Granturi | -2000,0

Granturi externe | -2000,0

II. CHELTUIELI, TOTAL | 22400,0

1. Servicii de stat cu destinaţie generală | -5843,9

Autorităţile executive | 241,0

Cancelaria de Stat | 241,0

Activitatea financiară, bugetar-fiscală şi de control | 1000,0

Ministerul Finanţelor | 1000,0

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat | 1000,0

Serviciile de planificare şi statistică | -373,9

Proiectul pentru dezvoltarea capacităţii în colectarea, prelucrarea şi răspîndirea informaţiei statistice | -373,9

Autorităţile şi serviciile cu destinaţie generală neatribuite la alte grupuri | -6711,0

Acţiuni generale (desfăşurarea alegerilor) | -6407,0

Proiectul reformei sectorului public | -304,0

2. Activitate externă | 8200,0

Misiunile diplomatice | 8200,0

Ministerul Afacerilor Externe | 8200,0

4. Curtea Constituţionala şi autorităţile judecătoreşti | 650,0

Instanţele judecătoreşti | 350,0

Ministerul Justiţiei, total | 350,0

Autorităţile judecătoreşti neatribuite la alte grupuri | 300,0

Ministerul Justiţiei | 300,0

5. Menţinere a ordinii publice şi securitate naţională | -2,2

Protecţia civilă şi situaţiile excepţionale | -2,2

Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale | -2,2

6. Învăţămînt | -2739,4

Învăţămîntul mediu | -1500,0

Direcţia de management a Proiectului reformei învăţămîntului preuniversitar | -1500,0

Învăţămîntul superior | -1303,9

Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei | -1308,9

Fondul de garantare a creditelor preferenţiale tineretului studios | -1000,0

Academia de Administrare Publică de pe lîngă Guvern | 5,0

Învăţămîntul postuniversitar | 95,0

Academia de Administrare Publică de pe lîngă Guvern | 95,0

Organele administrative | -30,5

Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei | -30,5

7. Cercetări ştiinţifice | 30,5

Organele administrative | 30,5

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică | 30,5

Anexa nr.1 (continuare)

8. Cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret | 70,0

Activitatea în domeniul culturii | 70,0

Ministerul Culturii | 70,0

9. Ocrotire a sănătăţii | -545,1

Spitalele | -237,6

Ministerul Sănătăţii | -237,6

Instituţiile şi serviciile din domeniul ocrotirii sănătăţii neatribuite la alte grupuri | -307,5

Proiectul reformei de ocrotire a sănătăţii | -307,5

10. Asistenţă şi susţinere socială | 31155,0

Transferurile la bugetul asigurărilor sociale de stat | 35000,0

Pensiile militarilor | -1370,0

Ministerul Justiţiei | 900,0

Ministerul Apărării | -700,0

Ministerul Afacerilor Interne | -2600,0

Serviciul de Informaţii şi Securitate | 1200,0

Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat | -170,0

Pensiile şi indemnizaţiile lucrătorilor din instanţele judecătoreşti şi din procuratură | 600,0

Judecătoria Economică | 50,0

Procuratura Generală | 545,0

Centrul pentru Drepturile Omului | 5,0

Instituţiile şi serviciile din domeniul asistenţei şi susţinerii sociale neatribuite la alte grupuri | -3075,0

Proiectul pentru gestionarea protecţiei sociale | -3075,0

Transferurile pentru susţinerea bugetului asigurărilor sociale de stat | -25000,0

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | -25000,0

Compensaţiile şi indemnizaţiile nominative | 60000,0

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | 60000,0

inclusiv:

Compensaţiile prevăzute în Legea privind protecţia socială | specială a unor categorii de populaţie | 60000,0

11. Agricultură, gospodărie silvică, gospodărie piscicolă şi gospodăria apelor | 4545,2

Agricultură | 4420,1

Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare | -10579,9

Fondul pentru compensarea parţială a accizelor la motorină | 15000,0

Anexa nr.1 (continuare)

Gospodăria silvică | -479,9

Serviciul Silvic de Stat | -479,9

Gospodăria apelor | -1000,0

Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor ”Apele Moldovei”) | -1000,0

Activităţile şi serviciile din agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor neatribuite la alte grupuri | 1605,0

Proiectul Dezvoltarea Întreprinderilor Mici | 600,0

Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii | 1005,0

12. Protecţia mediului şi hidrometeorologie | -128,0

Hidrometeorologia | -113,1

Serviciul "Hidrometeo" | -113,1

Organele administrative | -14,9

Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului | -14,9

13. Industrie şi construcţii | 193,2

Industria extractivă | -21,7

Asociaţia de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice "AGeoM" | -21,7

Activităţile şi serviciile din domeniul industriei şi construcţiilor neatribuite la alte grupuri | 200,0

Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului | 200,0

Organele administrative | 14,9

Ministerul Industriei şi Energeticii | 14,9

16. Complexul pentru combustibil şi energie | -112,0

Activităţile şi serviciile complexului pentru combustibil şi energie neatribuite la alte grupuri | -112,0

Proiectul energetic I | -44,0

Proiectul energetic II | -68,0

17. Serviciul datoriei de stat | -66944,3

Serviciul datoriei de stat interne | -10000,0

Acţiuni generale | -10000,0

Serviciul datoriei de stat externe | -56944,3

Acţiuni generale | -56944,3

18. Completarea rezervelor de stat | 29250,0

Tezaurul de stat | -750,0

Acţiuni generale | -750,0

Rezervele materiale de stat | 30000,0

Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale de pe lîngă Guvern | 30000,0

19. Alte servicii legate de activitatea economică | -12219,0

Alte servicii legate de activitatea economică | -12219,0

Oficiul de Implementare a Primului Proiect de Cadastru | -2500,0

Proiectul ”ARIA” | -1031,0

Centrul Productivitate şi Competitivitate | -284,0

Proiectul Dezvoltarea Întreprinderilor Mici | -1399,0

Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii | -7005,0

20. Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale | 6840,0

Transferurile la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale | 7000,0

Acţiuni generale | 7000,0

Cheltuielile neatribuite la alte grupuri | -160,0

Proiectul reformei cheltuielilor sectorului social | -160,0

21. Investiţii capitale | 30000,0

Investiţiile capitale | 30000,0

Fondul investiţiilor capitale | 30000,0

III. DEFICIT | -79000,0

Surse de finanţare a deficitului | -79000,0

Surse interne | 168000,0

Împrumuturile Băncii Naţionale a Moldovei | 256000,0

Hîrtiile de valoare de stat | -88000,0

Surse externe | -199300,0

Împrumuturi acordate de organizaţii financiare internaţionale | -343000,0

Rambursarea împrumuturilor acordate de organizaţii financiare internaţionale | 143700,0

Mijloace din privatizare | 300,0

Sold la sfîrşitul anului | 48000,0

(Se modifică prin L1410/08.12.2000, MO154/14.12.2000)

Impozitele, taxele şi celelalte venituri, prevăzute

de legislaţie, care se încasează la bugetul de stat

1. Impozitul pe venitul din activitatea de Întreprinzător.

2. Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova.

3. Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate.

4. Accizele.

5. Impozitele asupra comerţului exterior:

- taxa vamală de la persoane juridice;

- taxa vamală de la persoane fizice;

- taxa pentru efectuarea procedurilor vamale;

- taxa specială;

- alte încasări.

6. Taxele consulare.

7. Taxa de stat pentru cauzele examinate în judecătoriile economice.

8. Veniturile încasate din operaţiunile cu capital:

- venituri din privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe;

- venituri din vînzarea acţiunilor statului în capitalul social;

- venituri din vînzarea obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile;

- venituri din vînzarea patrimoniului de stat;

- alte venituri din vînzarea capitalului fix;

- venituri din vÎnzarea pămîntului.

9. Taxele şi alte încasări pentru fondul rutier:

- taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor neînmatriculate în republică;

- taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule Înmatriculate în Republica Moldova;

- taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor cu masă totală, cu sarcină masică pe osie şi cu gabarite care depăşesc limitele admise, precum şi pentru lucrări în zona de protecţie a drumurilor;

- taxa de eliberare a licenţelor (autorizaţiilor) pentru activităţi în trans-portul auto, gospodăria drumurilor şi a autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale;

- amenzile pentru deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere.

10. Impozitul privat.

11. Venitul net al Băncii Naţionale a Moldovei

12. Alte taxe şi încasări:

- dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni;

- arenda pentru resursele naturale;

- 25 la sută din salariul persoanelor care fac serviciul de alternativă;

- taxa de timbru;

- plata pentru eliberarea licenţelor pentru dreptul de a practica un anumit gen de activitate;

- plata pentru perfectarea autorizaţiilor şi eliberarea licenţelor prevăzute prin Legea privind controlul asupra armelor individuale;

- taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de deschidere şi de prelungire a termenului de activitate a reprezentanţelor firmelor, băncilor şi organizaţiilor străine;

- încasările veniturilor întreprinderilor Societăţii pe Acţiuni «Moldova-Gaz» obţinute în urma includerii în tariful la gazele naturale a mijloacelor destinate serviciului datoriei de stat externe;

- Încasările diferenţei la tarifele pentru energia termică livrată consumatorilor;

- taxele percepute de poliţia rutieră;

- taxa pentru efectuarea expertizei ecologice;

- încasările de la vînzarea averii şi valutei confiscate;

- încasările de la vînzarea cărţilor de imobil;

- taxa pentru eliberarea de paşapoarte şi buletine de identitate, legitimaţii, certificate;

- încasările mijloacelor speciale ale instituţiilor bugetare (depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor);

- dobînzile la creditele acordate de la bugetul de stat;

- restituirea mijloacelor primite şi neutilizate de instituţii şi organizaţii în anul precedent;

- taxa de înregistrare a asociaţiilor obşteşti şi a mijloacelor de informare în masă;

- amenzile şi sancţiunile administrative;

- amenzile aplicate de poliţia economică;

- amenzile aplicate de poliţia rutieră;

- veniturile provenite de la confiscări, amenzi şi alte sancţiuni pecuniare aplicate de Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor;

- amenzile aplicate de Inspecţia de Stat în Construcţii;

- amenzile aplicate de Departamentul Control Financiar şi Revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor;

- amenzile aplicate de organele Serviciului Fiscal de Stat;

- amenzile aplicate de organele Serviciului de Informaţii şi Securitate;

- amenzile aplicate de Curtea de Conturi;

- amenzile aplicate pentru nerepatrierea la termen a încasărilor valutare;

- alte încasări.

13. Granturile.

Normativele defalcărilor din veniturile generale de stat la bugetele judeţene, la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi la bugetul municipal Chişinău

Defalcări, în procente

Unitatea administrativ-teritorială | din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător | din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse în ţară | din taxa pentru folosi-rea drumurilor, percepută de la posesorii mijloacelor de trans-port înmatriculate în Republica Moldova

Judeţele:

Bălţi | 50 | 10 | 50

Cahul | 50 | 30 | 50

Chişinău | 50 | 30 | 50

Edineţ | 50 | 20 | 50

Lăpuşna | 50 | 30 | 50

Orhei | 50 | 30 | 50

Soroca | 50 | 30 | 50

Taraclia | 50 | 30 | 50

Tighina | 50 | 30 | 50

Ungheni | 50 | 30 | 50

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia | 100 | 100 | 50

Municipiul Chişinău | 50 | 10 | 50

Notă:

Normativele în cauză se aplică începînd cu data de 1 ianuarie 2000.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele judeţene

şi la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia

Unitatea | administrativ-teritorială | Cuantumul transferului, | mii lei

Judeţele:

Bălţi | 44760

Cahul | 30870

Chişinău | 70880

Edineţ | 27100

Lăpuşna | 42860

Orhei | 54890

Soroca | 30630

Taraclia | 6340

Tighina | 36370

Ungheni | 43400

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia | 7100

Total | 388200

Organizaţiile şi acordurile internaţionale pentru care se livrează mărfuri şi servicii

impozitate cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero

1. Programele, fondurile şi organizaţiile O.N.U.

2. Fondul Monetar Internaţional.

3. Banca Mondială.

4. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

5. Reprezentanţa O.S.C.E. în Republica Moldova.

6. Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei în Republica Moldova.

7. Alianţa Franceză din Moldova.

8. Filiala biroului Asociaţiei Universităţilor Parţial sau Integral de Limbă Franceză - Universitatea Reţelelor de Expresie Franceză.

9. Fundaţia Soros-Moldova, pentru programele de cultură, învăţămînt şi ştiinţă.

10. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul S.U.A. referitor la cooperarea tehnică.

11. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană referitor la programul TACIS.

12. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Germaniei privind cooperarea tehnică.

13. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea tehnică.

14. Memorandumul de cooperare tehnică dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos.

15. Programele umanitare realizate prin intermediul Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, precum şi prin acordurile bilaterale dintre Societatea de Cruce Roşie din Moldova şi societăţile similare din alte ţări.

Mărfurile pentru copii

scutite de taxa pe valoarea adăugată

1. Hrană pentru copiii în vîrstă de pînă la 1 an.

2. Amestecuri lactate adaptate.

3. Sucuri omogenizate.

4. Manuale şcolare, literatură şi publicaţii periodice pentru copii.

Mărfurile şi obiectele de uz personal a căror introducere, la o singură dată, pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către persoane fizice se efectuează fără achitarea taxei pe valoarea adăugată,

Codul mărfii | Marfa | Cantitatea

2203 | Bere fabricată din malţ | 5 litri

2204-220890 | Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din struguri, altul decît cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi spirtoase | 1 litru

2401, 2402 | Ţigări de foi, trabucuri şi ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun | 200 bucăţi

42 | Obiecte din piele; articole de voiaj, genţi şi alte produse similare | 1 unitate

61 | Articole de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate | 1 unitate

62 | Articole de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele tricotate | 1 unitate

64 | Încălţăminte | 2 perechi

8452, 8470 | Maşini de calcul | 1 unitate

85 | Aparate de înregistrat şi de reprodus sunetele şi imaginea de televiziune | 1 unitate din grupă

9004, 9006, 9018, 9019, 9021 | Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice | 1 unitate din grupă

91 | Ceasuri | 1 unitate

Notă:

1. Prezenta listă se stabileşte pentru o persoană.

2. La trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, persoanei fizice i se permite introducerea în ţară fără achitarea taxelor vamale a obiectelor de igienă personală, a parfumeriei şi cosmeticelor, a medicamentelor de strictă necesitate personală.

3. Mărfurile şi obiectele de uz personal procurate în zonele antreprenoriatului liber nu cad sub incidenţa prezentei anexe.

Impozitul funciar

1. Pentru terenurile cu destinaţie agricolă:

a) pentru toate terenurile, altele decît cele destinate păşunilor şi fîneţelor:

- care au indici cadastrali - 1,5 lei pentru 1 grad-hectar;

- care nu au indici cadastrali - 110 lei pentru 1 hectar;

b) pentru terenurile destinate păşunilor şi fîneţelor:

- care au indici cadastrali - 0,75 lei pentru 1 grad-hectar;

- care nu au indici cadastrali - 55 lei pentru 1 hectar.

2. Pentru terenurile din intravilan:

a) pentru terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe, loturile de pe lîngă casă, garajele din cooperativele de construcţie:

- în municipiile Chişinău şi Bălţi - 10 lei pentru 100 m²;

- în municipiile Cahul, Căuşeni, Comrat, Edineţ, Hînceşti, Orhei, Soroca, Taraclia, Ungheni - 4 lei pentru 100 m2;

- în oraşe - 2 lei pentru 100 m2;

- în localităţile rurale - 1 leu pentru 100 m2.

În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale nu dispun, în intravilan, de destule terenuri pentru a le atribui cetăţenilor ca loturi de pe lîngă casă, în limitele normelor stabilite, şi distribuie astfel de terenuri în extravilanul localităţilor, impozitul funciar pentru aceste terenuri se calculează conform cotelor prevăzute la prezenta literă;

b) pentru terenurile destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor, întreprinderilor agricole şi pentru terenurile cu o altă destinaţie specială:

- în municipiile Chişinău şi Bălţi - 30 lei pentru 100 m²;

- în celelalte municipii, în oraşe şi localităţi rurale - 10 lei pentru 100 m².

3. Pentru terenurile distribuite întovărăşirilor pomicole:

- în municipiile Chişinău şi Bălţi - 10 lei pentru 100 m²;

- în celelalte municipii, în oraşe şi localităţi rurale - 1 leu pentru 100 m².

4. Pentru terenurile din extravilan destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi pentru cele cu o altă destinaţie specială - 70 lei pentru 1 hectar, iar pentru terenurile pe care sînt amplasate construcţii şi instalaţii, pentru carierele şi pămînturile distruse în urma activităţii de producţie - 350 lei pentru 1 hectar.

Cotele impozitului pe bunurile imobiliare

1. Cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice (cu excepţia cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi a cooperativelor de construcţie a garajelor) se stabileşte în proporţie de 0,1 la sută din valoarea de bilanţ a clădirilor şi construcţiilor.

2. Cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice - locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare, construcţii şi instalaţii pe sectoarele pentru vile, garaje - se stabileşte în proporţie de:

- în municipiile Chişinău şi Bălţi - 0,3 la sută din costul bunurilor imobiliare;

- în celelalte municipii şi în oraşe - 0,2 la sută din costul bunurilor imobiliare;

- în localităţile rurale - 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare.

În cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a construcţiilor principale, înregistrate cu drept de proprietate, din cadrul proprietăţilor imobiliare depăşeşte 100 m² inclusiv, cotele de bază ale impozitului pe bunurile imobiliare se majorează în funcţie de suprafaţa imobilului, după cum urmează:

- de la 100 la 150 m² inclusiv - de 1,5 ori;

- de la 150 la 200 m² inclusiv - de 2 ori;

- de la 200 la 300 m² inclusiv - de 10 ori;

- peste 300 m² - de 15 ori.

3. Bunurile imobiliare ale membrilor cooperativelor de construcţie a locuinţelor, ai cooperativelor de construcţie a garajelor şi ai întovărăşirilor pomicole se impozitează la cotele şi în condiţiile stabilite pentru persoanele fizice. Plătitori ai impozitului în aceste cazuri sînt membrii cooperativelor şi întovărăşirilor.

4. Modul de determinare a valorii bunurilor imobiliare impozabile se stabileşte de Guvern.

Taxa pentru apă

1. Taxa pentru consumul apei captate din sistemele gospodăriei apelor se percepe în următoarea mărime:

a) pentru fiecare 10 m³ de apă сaptată, în limitele stabilite, din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane, cu excepţia celor utilizate pentru producerea apelor potabile de masă gazoase şi negazoase, minerale de masă, curative de masă şi curative, - 1,8 lei;

b) pentru producerea apelor potabile de masă gazoase şi negazoase, minerale de masă, curative de masă şi curative destinate îmbutelierii - 10 la sută din volumul de comercializare a acestora, fără taxa pe valoarea adăugată şi costul ambalajului.

2. La utilizarea apei din izvoarele de suprafaţă pentru irigarea terenurilor, taxa se percepe în proporţie de 50 la sută din cota stabilită.

3. Pentru fiecare 10 m³ de apă captată, în limitele stabilite, din izvoarele de suprafaţă pentru creşterea peştelui, taxa se percepe în mărime de 0,03 lei.

4. La utilizarea apei de către staţiile hidroelectrice, taxa pentru apă se percepe în mărime de 0,03 lei pentru fiecare 10 m³.

5. Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor “Apele Moldovei”, în comun cu Ministerul Finanţelor, va elabora modalitatea de stabilire a limitelor consumului de apă separat pentru consumatorii de apă care captează apă în volum de pînă la 2 mii m³, de la 2 mii m³ la 30 mii m³ şi peste 30 mii m³.

6. Pentru volumul de apă captată ce depăşeşte limitele stabilite se aplică taxa în mărime triplă.

Taxa pentru folosirea resurselor minerale

1. Taxa pentru dreptul de efectuare a explorărilor geologice se percepe eşalonat în decursul efectuării acestora. Cuantumul taxei constituie 1-2 la sută din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor, în funcţie de tipul mineralului util, şi este stabilit de autorităţile care eliberează licenţa pentru dreptul de a efectua aceste lucrări în baza rezultatelor concursurilor sau licitaţiilor.

2. Taxa pentru dreptul de a efectua prospecţiuni geologice se percepe în condiţii similare cu cele stabilite pentru dreptul de a desfăşura explorări geologice şi constituie 3-5 la sută din valoarea de deviz a lucrărilor. Pentru prospecţiunile de exploatare efectuate în limitele perimetrului minier al întreprinderii de extracţie minieră în funcţiune, taxa nu se percepe.

3. Taxa pentru dreptul de extracţie a mineralelor utile se percepe de la începutul extracţiei sub formă de taxă iniţială şi taxe periodice ulterioare, achitate în termenul de realizare a dreptului acordat.

Cuantumul taxei iniţiale nu poate fi mai mic de 10 la sută din cuantumul taxelor periodice, raportat la capacitatea medie anuală de proiect a întreprinderii extractive.

Cuantumul taxelor periodice se stabileşte separat pentru fiecare zăcămînt concret, luîndu-se în considerare categoria materiei prime, volumul şi calitatea rezervelor, condiţiile naturale geografice şi condiţiile tehnice de extracţie minieră, starea şi stadiul procesului de extracţie, evaluarea riscului şi a rentabilităţii zăcămîntului, în limitele următoarelor niveluri:

Minerale utile | Nivelurile-limită ale taxelor periodice, în procente din costul unei unităţi de materie primă extrasă

Materii prime metalifere şi materii prime nemetalifere pentru industrie (calcaruri fondate, argile bentonitice, greu fuzibile, refractare şi de modelare, materii prime pentru fabricarea sticlei, de cuarţ şi silicioase) | 2-5

Materiale de construcţie nemetalifere (materii prime pentru ciment, ghips, cretă, piatră de parament, piatră tăiată, piatră brută, piatră spartă, nisip de construcţie, amestecuri de pietriş cu nisip, prundiş, pietriş, materie primă pentru cheramzită, argilă pentru cărămidă etc.) | 2-4

Cuantumul exact al taxei se calculează separat pentru fiecare zăcămînt şi se indică la eliberarea licenţei. În calculul taxei se iau în considerare volumul extracţiei mineralului util şi pierderile suportate în procesul de extragere a acestuia.

Suma taxelor periodice stabilite pentru mineralele utile extrase, împreună cu pierderile normative aferente, se include în costul producţiei.

4. Taxa pentru dreptul de folosire a subsolului în scopul ridicării şi exploatării construcţiilor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile, se încasează o singură dată, iar cuantumul ei se determină în limita a 1-3 la sută din costul de deviz al obiectivului în cauză şi se include în costul construcţiei.

Taxa pentru lemnul eliberat

pe picior (venitul silvic)

Taxa pentru 1 m³, în lei

Specia forestieră | pentru lemn de lucru (fără scoarţă) de diferite dimensiuni | pentru lemn de foc (cu

mari | mijlocii | mici | scoarţă)

Pin | 7,80 | 5,58 | 3,06 | 0,90

Molid | 7,20 | 5,04 | 2,64 | 0,84

Stejar, frasin, arţar, fag | 13,80 | 10,20 | 5,22 | 1,50

Salcîm | 12,60 | 9,30 | 4,56 | 1,50

Cais, cireş, dud, măr, păr | 21,60 | 15,00 | 7,80 | 1,50

Mesteacăn, ulm, tei, carpen, glădiţă | 7,80 | 5,58 | 3,18 | 1,26

Plop tremurător, plop, salcie | 5,16 | 3,36 | 2,16 | 0,84

Nuc | 25,80 | 18,60 | 13,20 | 0,84

Lozie de salcie | 0,84

Taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor neînmatriculate în republică, percepută de la beneficiarii lor care nu au relaţii fiscale cu bugetul republicii şi care folosesc teritoriul ei pentru trecere cu vehicule pentru transportul de încărcături şi de pasageri

Taxa, în euro

Obiectul impozitării | pentru intrare în ţară | pentru fiecare kilometru parcurs

1 | 2 | 3

Autoturisme | 5 | 0

Remorci la autoturisme | 2 | 0

Microbuze şi autobuze cu capacitatea: | - de pînă la 11 locuri, inclusiv locul şoferului | - de la 12 la 17 locuri, inclusiv locul şoferului | - de la 18 la 24 locuri, inclusiv locul şoferului | - de la 25 la 40 locuri, inclusiv locul şoferului | - de peste 40 locuri, inclusiv locul şoferului | 15 | 20 | 30 | 40 | 45 | 0,05 | 0,10 | 0,15 | 0,20 | 0,25

Remorci la autobuze | 15 | 0,05

Camioane cu sau fără remorcă (fără depăşirea sarcinii pe osie admise), cu masa totală: | - de pînă la 3,5 tone inclusiv | - de la 3,6 la 10 tone inclusiv | - de la 10,1 la 40 tone inclusiv | 10 | 15 | 25 | 0,10 | 0,15 | 0,25

Vehicule cu masă totală, sarcină masică | pe osie şi gabarite care depăşesc limitele admise: | - pentru eliberarea de aviz preliminar | şi de autorizaţie specială | - pentru depăşirea masei totale admise conform Instrucţiunilor privind autorizarea şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutatea şi/sau gabarite ce depăşesc prevederile legislaţiei şi ale normativelor în vigoare | 45 | 15 | 0 | 0,25 pentru fiecare tonă depăşire x km

- pentru depăşirea sarcinii masice | pe osie: | a) 10,1 - 12 tone osie ordinară | 15 | 0,125 pentru fiecare tonă depăşire x km

16,1 - 18 tone osie dublă | 15 | 0,125 pentru fiecare tonă depăşire x km

22,1 - 24 tone osie triplă | 15 | 0,125 pentru fiecare tonă depăşire x km

b) peste 12 tone osie ordinară | peste 18 tone osie dublă | peste 24 tone osie triplă | - pentru depăşirea gabaritelor: | a) lăţimii şi înălţimii | b) lungimii | - pentru escortarea, după caz, | cu un automobil de acoperire | - pentru recîntărirea, în vamă | a vehiculului cu încărcătură | 15 | 15 | 15 | 15 | 15 | 0 | 15 | 0,15 pentru | fiecare tonă depăşire x km | 0,15 pentru | fiecare tonă depăşire x km | 0,15 pentru | fiecare tonă depăşire x km | 0,01 pentru fiecare centimetru depăşire | 0,05 pentru fiecare metru depăşire | 0,3 | 0

Notă:

1. Mijloacele de transport cu masa totală şi/sau cu sarcina masică pe osie şi/sau gabaritele depăşite, depistate pe teritoriul Republici Moldova sau la ieşire din ţară, fără autorizaţie specială, precum şi fără documentul de plată a taxei pentru intrare în Republica Moldova şi folosire a drumurilor, se amendează în mărimea taxei stabilite. Achitarea amenzii nu constituie temei pentru exonerarea de obligaţia achitării taxei respective.

2. Pentru mijloacele de transport (сu excepţia autoturismelor fără remorcă) ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova, taxele sînt stabilite luîndu-se în considerare aflarea lor pe teritoriul ţării în decursul a 24 de ore. Pentru aflarea mijloacelor de transport menţionate pe teritoriul ţării timp de peste 24 de ore, se plăteşte suplimentar 24 de euro pentru fiecare 24 de ore.

3. Mijloacele percepute conform anexei date se virează, zilnic, în sumă totală, direct la contul Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor.

4. Organul împuternicit cu perceperea taxei prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat dările de seamă în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.

5. Prevederile prezentei anexe nu se aplică pentru mijloacele de transport înmatriculate în Ucraina şi România.

Taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru efectuarea

de lucrări în zona de protecţie a drumurilor

Obiectul impozitării | Unitatea de măsură | Taxa unitară | Taxa anuală

- în salarii minime -

Examinarea şi perfectarea documentelor, coordonarea deciziilor de proiecte şi eliberarea de condiţii tehnice | Invitarea specialistului pe şantier | Eliberarea de autorizaţii pentru amplasarea comunicaţiilor inginereşti subterane: | - prin metodă deschisă (de tranşee) la traversare de drum | - prin metodă închisă (perforare, străpungere) la traversare de drum | - de-a lungul drumurilor | - sub trotuare | 1 proiect | 1 proiect | 1 m² | 1 m.l. | 1 m.l. | 1 m.l. | 5,0 | 6,0 | 7,0 | 2,0 | 1,0 | 1,5 | - | - | - | - | - | -

Eliberarea de autorizaţii pentru amplasarea de comunicaţii inginereşti terestre: | - pe piloni de-a lungul drumurilor | - de-a lungul podurilor | - suspendate de asupra drumurilor | 1 m.l. | 1 m.l. | 1 m.l. | 1,0 | 4,0 | 3,0 | - | - | -

Eliberarea de autorizaţii pentru construcţia de accese laterale, parcări, benzi suplimentare | 1 m² | 0,5 | -

Eliberarea de autorizaţii pentru construcţia de clădiri şi amenajări (cu excepţia obiectivelor pentru prestarea serviciilor rutiere) | 1 m² | 3,0 | -

Efectuarea de lucrări fără autorizaţie din partea organelor de administrare rutieră (fără a se lua în considerare plata pentru eliberarea autorizaţiei) | 1 obiectiv | 100 | -

Instalarea de panouri de reclamă în zona de protecţie a drumurilor | 1 m² de suprafaţă de reclamă | - | 5

Amplasarea în zona de protecţie a drumurilor de obiective şi construcţii pentru prestarea serviciilor rutiere (pentru teren, inclusiv accese şi parcări): | - staţii de aprovizionare cu combustibil | - staţii de deservire tehnică | - puncte de vulcanizare | - cafenele, restaurante, baruri, magazine, hoteluri, moteluri (amplasate în afara localităţilor) | pentru un contor de evidenţă a combustibi-lului livrat | pentru un post de prestare a serviciilor* | un punct | pînă la | 100 m² | de la 100 m² | şi mai mult | - | - | - | - | - | 50 | 50 | 20 | 50 | 100

- tarabe | 1 tarabă | - | 10

Notă:

1. În cazul în care terenul (inclusiv intrări şi plecări, accese şi parcări) ocupat de obiective şi construcţii pentru prestarea serviciilor rutiere este amplasat parţial în zona de protecţie a drumurilor, taxa se calculează reieşind din cota în vigoare şi ponderea suprafeţei situate în această zonă faţă de suprafaţa totală a terenului.

2. Taxa anuală se calculează şi se plăteşte, pînă la data de 1 martie a anului gestionar, cu prezentarea calculului corespunzător în aceleaşi termene, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.

* Numărul posturilor se determină reieşind din numărul posibil al mijloacelor de transport care pot fi deservite similar.

Taxa de eliberare a autorizațiilor pentru circulația vehiculelor cu masă totală, cu sarcină

masică pe osie şi gabarite care depăşesc limitele admise

Obiectul taxării | Taxa, În salarii minime

Eliberarea de aviz preliminar şi de autorizație specială:

- la cerere | 2

- În cazul depistării de vehicule fără autorizație | 100

Depăşirea sarcinii masice pe osie:

a) 10,1 - 12 tone osie ordinară | 0,05 pentru fiecare tonă depăşire x km

16,1 - 18 tone osie dublă | 0,05 pentru fiecare tonă depăşire x km

22,1 - 24 tone osie triplă | 0,05 pentru fiecare tonă depăşire x km

b) peste 12 tone osie ordinară | 0,10 pentru fiecare tonă depăşire x km

peste 18 tone osie dublă | 0,10 pentru fiecare tonă depăşire x km

peste 24 tone osie triplă | 0,10 pentru fiecare tonă depăşire x km

Depăşirea masei totale a vehiculelor cu Încărcătură (fără depăşirea sarcinii masice pe osie) | 0,15 pentru fiecare tonă depăşire x km

Depăşirea gabaritelor, cu respectarea condițiilor pentru sarcina masică:

- lățimea sau înălțimea pînă la 50 cm ori lungimea pînă la 100 cm | 0,2 pentru fiecare km

- lățimea sau înălțimea cu 50-100 cm ori lungimea cu 100-200 cm | 0,4 pentru fiecare km

- lățimea sau înălțimea cu 101-150 cm ori lungimea cu 201-350 cm | 0,6 pentru fiecare km

- lățimea sau înălțimea cu 151-200 cm ori lungimea cu 351-600 cm | 0,8 pentru fiecare km

- lățimea sau înălțimea cu 201-250 cm ori lungimea cu 601-900 cm | 1,0 pentru fiecare km

- lățimea sau înălțimea cu 251-300 cm ori lungimea cu 901-1200 cm | 1,2 pentru fiecare km

- lățimea sau înălțimea cu peste 301 cm ori lungimea cu peste 1201 cm | 1,5 pentru fiecare km

Recîntărirea vehiculului sau măsurarea repetată a gabaritelor după transpunerea Încărcăturii | 1,0 pentru o operaŢiune

Notă:

1. Taxa de eliberare a autorizațiilor pentru circulația vehiculelor cu masă totală, sarcină masică pe osie şi gabarite care depăşesc limitele admise se determină prin sumarea taxelor calculate pentru fiecare depăşire În parte. în calculul total, prețul de eliberare a avizului preliminar şi a autorizației speciale se include o singură dată.

2. Prezenta taxă se aplică pentru vehiculele Înmatriculate În Republica Moldova.

Anexa nr.23, modificată prin L1410/08.12.2000, MO154/14.12.2000

Fondul extrabugetar al Ministerului Mediului

şi Amenajării Teritoriului pentru finanţarea lucrărilor

privind constituirea bazei normative în construcţii

- mii lei

VENITURI - TOTAL | 3200,0

1. Defalcări de la volumele investiţiilor prevăzute în bugetul de stat | 60,0

2. Defalcări de la volumele investiţiilor efectuate din alte surse | 2660,0

3. Defalcări de la volumul comercializării materialelor de construcţie fabricate în Republica Moldova | 480,0

CHELTUIELI – TOTAL | 3200,0

Cheltuieli pentru finanţarea lucrărilor privind constituirea bazei normative în construcţii | 3200,0

Fondul ecologic naţional

al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului

-mii lei-

VENITURI - TOTAL | 7316

1. Mijloacele transferate din fondurile ecologice locale (30%) | 2100

2. Plăţile pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile care folosesc benzina (etilată, neetilată), motorina | 5066

3. Mijloacele destinate compensării daunelor cauzate resurselor piscicol | 100

4. Mijloace ale fondului ecologic naţional obţinute în rezultatul activităţii individuale | 50

CHELTUIELI - TOTAL | 7316

1. Elaborarea şi implementarea programelor naţionale de protecţie a mediului, reconstrucţia ecologică a landşafturilor şi obiectivelor acvatice afectate de activităţile antropice | 2242

2. Investigaţii ştiinţifice în domeniul protecţiei mediului (la comanda ministerului) | 200

3. Elaborarea sistemului de normative ecologice, ce reglementează folosirea resurselor naturale şi calitatea mediului | 200

4. Organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie ecologică şi publicitate (reclamă) | 150

5. Propagarea cunoştinţelor ecologice | 150

6. Perfecţionarea cadrelor din sistemul ministerului | 70

7. Organizarea colaborării internaţionale în domeniul protecţiei mediului, inclusiv prin antrenarea specialiştilor străini la acordarea asistenţei consultative şi de expertizare şi participarea reprezentanţilor ţării la activitatea convenţiilor ecologice internaţionale la care Republica Moldova este parte; achitarea cotizaţiilor de membru al organizaţiilor interstatale în domeniul protecţiei mediului | 500

8. Participarea prin cote-părţi la lucrările de cercetare- dezvoltare, la proiectarea şi implementarea tehnicii şi tehnologiilor cu parametri ecologic acceptabili, la crearea întreprinderilor interdepartamentale pentru utilizarea deşeurilor, la implementarea tehnologiilor ecologice nonpoluante, la construcţia obiectivelor de protecţie a mediului | 900

9. Lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, avariilor în producţie, a altor situaţii ce pot aduce prejudicii mediului | 831

10. Acordarea de ajutor financiar fondurilor ecologice locale pentru realizarea măsurilor de protecţie a mediului în localităţile cu o situaţie ecologică deosebit de complicată | 600

11. Premierea specialiştilor, indiferent de apartenenţa departamentală, care contribuie la stabilizarea şi micşorarea nivelului de poluare a mediului (pînă la 1% din fondul ecologic naţional) | 73

12. Participarea prin cote-părţi la finanţarea proiectelor de asistenţă tehnică şi proiectelor investiţionale în domeniul protecţiei mediului, finanţate de organisme donatoare internaţionale, de sponsori şi investitori autohtoni | 900

13. Achitarea cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico- materiale şi pentru ţinerea evidenţei statistice a fondurilor ecologice | 300

14. Acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologiste neguvernamentale în baza unui program special de granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului | 200

Fondul extrabugetar al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei pentru susţinerea

financiară a unor activităţi din învăţămînt

- mii lei -

VENITURI - TOTAL | 1200

inclusiv din:

1. Defalcări în mărime de 1 la sută din mijloacele extrabugetare (speciale) obţinute de la pregătirea şi reciclarea cadrelor prin contract ale instituţiilor de învăţămînt superior şi de perfecţionare şi reciclare a cadrelor, indiferent de tipul de proprietate al acestor instituţii | 1185

2. Defalcări în mărime de 2 la sută din mijloacele extrabugetare (speciale) obţinute de la practica în producţie a elevilor din instituţiile de învăţămînt tehnic profesional | 15

CHELTUIELI - TOTAL | 1200

inclusiv pentru:

1. Editarea programelor şi materialelor instructiv-didactice | 450

2. Organizarea conferinţelor, seminarelor şi simpozioanelor republicane | 200

3. Desfăşurarea măsurilor extraşcolare, olimpiadelor republicane şi internaţionale | 400

4. Cheltuieli ce ţin de publicitatea şi reclama învăţă-mîntului şi de asigurarea desfăşurării examenelor de bacalaureat | 150

Fondul extrabugetar pentru manualele

Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei

- mii lei –

VENITURI - TOTA | 12620

inclusiv:

1. Sold la 1 ianuarie 2000 | 1495

2. Taxe pentru închirierea manualelor neachitate pentru anul de studii 1999-2000 | 350

3. Taxe pentru închirierea manualelor pentru anul de studii 2000-2001 | 10475

4. Dobînzi | 300

CHELTUIELI - TOTAL | 3

inclusiv:

Achitarea serviciilor bancare | 3

SOLD la 1 ianuarie 2001 | 12617