Moldova Enforcement Code: rules for forced enforcement of civil judgments

(1) Procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de lege.

(2) În scopul îndeplinirii sarcinii prevăzute la alin. (1), legislaţia privind executarea stabileşte competenţa executorului judecătoresc, modul şi condiţiile de executare silită a documentelor executorii.

Executorul judecătoresc asigură executarea silită a documentelor executorii în strictă conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative.

Modul şi condiţiile de punere în executare a documentelor executorii se extind asupra persoanelor cu funcţie de răspundere, persoanelor fizice, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, şi asupra persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare.

(1) Creditorul dispune de dreptul de a cere executarea silită a documentelor executorii, precum şi de a renunţa la executarea începută sau de a amâna pornirea ei, în limitele prescripţiei dreptului stabilit.

(2) Părţile în procedura de executare (creditorul şi debitorul) pot executa documentul executoriu prin încheierea unei tranzacţii în condiţiile prezentului cod.

Modul şi condiţiile de punere în executare a documentelor executorii se stabilesc pe principiul respectării drepturilor omului şi nu pot avea ca scop pricinuirea de suferinţe fizice şi morale sau de prejudicii materiale.

(1) Procedura de executare se desfăşoară în limba română.

(2) Dacă nu posedă limba română, participanţii la procedura de executare au dreptul de a lua cunoştinţă de actele procedurii de executare şi de a vorbi prin interpret.

(1) În executarea documentelor executorii, executorul judecătoresc este independent şi se supune numai legii.

(2) Orice imixtiune în activitatea de executare a documentelor executorii este inadmisibilă şi atrage răspunderea prevăzută de lege.

executorului judecătoresc

(1) Cerinţele executorului judecătoresc înaintate în modul stabilit de prezentul cod şi de alte acte normative sunt obligatorii pentru toate autorităţile publice, persoanele juridice, persoanele cu funcţie de răspundere şi persoanele fizice.

(2) Persoanele care nu execută cerinţele executorului judecătoresc sau care împiedică executarea lor poartă răspunderea prevăzută de lege.

Participanţii la procedura de executare, alte persoane interesate ale căror drepturi ori interese ocrotite de lege au fost încălcate printr-un act de executare pot ataca actul în conformitate cu legea.

Capitolul I¹

EXECUTAREA BENEVOLĂ

A DOCUMENTELOR EXECUTORII

(1) Executarea benevolă reprezintă posibilitatea debitorului de a executa voluntar documentul executoriu înainte de a trece la executarea silită. Termenul de executare benevolă este stabilit de lege sau de instanța de judecată.

(2) În cazul în care debitorul nu execută benevol obligația sa în termenul stabilit de lege sau de instanța de judecată, aceasta poate fi impusă prin executare silită, proces care demarează odată cu sesizarea executorului judecătoresc.

(3) La depunerea documentului executoriu spre executare silită, creditorul trebuie să prezinte declarația pe propria răspundere privind neexecutarea creanței de către debitor. În cazul în care documentul executoriu vizează o obligație în privința căreia legea sau instanța nu stabilește un termen de executare benevolă a acesteia, creditorul trebuie să prezinte, suplimentar, dovada somației adresate debitorului, prin care i s-a acordat un termen de executare benevolă a documentului executoriu, și, după caz, dovada înmânării sau recepționării somației respective de către debitor.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)–(3) și ale art. 9², pentru executarea silită a documentelor executorii eliberate în conformitate cu procedura prevăzută la art. 43 alin. (3)–(8) din Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială nu este necesară o somare suplimentară a debitorului.

(5) Documentele executorii, emise de instanța de judecată, prin care se dispun măsuri de asigurare a acțiunii sau de asigurare a probelor, prevăzute la art. 27, se execută imediat, fără aplicarea termenului de executare benevolă.

(1) Înainte de a iniția procedura de executare silită a unei obligații în privința căreia legea sau instanța nu stabilește un termen de executare benevolă a acesteia, creditorul are obligația de a soma debitorul în legătură cu executarea benevolă a documentului executoriu, acordându-i un termen de cel puțin 15 zile și avertizându-l că, după expirarea acestui termen, este posibilă intentarea procedurii de executare silită.

(2) Nu este necesară somarea debitorului în conformitate cu alin. (1) în cazul în care există reglementări speciale cu privire la termenul de executare benevolă a unor categorii de documente executorii.

(3) Somarea debitorului se face în formă scrisă, prin orice mijloace adecvate circumstanțelor, inclusiv prin intermediul biroului executorului judecătoresc, conform prevederilor art. 28.

(4) În cazul în care nu a fost posibilă înmânarea somației debitorului, aceasta va fi comunicată prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau pe pagina web oficială a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Cheltuielile creditorului pentru publicarea somației respective sunt suportate de către debitorul procedurii de executare. În acest caz, dispozițiile art. 9⁴ se aplică în mod corespunzător.

(5) Pentru obligațiile de plată către bugetul public național, somarea debitorului se efectuează prin publicarea pe pagina web oficială a organului emitent a anunțului în care se menționează că a fost emis documentul executoriu pe numele debitorului. În lipsa paginii web oficiale a organului emitent, anunțul corespunzător se publică pe pagina web oficială a Serviciului Fiscal de Stat. Somația se consideră comunicată după expirarea a 15 zile de la data publicării anunțului.

Termenul de executare benevolă începe să curgă din ziua în care:

a) debitorul recepționează somația prezentată de către creditor – în cazul prevăzut la art. 9² alin. (1);

b) somația este publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau pe pagina web oficială a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești – în cazul prevăzut la art. 9² alin. (4);

c) a fost pronunțată hotărârea judecătorească – în cazurile prevăzute la art. 256 din Codul de procedură civilă nr. 225/2003;

d) rămâne definitivă hotărârea judecătorească – în cazul prevăzut la art. 255 din Codul de procedură civilă nr. 225/2003.

Debitorul care execută benevol obligația, fie personal, fie prin intermediul unei persoane terțe de încredere, are dreptul de a primi o chitanță sau o declarație scrisă privind stingerea obligației și, după caz, titlul original sau efectuarea unei mențiuni pe titlul original al creditorului privind stingerea obligației. Dispozițiile art. 967 din Codul civil nr. 1107/2002 se aplică în modul corespunzător.

T i t l u l II

EXECUTAREA SILITĂ A DOCUMENTELOR

EXECUTORII

(1) Executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prevăzute de prezentul cod, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate, drepturile sale, recunoscute printr-un document executoriu, dacă debitorul nu-şi îndeplineşte benevol obligaţiile.

(2) Executarea silită începe prin sesizarea executorului judecătoresc în condiţiile legii şi se efectuează prin orice formă prevăzută de prezentul cod, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin documentul executoriu, până la achitarea dobânzilor, a penalităților sau a altor sume, acordate potrivit legii, precum şi a cheltuielilor de executare.

(3) Executarea silită se efectuează în baza unui titlu executoriu sau a unui alt document care, potrivit prezentului cod, este document executoriu.

Sunt documente executorii şi se execută conform normelor stabilite de prezentul cod:

a) titlurile executorii eliberate de instanţa de judecată în condiţiile legii;

b) hotărârile date de instanţele de judecată în cauzele de contencios administrativ, încheierile, ordonanţele instanţelor de judecată, dacă legea nu prevede altfel;

b¹) încheierile instanței de judecată privind confirmarea programului de întrevederi ale copilului;

[Art. 11 lit. b¹) introdusă prin LP126 din 02.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 361; în vigoare 06.08.26]

c) deciziile (hotărârile) contravenţionale, inclusiv cele emise de agenţii constatatori în limitele competenţei atribuite lor prin lege, titlurile executorii emise pe cauze penale şi sentinţele pe cauzele penale, în partea încasării amenzii, precum şi în partea acţiunii civile;

c¹) încheierile judecătorului de instrucţie privind efectuarea anumitor acte obligatorii legate de remiterea/transmiterea/restituirea unor bunuri;

d) ordonanţele privind liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională sub formă de amendă;

e) titlurile executorii eliberate în temeiul hotărârilor arbitrale;

f) titlurile executorii emise în baza hotărârilor instanţelor de judecată străine şi hotărârilor arbitrale străine, recunoscute şi încuviințate spre executare pe teritoriul Republicii Moldova;

g) deciziile Curţii Constituţionale cu privire la aplicare de amenzi;

h) încheierile executorului judecătoresc, procesele-verbale ale executorului judecătoresc în care sunt consemnate condiţiile tranzacţiei în cazul concilierii părţilor în conformitate cu art. 62 al prezentului cod;

i) deciziile Colegiului disciplinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi ale Colegiului disciplinar al Uniunii Avocaţilor, ale Comisiei de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați cu privire la aplicarea sancţiunilor disciplinare cu caracter pecuniar;

j) hotărârile (deciziile) cu privire la aplicarea de sancţiuni eliberate de autorităţile publice şi/sau de alte instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control;

k) actele învestite cu formulă executorie, în condițiile în care legea oferă dreptul la executare silită în temeiul acestora;

k¹) hotărârile arbitrale prin care se aprobă tranzacțiile;

l) hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la suma de reparare echitabilă a prejudiciului şi de compensare a celorlalte cheltuieli, precum şi acordul de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei, semnat de părţi.

l¹) deciziile Ministerului Finanţelor privind încasarea din contul beneficiarilor Programului de stat „Prima casă” a creanţelor rezultate din garanţiile de stat acordate şi plătite băncii şi neacoperite integral în urma vânzării locuinţei ipotecate;

m) deciziile emise de către Serviciul Vamal privind dispunerea încasării sumelor;

n) contractele de gaj a bunurilor mobile, cu condiţia că avizul de executare a gajului a fost înscris în Registrul garanţiilor reale mobile în ordinea prevăzută de lege.

n¹) contractele de leasing, în partea referitoare la dreptul locatorului de a intra în posesia bunului, a documentelor aferente lui şi de a obţine radierea leasingului din registrul de publicitate, cu condiţia că locatorul este o bancă comercială, o organizaţie de creditare nebancară sau o societate de leasing, iar leasingul a fost notat sau înregistrat conform dispoziţiilor art. 1321 alin.(3) din Codul civil;

o) - abrogată;

p) actele emise de către Serviciul Fiscal de Stat privind dispunerea încasării sumelor;

q) actele emise de Consiliul Concurenţei privind aplicarea sancţiunilor pecuniare;

r) deciziile emise de Agenția Rezerve Materiale privind aplicarea sancțiunilor pecuniare;

s) procesele-verbale ale adunării generale a asociației proprietarilor din condominiu în condițiile și în măsura prevăzute la art. 59 din Legea nr. 187/2022 cu privire la condominiu;

t) deciziile emise de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor;

u) deciziile Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind obligațiile pecuniare;

v) deciziile Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor emise în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 105/2003 privind protecția consumatorilor.

(1) Titlul executoriu se eliberează creditorului la cerere de către prima instanţă, după rămânerea definitivă a hotărârii.

(2) În cazurile prevăzute la art. 256 din Codul de procedură civilă, titlul executoriu se eliberează imediat.

în temeiul unei singure hotărâri

(1) În temeiul unei hotărâri se eliberează un singur titlu executoriu.

(2) Dacă executarea trebuie să se efectueze în diferite locuri sau dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor creditori, instanţa de judecată eliberează creditorilor, la cerere, mai multe titluri executorii, cu indicarea exactă a locului de executare.

(3) În temeiul hotărârii judecătoreşti prin care debitorii sunt obligaţi să achite sume de bani în mod solidar, la cererea creditorului se eliberează mai multe titluri executorii potrivit numărului de debitori solidari.

(4) În cazul modificării hotărârii, instanţa eliberează un nou titlu executoriu în corespundere cu dispozitivul modificat. Titlul executoriu emis în temeiul unei hotărâri casate sau modificate se restituie instanţei emitente spre anulare.

(1) Documentul executoriu eliberat de instanţa de judecată cuprinde:

a) denumirea instanţei de judecată care a eliberat documentul executoriu;

b) cauza în a cărei bază a fost eliberat documentul executoriu;

c) data pronunţării hotărârii, dispozitivul (textual);

d) data rămânerii definitive a hotărârii sau menţiunea privind executarea imediată;

e) numele, prenumele şi data naşterii sau denumirea debitorului şi a creditorului, codul fiscal, domiciliul ori sediul lor, datele bancare de identificare;

f) data eliberării titlului executoriu;

g) menţiuni privind măsurile de asigurare a acţiunii;

h) menţiunea privind autorizarea pătrunderii forţate a executorului judecătoresc în încăperile aflate în posesia sau în proprietatea debitorului, inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului;

i) alte menţiuni, după caz.

(2) Titlul executoriu, eliberat în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, se semnează de către judecător şi grefier şi se certifică cu ştampila instanţei de judecată.

(3) Alte documente executorii decât cele eliberate de instanţa de judecată, cu excepţia celor prevăzute la art. 11 lit. k), se semnează de persoana cu funcţie de răspundere şi se certifică cu ştampila organului respectiv. Ele vor cuprinde toate datele prevăzute la alin. (1), cu excepţia prevederilor lit. g) şi h).

(4) În cazul în care hotărârea instanţei de judecată străine sau a arbitrajului internaţional a fost recunoscută şi încuviințată spre executare pe teritoriul Republicii Moldova, în titlul executoriu se indică atât denumirea instanţei de judecată străine sau a arbitrajului internaţional, precum şi denumirea instanţei de judecată din Republica Moldova care a recunoscut şi a încuviințat executarea acestei hotărâri.

spre executare

(1) Documentul executoriu se prezintă spre executare silită de către creditor doar dacă debitorul nu a executat benevol documentul executoriu în interiorul termenului stabilit.

(2) Instanța de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare în cauzele ce țin de:

a) urmărirea sumelor ce urmează a fi făcute venit la stat;

b) urmărirea sumelor încasate din contul statului, din contul întreprinderilor de stat și al celor municipale, din contul societăților comerciale cu capital majoritar de stat;

c) repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești;

d) repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești;

e) restabilirea la locul de muncă și încasarea salariului mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă;

f) încasarea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și a altor prestații de asigurări sociale prevăzute de lege;

g) recunoașterea hotărârilor judecătorești străine pe teritoriul Republicii Moldova emise în cazurile prevăzute la lit. a)–f).

(3) Titlul executoriu se prezintă din oficiu spre executare în cazurile prevăzute la alin. (2) doar dacă debitorul nu a prezentat instanței dovada executării benevole a obligației în termenul stabilit de lege sau de instanță. În acest caz, dovada executării benevole a obligației de către debitor se anexează la dosarul cauzei.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (2), instanța de judecată expediază documentele executorii conform competenței teritoriale prevăzute la art. 30 alin. (3) și (4) și informează părțile despre prezentarea acestora spre executare. Acest fapt nu limitează creditorii în exercitarea dreptului prevăzut la art. 60 alin. (3).

(5) În cazurile prevăzute la alin. (2) din prezentul articol, creditorul este în drept să aleagă un alt executor judecătoresc, conform procedurii stabilite la art. 32.

(6) În cazul prezentării unui nou titlu executoriu, în condițiile art. 13 alin. (4), procedura de executare continuă, actele anterioare având efect juridic deplin în măsura în care nu contravin dispozitivului noului titlu executoriu, iar dacă contravin, măsurile de asigurare a executării documentului executoriu se ajustează.

(7) Documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor bănești din contul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat, al fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, al bugetelor unităților administrativ-teritoriale, precum și din contul autorităților/instituțiilor publice, se execută în conformitate cu procedura și termenele stabilite de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.

privind urmărirea plăților periodice

spre executare

(1) În cazul documentelor executorii privind urmărirea plăților periodice, dacă debitorul nu își onorează obligația de plată până la data scadenței fiecărei plăți, creditorul poate transmite titlul executoriu spre executare silită la expirarea unui termen de 5 zile de la scadență, însoțit de declarația pe propria răspundere privind neexecutarea creanței de către debitor.

(2) În cazul documentelor executorii prevăzute la alin. (1), procedura de executare silită se intentează pentru recuperarea sumelor restante care sunt scadente la data intentării procedurii de executare silită.

(3) Procedura de executare silită intentată în conformitate cu alin. (2) poate fi încetată dacă debitorul își onorează suplimentar trei plăți periodice scadente, calculate de la data la care debitorul și-a onorat obligațiile restante și cele ajunse la scadență în cadrul procedurii de executare silită. În acest caz, documentul executoriu se restituie creditorului conform art. 86.

(4) Creditorul poate să inițieze o nouă procedură de executare silită, în condițiile alin. (1), dacă debitorul nu își onorează ulterior o altă obligație de plată scadentă.

executorii spre executare

(1) Titlul executoriu poate fi prezentat spre executare în decursul a 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti în al cărei temei a fost emis, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Documentul executoriu privind urmărirea plăţilor periodice îşi menţine valabilitatea în cursul întregii perioade în care urmează să se efectueze plăţile. Termenul stabilit la alin. (1) se aplică fiecărei plăţi periodice în parte, iar curgerea lui începe de la scadenţa fiecărei plăţi.

(3) Hotărârile judecătorești în contenciosul administrativ se prezintă spre executare în conformitate cu prevederile stabilite în capitolul VI din cartea a treia a Codului administrativ nr. 116/2018.

(4) Hotărârile cu privire la contravenţii se prezintă spre executare în termenele stabilite de Codul contravenţional, dacă legea nu prevede altfel.

(5) Termenele de prezentare a documentelor executorii se calculează în conformitate cu art. 111 din Codul de procedură civilă.

pentru prezentarea documentului

executoriu spre executare

(1) Termenul de prescripţie pentru prezentarea documentului executoriu spre executare se întrerupe:

a) prin intentarea procedurii de executare;

b) prin executarea parţială înainte de începerea executării silite sau prin îndeplinirea de către debitor (reprezentantul sau fidejusorul acestuia) a unui act de recunoaştere, în orice alt mod, a obligaţiei.

(2) După întrerupere, curgerea prescripţiei începe din nou. La calcularea noului termen de prescripţie, perioada scursă până la întrerupere nu se ia în considerare.

(3) În caz de restituire a documentului executoriu care nu a fost executat sau a fost executat parţial, noul termen pentru prezentarea documentului executoriu spre executare se calculează din ziua în care documentul a fost restituit creditorului.

(4) Prescripţia nu este întreruptă dacă intentarea procedurii de executare a fost refuzată de către executorul judecătoresc sau dacă persoana la a cărei cerere sau în al cărei interes a fost iniţiată executarea silită a solicitat restituirea documentului executoriu.

(1) Creditorul care a omis termenul de prezentare a documentului executoriu spre executare poate fi repus în termen de către instanţa de judecată.

(2) Cererea de repunere în termen se depune la instanţa de judecată de la locul de executare, cu anexarea probelor care dovedesc imposibilitatea prezentării în termen a documentului executoriu spre executare.

(3) Cererea se examinează în şedinţă de judecată, cu înştiinţarea prealabilă a părţilor despre locul, data şi ora examinării. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii.

(4) Încheierea privind cererea de repunere în termen poate fi atacată cu recurs.

(1) În caz de pierdere sau deteriorare a titlului executoriu, instanţa de judecată care a emis titlul executoriu va elibera, în cel mult 5 zile, un duplicat al acestuia.

(2) Cererea de eliberare a duplicatului poate fi înaintată de creditor sau de executorul judecătoresc, cu anexarea dovezilor care confirmă pierderea sau deteriorarea titlului executoriu. Cererea de eliberare a duplicatului se examinează pe baza dosarului şi/sau a materialelor anexate la cerere. Instanţa care examinează cererea poate dispune citarea participanţilor la proces pentru a se pronunţa cu privire la temeiurile invocate în cerere.

(3) În cazul în care refuză să emită duplicatul titlului executoriu, instanţa de judecată va emite o încheiere motivată, care poate fi contestată cu recurs.

din titlul executoriu

(1) Instanţa de judecată poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces ori a executorului judecătoresc, să corecteze greşelile sau omisiunile din titlul executoriu referitoare la datele de identificare şi la cele fiscale (bancare) ale părţilor, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente, care nu schimbă esenţa dispozitivului hotărârii. Problema corectării unor astfel de greșeli se soluţionează pe baza dosarului şi/sau a materialelor anexate la cerere. Instanţa care examinează cererea poate dispune citarea participanţilor la proces şi a executorului judecătoresc pentru a se pronunţa cu privire la temeiurile invocate în cerere.

(2) Încheierea prin care instanţa judecătorească se pronunţă asupra cererii poate fi atacată cu recurs.

(1) Executorul judecătoresc este unica persoană autorizată să efectueze executarea silită a documentelor executorii.

(2) Efectuarea actelor de executare silită de către alte persoane atrage răspunderea prevăzută de lege.

judecătoresc

(1) Executorul judecătoresc este în drept:

a) să emită acte procedurale în limitele competenţei prevăzute de lege;

b) să citeze, la sediul biroului său şi la locul efectuării actelor de executare, debitorul şi alţi participanţi implicaţi în procesul de executare;

c) să solicite şi să primească gratuit pe suport de hârtie sau în formă de document electronic şi în regim on-line din partea autorităţilor publice centrale şi locale, a instituţiilor (inclusiv financiare), din partea altor organizaţii (indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare) deținătoare de registre de stat şi de informaţii relevante pentru procedura de executare orice informaţie care ar permite identificarea debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării lor, dacă nu are acces la sistemul informaţional ce conţine informaţia respectivă;

d) să sesizeze autorităţile şi persoanele competente referitor la faptele constatate de neconformare cerinţelor înaintate legal de executorul judecătoresc;

e) să prezinte cerinţe legale persoanelor fizice şi juridice părţi în procedura de executare în vederea întreprinderii anumitelor acţiuni de executare;

f) să intre, cu acordul debitorului sau al membrilor lui de familie adulţi (iar în lipsa acordului, cu concursul organelor de drept), în încăperile ce reprezintă domiciliul sau sediul debitorului, în alte încăperi şi depozite ce aparţin debitorului, precum şi în cele aflate în folosinţa acestuia, şi să le cerceteze;

g) să calculeze dobânzi, penalități, alte sume rezultate din întârzierea executării unei obligaţii ce decurge dintr-un document executoriu;

h) să acorde asistenţă părţilor în procedura de executare şi altor solicitanți, explicându-le consecinţele juridice ale actelor de procedură;

i) să concilieze părţile în faza prejudiciară şi în procedura de executare;

j) să constate, la cererea persoanei interesate, fapte şi stări de fapt;

k) să comunice, la solicitarea părţii interesate, actele procedurale;

l) să ridice, să depoziteze, să administreze şi să vândă bunurile sechestrate în procesul de executare, precum şi bunurile gajate;

m) să recupereze datoriile pe cale amiabilă;

n) să aplice în regim on-line măsuri asigurătorii;

o) să elibereze copii de pe actele din dosarul de executare către terţi neimplicați în procedura de executare doar în condiţiile legii şi în baza unei solicitări scrise;

p) să primească, în condiţiile legii, onorarii şi taxe pentru activităţile efectuate;

q) să urmărească mijloacele băneşti ale debitorului (atât în numerar, cât şi de pe conturile lui bancare) şi veniturile lui (salariul, pensia, bursa, alte venituri) şi să exercite controlul asupra corectitudinii în executarea indicaţiilor sale privind urmărirea mijloacelor băneşti şi a veniturilor debitorului;

r) să solicite, prin document electronic, instituţiei bancare informaţii despre soldul sumei din contul debitorului, existent la momentul recepţionării solicitării, cu eliberarea imediată şi necondiţionată a unui extras bancar şi comunicat informativ;

s) să primească, în formă de document electronic, informaţia de la instituţiile bancare privind operaţiunile efectuate la conturile bancare ale debitorului, procedura şi modul de înregistrare a actelor parvenite de la executorii judecătoreşti, precum şi informaţii din registrele accesului persoanelor la celulele (safeurile) metalice închiriate de debitor şi soţul/soţia acestuia;

ş) să oblige instituţiile bancare să îl informeze, prin document electronic, despre deschiderea în viitor a unor conturi bancare de către debitor;

t) să urmărească mijloacele băneşti şi bunurile debitorului care se află la terţi, inclusiv în instituţii financiare;

ţ) să ridice de la debitor obiectele indicate în documentul executoriu;

u) să beneficieze la timp şi necondiţionat de asistenţa organelor de drept, a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi a autorităţilor administraţiei publice locale;

v) să solicite persoanelor fizice şi juridice întreprinderea acţiunilor sau inacţiunilor ce rezultă din lege sau dintr-un raport juridic, în vederea executării eficiente a unui document executoriu;

w) să dispună anunţarea în căutare şi reţinerea mijloacelor de transport, să identifice bunurile debitorului;

x) să solicite instanţei judecătoreşti, la cererea creditorului, aplicarea faţă de debitor a interdicţiei de a părăsi țara în cazul în care plecarea acestuia ar face imposibilă sau dificilă executarea hotărârii judecătoreşti;

y) să solicite, după caz, organelor care au emis documentele executorii explicarea motivată a expunerilor dispozitive ale acestora, precum şi explicarea modului şi a ordinii de executare;

z) să folosească, în exercitarea atribuţiilor, mijloace de înregistrare audio, foto şi video.

(2) Executorul judecătoresc este obligat să întreprindă măsurile prevăzute de lege pentru executarea operativă a documentelor executorii şi să explice participanţilor la procesul de executare drepturile şi obligaţiile lor.

executorului judecătoresc

(1) În cazul în care acţiunile (inacţiunile) cu elemente ale contravenţiei ale persoanelor care, fără motive justificative, nu îndeplinesc cerinţele executorului judecătoresc sau împiedică executarea documentului executoriu, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal cu privire la contravenţie, pe care îl înaintează spre examinare instanţei de judecată. În cazul în care aceste acţiuni conţin elemente ale infracţiunii, executorul judecătoresc expediază materialele organelor de urmărire penală.

(2) În cazul când persoanele care nu sunt părţi în procedura de executare nu îndeplinesc prevederile art. 63 alin. (1), art. 92, 98, 99, ale capitolului VIII secțiunea a 2-a din prezentul cod sau în cazul când aceste persoane furnizează informaţii eronate, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, creditorul poate pretinde încasarea de la acestea a sumei ce urma a fi încasată de la debitor, dar nu a fost încasată din vina lor, precum şi reparaţia prejudiciilor cauzate.

şi altor sume rezultate din întârzierea

executării

(1) La cererea creditorului, executorul judecătoresc este în drept să calculeze şi să încaseze dobânzile, penalitățile şi alte sume rezultate din întârzierea executării, în funcţie de rata inflaţiei şi în conformitate cu art. 942 din Codul civil. Cererea privind calcularea sumelor rezultate din întârzierea executării poate fi depusă doar executorului judecătoresc ce deţine documentul executoriu prin care se stabileşte obligaţia principală, până la stingerea acesteia. Sumele menţionate se calculează de la data la care hotărârea judecătorească a devenit definitivă sau, în cazul celorlalte documente executorii, de la data la care creanţa a devenit exigibilă (scadentă) şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în orice document dintre acestea, în perioada de calcul fiind inclusă şi durata suspendării procedurii de executare, în condiţiile prevăzute de prezentul cod.

(2) Încheierea executorului judecătoresc se emite, în condiţiile alin.(1) al prezentului articol, doar la momentul încasării/executării sumei obligaţiei principale. Încheierea respectivă este document executoriu şi poate fi contestată în termen de 10 zile de la data emiterii. Încheierea respectivă este executorie după devenirea sa definitivă, numai dacă debitorul nu consimte expres asupra executării ei imediate. Competent pentru emiterea şi executarea acestei încheieri este executorul judecătoresc care stabileşte obligaţia principală.

(3) Sub incidenţa prezentului articol nu se află documentele executorii prin care s-a dispus aplicarea de sancţiuni contravenţionale sau de pedepse penale.

la solicitarea creditorului gajist

(1) Executorul judecătoresc poate vinde bunurile gajate/ipotecate în condiţiile şi modalităţile prevăzute de Legea nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj şi Legea nr. 142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă.

(2) Organizarea licitației de vânzare a bunului gajat la cererea creditorului gajist se face conform procedurilor stabilite la art. 128–135 din prezentul cod, cu derogările stabilite de prezentul articol, Codul civil, Legea nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj şi Legea nr. 142-XVI din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă.

(3) Condiţiile şi modalităţile de vânzare a bunului gajat/ipotecat vor fi stabilite prin contractul încheiat de către creditorul gajist/ipotecar cu executorul judecătoresc, fără a aduce atingere prevederilor alin.(2) al prezentului articol.

(4) Preţul iniţial al bunului vândut la licitație va fi preţul indicat în raportul de evaluare. Cu acordul debitorului gajist, acesta poate fi redus în limitele cuantumului indicat la art. 132 alin.(1) din prezentul cod.

(5) Câștigătorul licitației semnează cu creditorul ipotecar contractul de vânzare-cumpărare a bunului, acesta servind temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunului vândut.

(6) În cazurile indicate la art. 139 alin.(1) lit. a)–d) din prezentul cod, la solicitarea creditorului gajist, executorul judecătoresc organizează o licitaţie repetată, cu respectarea condiţiilor de anunţare a licitației şi cu posibilitatea aplicării reducerii preţului într-un cuantum ce nu va depăşi cuantumul stabilit la art. 140 din prezentul cod.

(7) În cazul în care bunul gajat/ipotecat este urmărit silit de alţi creditori, vânzarea bunului se realizează prin organizarea licitaţiei, cu excepţia cazului în care toţi creditorii sunt de acord ca vânzarea să fie realizată în alt mod.

(1) La solicitarea persoanei interesate, executorul judecătoresc poate constata orice fapt şi stare de fapt, inclusiv în vederea executării încheierii de asigurare a probelor. Constatarea se face printr-un act care are forță probantă. Faptele constatate prin actul întocmit de executorul judecătoresc pot fi utilizate ca probe în procesul de judecată. Ele nu necesită a fi probate suplimentar, fiind valabile până la proba contrară.

(2) La întocmirea actului de constatare, executorul judecătoresc va reflecta doar stările şi faptele prezente obiectiv, fără a formula concluzii şi aprecieri.

(3) La constatarea faptelor şi a stărilor de fapt, executorul este în drept să utilizeze mijloace tehnice.

(4) Taxele pentru constatarea faptelor şi a stărilor de fapt se achită de partea care a solicitat constatarea.

(5) La constatarea faptelor şi a stărilor de fapt, executorul judecătoresc nu aplică măsurile de executare silită.

(6) Actului de constatare i se atribuie un număr unic, în modul stabilit de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

şi video în procesul de executare

(1) La efectuarea actelor de executare, executorul judecătoresc poate efectua, din oficiu sau la cererea participanţilor la procedura de executare, înregistrări audio, foto şi video. Despre efectuarea înregistrărilor sunt informate persoanele care participă la acţiunile de executare şi se fac menţiunile respective în procesul-verbal.

(2) Înregistrările făcute de executorul judecătoresc în procesul de executare se anexează la dosarul de executare.

a acţiunii şi a măsurilor de asigurare

a probelor dispuse de instanţa de

judecată

(1) Documentele executorii, eliberate de instanţa de judecată, prin care s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii sau de asigurare a probelor, sau de anulare a lor se pun în executare prin intermediul executorului judecătoresc.

(2) – abrogat.

(3) Încheierea de asigurare a acţiunii se execută imediat, iar cea de anulare a lor, după rămânerea definitivă a încheierii.

(4) Executorul judecătoresc aplică măsurile de asigurare a acţiunii în limitele valorii revendicărilor din acţiune. În cazul în care instanţa de judecată nu indică expres bunurile pe care se aplică măsurile de asigurare ori măsurile ce urmează a fi întreprinse, executorul judecătoresc este în drept să aplice interdicții sau sechestre tuturor bunurilor pârâtului, ținând cont de prevederile art. 176 din Codul de procedură civilă. La cererea pârâtului, în cazul când acesta demonstrează documentar că valoarea bunurilor sechestrate depăşeşte esenţial valoarea acţiunii, se menţin sub sechestru doar bunurile a căror valoare acoperă valoarea acţiunii.

(4¹) După aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii, bunurile rămân la locul de păstrare indicat de instanţa de judecată. În cazul în care acesta nu este indicat se aplică reglementările generale ale prezentului cod. Măsurile de asigurare se aduc la îndeplinire imediat, fără a fi necesară înştiinţarea părţilor.

(5) Executarea categoriilor de documente executorii, prevăzute în prezentul articol, se face conform prezentului cod şi Codului de procedură civilă, cu derogările stabilite de prezentul articol.

(6) Măsurile de asigurare a acţiunii aduse la îndeplinire de executorul judecătoresc îşi păstrează efectul până la executarea hotărârii judecătoreşti asigurate sau până la anularea încheierii în al cărei temei acestea au fost aplicate.

(7) Despre măsurile întreprinse de executorul judecătoresc este informat solicitantul.

(8) În temeiul hotărârii judecătoreşti definitive privind anularea măsurilor de asigurare a acţiunii, executorul judecătoresc dispune anularea acestor măsuri.

(9) Cheltuielile de punere în executare a măsurilor de asigurare a acţiunii sunt puse pe seama reclamantului şi sunt compensate ulterior în condiţiile art. 94–97 din Codul de procedură civilă.

(10) La cererea persoanei interesate, executorul judecătoresc constată, în condiţiile art. 25 din prezentul cod, respectarea măsurilor de asigurare aplicate.

(11) Repararea prejudiciilor rezultate din asigurarea acţiunii poate fi pretinsă reclamantului conform prevederilor art. 182 din Codul de procedură civilă.

şi altor documente

(1) Cererea de chemare în judecată, actele de procedură emise de instanţa de judecată sau de executorul judecătoresc, alte documente pot fi comunicate, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, participanţilor la proces şi persoanelor interesate, la solicitarea părţii interesate.

(2) Executorul judecătoresc are obligaţia ca, în cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii şi achitarea taxelor pentru serviciile sale, să organizeze personal sau prin intermediul angajaţilor săi comunicarea actelor de procedură.

(3) Taxele de comunicare a actelor de procedură sunt achitate de partea care a solicitat comunicarea.

(4) Actele de procedură se comunică prin înmânarea lor sau prin alte modalităţi prevăzute de prezentul cod şi de Codul de procedură civilă.

de procedură şi altor documente

(1) La înmânarea actelor de procedură şi altor documente se întocmeşte un proces-verbal privind înmânarea actului de procedură, care va cuprinde:

a) anul, luna şi ziua întocmirii lui;

b) numele, prenumele şi funcţia celui care l-a întocmit;

c) numele, prenumele şi domiciliul destinatarului;

d) denumirea autorităţii care a emis actul de procedură şi denumirea actului;

e) conţinutul actului care se înmânează;

f) numele, prenumele şi calitatea celui căruia i se înmânează actul;

g) semnătura celui care a întocmit procesul-verbal.

(2) Refuzul de a semna procesul-verbal ca dovadă de primire a actului de procedură sau a unui alt document sau imposibilitatea de a-l semna se menţionează în procesul-verbal. Acesta se transmite părţii care a solicitat înmânarea.

(1) Executorul judecătoresc poate întreprinde acţiuni de executare silită doar în circumscripția camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti în care biroul său îşi are sediul.

(2) Prin derogare de la alin. (1):

a) în cazul executării măsurilor de asigurare a acţiunii sau al executării prin urmărirea mijloacelor de transport, a mijloacelor băneşti de pe conturile debitorului, a valorilor mobiliare sau a participaţiunii debitorului la capitalul social, competenţa teritorială a executorului judecătoresc se extinde pe întreg teritoriul ţării;

b) în cazul executării documentelor executorii prin urmărirea salariului sau unui alt venit al debitorului, competent în executare este executorul judecătoresc în a cărui circumscripţie teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află sediul instituţiei (organizaţiei) de la care debitorul primeşte venituri.

(3) Documentele executorii privind încasarea plăţilor periodice şi documentele executorii indicate la art. 15 alin.(2) din prezentul cod, cu excepţia celor de la lit. b), se prezintă spre executare executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află domiciliul sau sediul debitorului ori instituţia penitenciară în care îşi ispășește pedeapsa debitorul.

(4) Documentele executorii indicate la art. 15 alin. (2) lit. b) din prezentul cod se remit din oficiu de către instanţa de judecată spre executare executorului judecătoresc indicat de creditor în cererea de eliberare a titlului executoriu.

conflictelor de competenţă

(1) În cazul în care referitor la aceleaşi bunuri se efectuează mai multe executări silite de către executori judecătoreşti diferiți, aceştia pot conveni de sine stătător asupra efectuării unei singure executări a bunului/bunurilor respective, aplicând procedura înştiinţării reglementată la art. 101 din prezentul cod. În acest caz, executorul judecătoresc care continuă urmărirea întocmeşte actul de preluare, care este remis în adresa părţilor procedurii de executare şi executorilor judecătoreşti care s-au alăturat urmăririi.

(2) În cazul în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1) al prezentului articol, apare un conflict de competenţă, manifestat prin necomunicarea în conformitate cu art. 101 alin.(1) din prezentul cod a alăturării la urmărire sau prin expedierea unei înştiinţări reciproce, camera teritorială în a cărei circumscripţie activează executorii judecătoreşti va dispune, în termen de 5 zile, la cererea persoanei interesate sau a unuia dintre executorii judecătoreşti, efectuarea unei singure executări de către executorul judecătoresc a cărui procedură de executare se află la o etapă mai avansată de urmărire a bunului/bunurilor respective, iar dacă executările sunt la aceeaşi etapă – de către executorul judecătoresc care a început primul executarea, apoi de cel la care se află documentul executoriu prin care se dispune spre încasare cea mai mare sumă, dacă legea nu prevede altfel. În cazul în care unul dintre executorii judecătoreşti face parte din organele de conducere ale camerei teritoriale, competenţa de soluţionare a conflictului va fi stabilită conform reglementărilor interne ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(3) În toate cazurile de conexare a urmăririi, onorariul cuvenit pentru fiecare executare va fi repartizat între executorii judecătoreşti după cum urmează: 1/3 va reveni executorilor judecătoreşti care s-au conexat urmăririi bunului, iar 2/3 vor reveni celui care a realizat urmărirea.

(4) Odată cu conexarea procedurilor, executorul judecătoresc transmite copia documentului executoriu şi borderoul de calcul al cheltuielilor de executare.

(5) După conexare, urmărirea bunurilor la care aceasta s-a referit continuă de la actul de executare cel mai înaintat. Actul privind conexarea se publică în cel mult 3 zile de la data emiterii pe pagina web a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi este opozabil inclusiv executorilor judecătoreşti care vor iniţia urmărirea aceluiaşi bun ulterior conexării. Dacă ulterior conexării apar alte grevări/sechestre asupra bunului vizat în conexare, creditorii în favoarea cărora acestea au fost instituite participă la distribuirea sumei obţinute prin valorificarea bunului. În cazul vânzării/transmiterii bunului în privinţa urmăririi căruia s-a dispus conexarea, anularea tuturor măsurilor asigurătorii va fi dispusă de executorul judecătoresc care a vândut/transmis bunul.

(6) Renunţarea la urmărire, după conexare, a oricăruia dintre creditori nu poate să împiedice continuarea executării de la actul de executare cel mai înaintat.

(7) Conflictul de competenţă între executorii judecătoreşti situaţi în circumscripţia aceleiaşi camere teritoriale a executorilor judecătoreşti se soluţionează de aceasta la sesizarea părţii interesate.

(8) În cazul în care conflictul prevăzut la alin.(2) al prezentului articol intervine între executorii judecătoreşti al căror sediu se află în circumscripţia unor camere teritoriale ale executorilor judecătoreşti diferite, competenţa de soluţionare a conflictului aparţine Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(9) Conflictul de competenţă se soluţionează în cel mult 5 zile, prin emiterea unei dispoziţii motivate care nu poate fi contestată.

(10) Soluţionarea conflictelor legate de neexecutarea dispoziţiilor camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti ţine de competenţa Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(1) Documentul executoriu va fi strămutat de către executorul judecătoresc din oficiu sau la cererea creditorului la un alt executor judecătoresc, stabilit în condiţiile art. 30 din prezentul cod, în următoarele cazuri:

a) executorul judecătoresc nu mai este competent teritorial, în conformitate cu art. 30 din prezentul cod;

b) documentul executoriu a fost primit cu încălcarea competenţei teritoriale;

c) la cererea motivată a creditorului.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), executorul judecătoresc strămută documentul executoriu printr-o încheiere, care poate fi contestată în instanţă de judecată. În cazul strămutării pe motivul indicat la alin. (1) lit. c), încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

(3) După rămânerea definitivă a încheierii, executorul judecătoresc transmite documentul executoriu, împreună cu copia, certificată de el, de pe procedura de executare, anexând borderoul de calcul al cheltuielilor de executare.

(4) Executorul judecătoresc care a primit documentul executoriu după strămutare întocmeşte un act de preluare a executării, copia de pe care o remite părţilor în procedura de executare şi executorului judecătoresc de la care a preluat documentul executoriu.

(5) Dacă executorul judecătoresc nu activează mai mult de 5 zile lucrătoare consecutive din motive întemeiate ori dacă activitatea sa a fost suspendată sau a încetat, un alt executor judecătoresc este împuternicit conform reglementărilor interne ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(6) Actele de executare efectuate anterior strămutării documentului executoriu au efect juridic deplin.

abrogat.

a executorului judecătoresc

(1) Executorul judecătoresc poate fi recuzat dacă:

a) se află cu debitorul sau cu soţul/soţia acestuia în raporturi de rudenie de până la gradul al treilea inclusiv sau de afinitate de până la gradul al doilea inclusiv;

b) este tutore, curator sau adoptator al debitorului;

c) există un conflict de interese între el şi creditor.

(2) Dacă există temeiurile specificate la alin. (1), executorul judecătoresc este obligat să se abţină de la executare şi să înştiinţeze în cel mult 3 zile părţile despre acest fapt. În cazul în care nu se abţine de la executare, executorul judecătoresc poate fi recuzat de părţile în procedura de executare.

(3) Recuzarea şi abținerea de la executare se fac în scris şi trebuie să fie motivate.

(4) În cadrul executării nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași executor judecătoresc pentru aceleaşi motive dacă, anterior, recuzarea a fost respinsă.

(5) În cazul abţinerii de la executare, executorul judecătoresc aplică măsurile de asigurare a executării dacă creditorul a plătit taxele şi spezele pentru aceste acţiuni.

de recuzare sau de abţinere de la

executare a executorului judecătoresc

Cererea de recuzare sau de abţinere de la executare a executorului judecătoresc se soluţionează în cel mult 10 zile de camera teritorială a executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc, prin emiterea unei încheieri. Cererea de recuzare nu suspendă executarea.

(1) Cheltuielile de executare se compun din taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc, spezele procedurii de executare şi onorariul executorului judecătoresc.

(2) Debitori ai taxelor pentru efectuarea actelor de executare şi ai spezelor procedurii de executare sunt în mod solidar creditorul şi debitorul procedurii de executare, dacă legea nu prevede altfel. În cazul în care creditorul a avansat integral cheltuielile de executare, debitor al cheltuielilor devine debitorul procedurii de executare.

(3) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau întreprinderea unei acţiuni în cadrul procedurii de executare este obligată să avanseze taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare necesare în acest scop. Pentru actele sau acţiunile dispuse şi efectuate din oficiu de către executorul judecătoresc, cheltuielile se avansează de către creditor, cu excepția cazurilor în care creanțele se încasează în beneficiul statului, conform prevederilor art. 37 alin. (7).

(4) Dacă, potrivit documentului executoriu, calitatea de debitor o au mai multe persoane, acestea achită solidar cheltuielile de executare.

(5) Partea interesată poate pretinde restituirea cheltuielilor de executare avansate prin înaintarea unei cereri executorului judecătoresc şi prezentarea dovezilor de achitare a cheltuielilor. Sumele ce urmează a fi încasate în calitate de cheltuieli de executare se încasează în baza unei încheieri emise de executorul judecătoresc, fără citarea părţilor. Încheierea este un document executoriu. În cazul în care cheltuielile nu au fost avansate, executorul judecătoresc emite o încheiere de încasare a acestora în temeiul borderoului de calcul al cheltuielilor de executare.

(6) Cererea creditorului, documentele care confirmă achitarea, borderoul de calcul al cheltuielilor de executare şi originalul încheierii de încasare a acestor cheltuieli se anexează la dosarul de executare.

(7) Încheierea privind încasarea cheltuielilor de executare sau refuzul de emitere a unei astfel de încheieri al executorului judecătoresc pot fi contestate în modul prevăzut la art. 66 al prezentului cod.

(8) În cazul în care sumele se încasează în beneficiul statului, acesta este scutit de avansarea cheltuielilor de executare.

executorului judecătoresc şi spezele

procedurii de executare

(1) Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc sunt plăţile, a căror mărime este stabilită de Guvern, pe care creditorul sau partea care solicită efectuarea acestor acţiuni le va achita pentru toate acţiunile efectuate de executorul judecătoresc din oficiu sau la cererea părţilor în procedura de executare.

(2) Spezele procedurii de executare, modul de determinare a mărimii cărora este stabilit de Guvern, se constituie din cheltuielile pentru:

a) transportul, păstrarea şi vânzarea bunurilor debitorului;

b) deschiderea forţată şi închiderea încăperilor, strămutarea sau înlăturarea îngrădirilor;

c) remunerarea specialiştilor, experţilor, martorilor asistenţi şi altor persoane antrenate în procesul de executare, în conformitate cu legea;

d) deplasările executorului judecătoresc efectuate în cadrul procedurii de executare;

e) căutarea debitorului şi a bunurilor lui;

f) transferul (expedierea) sumelor încasate;

g) transmiterea sau înmânarea încheierilor, înştiinţărilor, telegramelor etc.;

h) asigurarea aducerii forţate a debitorului;

i) organizarea şi desfăşurarea licitaţiei;

j) plăţile bancare pentru transferul şi convertirea mijloacelor băneşti;

k) eliberarea copiilor şi duplicatelor de pe actele procedurale;

l) comunicarea actelor executorului judecătoresc.

(3) Nu sunt considerate cheltuieli de executare cheltuielile suportate de părţile în procedura de executare pentru asistenţă juridică.

(4) Spezele procedurii de executare pot fi plătite fie prin intermediul biroului executorului judecătoresc, fie nemijlocit furnizorilor de servicii.

(5) La solicitarea persoanei interesate, executorul judecătoresc este în drept să accepte eşalonarea achitării taxelor pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc.

(6) Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare vor fi avansate de către creditor sau de persoana care solicită efectuarea acestor acte, conform borderoului întocmit de executorul judecătoresc, în cel mult 3 zile de la data comunicării sau pe măsura identificării necesităţii cheltuielilor de executare. Sumele destinate avansării taxelor pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi avansării spezelor procedurii de executare pot fi plătite atât prin virament la contul executorului judecătoresc, cât şi direct în numerar.

(7) De obligaţia avansării taxelor pentru efectuarea din oficiu a actelor executorului judecătoresc sunt scutiți creditorii conform documentelor privind:

a) încasarea pensiei de întreţinere;

b) încasarea sumelor băneşti pentru reparaţia prejudiciilor cauzate prin vătămarea integrităţii corporale, prin o altă vătămare a sănătăţii sau prin deces, dacă reparaţia se efectuează sub formă de prestaţii băneşti periodice;

c) restabilirea la locul de muncă;

d) încasarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale prevăzute de lege;

e) încasarea sumelor în beneficiul statului şi confiscările;

f) încasarea sumelor în beneficiul consumatorului (creditorului).

(8) - abrogat.

(1) Onorariul executorului judecătoresc este încasat de la debitor, dacă legea nu prevede altfel, în temeiul unei încheieri emise de executorul judecătoresc, în toate cazurile de stingere, totală sau parţială, a obligaţiei stabilite în documentul executoriu sau de încetare a procedurii de executare.

(2) Pentru documentele executorii cu caracter pecuniar, onorariul executorului judecătoresc va fi calculat în cotă procentuală din suma datoriei stinse, după cum urmează:

a) pentru sumele de până la 100.000 de lei, onorariul va constitui 10% din suma stinsă. În toate cazurile, cu excepţia documentelor executorii privind încasările periodice şi încasarea amenzilor, onorariul nu va fi mai mic de 500 de lei. În cazul documentelor executorii privind încasarea amenzilor, onorariul nu va fi mai mic de 200 de lei;

b) pentru sumele cuprinse între 100.001 lei şi 300.000 de lei, onorariul va fi de 10.000 de lei plus 5% din suma ce depăşeşte 100.001 lei;

c) pentru sumele de peste 300.000 de lei, onorariul va fi de 20 de mii de lei plus 3% din sumele ce depăşesc 300.000 de lei, dar nu va fi mai mare de 300.000 de lei.

(3) Mărimea onorariului pentru documentele executorii cu caracter nepecuniar va fi stabilită în conformitate cu anexa la prezentul cod.

(3¹) Onorariul executorului judecătoresc pentru vânzarea locuinţelor gajate/ipotecate la solicitarea creditorului gajist, care au fost procurate prin intermediul Programului de stat „Prima casă” va fi calculat în conformitate cu prevederile prezentului articol, dar nu va depăşi 5000 de lei.

(4) În cazul încetării procedurii de executare în alte temeiuri decât cele indicate la alin.(1), onorariul va fi achitat după cum urmează:

a) în cazul indicat la art. 83 lit. b) – onorariul va fi achitat de debitor cu aplicarea coeficientului de 0,7 la mărimea obişnuită a acestuia;

b) în cazul indicat la art. 83 lit. e) – onorariul va fi achitat de creditor;

c) în cazul încetării din viaţă, al declarării dispariţiei fără urmă sau al declarării decesului creditorului, când creanţa nu admite succesiunea de către succesorul său de drepturi, onorariul, calculat din valoarea creanţei, va fi achitat de debitor;

d) în cazul încetării din viaţă, al declarării dispariţiei fără urmă sau al declarării decesului debitorului, când obligaţia nu admite succesiunea de către succesorul său de drepturi, onorariul, calculat din valoarea creanţei, va fi achitat de către succesorii de drepturi;

e) în cazul indicat la art. 83 lit. g) – onorariul, calculat din valoarea creanţei, va fi achitat de creditor;

f) - abrogată.

(5) Executorii judecătoreşti pot negocia avansarea totală sau parţială a onorariului de către creditor, nu însă şi să condiționeze punerea în executare a documentelor executorii de achitarea anticipată a onorariului.

În cazul anulării, prin decizie irevocabilă, a hotărârii judecătoreşti în al cărei temei a fost eliberat titlul executoriu, taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare avansate la contul executorului judecătoresc se restituie de către acesta din urmă, la cererea persoanei interesate, în măsura în care acţiunile pentru care au fost destinate nu au început la momentul depunerii cererii.

a sumelor băneşti pe contul curent special

(1) Din momentul intentării procedurii de executare, toate achitările între debitor şi creditor se fac prin intermediul biroului executorului judecătoresc, cu excepţia cazului în care aceştia încheie o tranzacţie în condiţiile art. 62 din prezentul cod.

(2) Sumele destinate creditorilor se transferă de către debitor pe contul curent special al executorului judecătoresc ori se remit în numerar executorului judecătoresc. Sumele menţionate se depun sau se transferă de către debitor în monedă naţională, precum şi în valută străină, inclusiv în numerar, de către persoanele fizice în cazurile în care Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară permite primirea/efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a plăţilor şi a transferurilor în valută străină în privinţa datoriei dintre creditor şi debitor.

(3) Executorul judecătoresc depune neîntârziat sumele destinate creditorilor pe contul său curent special.

(4) Sumele încasate în folosul statului se depun de către debitor sau de către executorul judecătoresc nemijlocit în instituţia financiară.

curent special

(1) Sumele de pe contul curent special se eliberează creditorului persoană fizică în numerar sau se virează în contul acestuia, iar creditorului persoană juridică i se virează în contul lui.

(2) Numerarul se eliberează creditorului sau unei alte persoane care are mandat sau procură ce confirmă acest drept.

(3) Sumele aflate în contul executorului judecătoresc se eliberează ori se transferă imediat, dar nu mai mult de 4 zile lucrătoare. În cazul transferării sumelor la contul creditorului, creanţa se consideră stinsă din momentul în care suma datorată este înscrisă în contul creditorului.

Participanţi la procedura de executare sunt: părţile, creditorii intervenienţi, reprezentanţii, specialiştii, experţii, interpreţii şi martorii asistenţi.

(1) Părţi în procedura de executare sunt: creditorul şi debitorul.

(1¹) În cadrul procedurii de executare silită privind încasarea pensiei de întreținere a copilului, creditor este copilul, reprezentat de către reprezentantul său legal.

[Art. 43 al. (1¹) introdus prin LP126 din 02.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 361; în vigoare 06.08.26]

(2) Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes a fost emis documentul executoriu. În cazul în care sumele se încasează în beneficiul statului, calitatea de creditor o exercită Ministerul Finanţelor prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat.

(3) Debitor este persoana fizică sau juridică obligată, prin documentul executoriu, să efectueze anumite acţiuni ori să se abţină de la efectuarea lor.

(1) În procesul executării, părţile au dreptul:

a) să ia cunoştinţă de materialele procedurii de executare;

b) să facă extrase şi copii de pe materialele procedurii de executare;

c) să depună cereri şi demersuri;

d) să participe la actele de executare;

e) să-şi prezinte argumentele şi considerentele asupra tuturor chestiunilor;

f) să dea executorului judecătoresc explicaţii verbale şi scrise;

g) să facă obiecţii împotriva cererilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi la procedura de executare;

h) să solicite recuzarea executorului judecătoresc;

i) să încheie tranzacţii;

j) să se expună asupra apartenenței şi valorii bunurilor urmărite;

k) să conteste actele executorului judecătoresc;

l) să exercite alte drepturi prevăzute de legislaţie.

(2) În tot cursul executării silite, creditorul şi debitorul pot conveni, sub supravegherea executorului judecătoresc, ca executarea să se efectueze, total sau parţial, numai asupra veniturilor băneşti ale debitorului sau ca stingerea obligaţiei să se facă în alt mod permis de lege.

(3) Debitorul este obligat să execute documentul executoriu, să declare în scris, pe propria răspundere, executorului judecătoresc, la solicitarea acestuia, toate veniturile, drepturile de creanţă deţinute şi bunurile sale, inclusiv cele care se află în proprietate comună pe cote-părţi, în devălmășie sau care sunt gajate, precum şi locul aflării lor. Aceeaşi obligaţie revine şi conducătorilor, contabililor şi fondatorilor persoanei juridice debitor. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea prevăzută de lege.

(4) Debitorul ale cărui bunuri au fost sechestrate anterior este obligat să aducă la cunoştinţă executorului judecătoresc care sechestrează aceleaşi bunuri existenţa sechestrului anterior şi organul (persoana) care l-a aplicat, predând executorului o copie de pe procesul-verbal de sechestru.

(5) Creditorul este obligat să acorde executorului judecătoresc sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire a executării silite, punându-i la dispoziţie şi mijloacele necesare în acest scop.

(6) Părţile sunt obligate să respecte întocmai cerinţele legislaţiei privind executarea.

Până la data fixată de executorul judecătoresc pentru vânzarea bunurilor asupra cărora deţin drepturi reale, creditorii debitorului, garantaţi prin dreptul de ipotecă sau de gaj, pot, în condiţiile prezentului cod, să intervină în procedura de executare silită aflată în curs, iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din vânzare la contul executorului judecătoresc, pot să participe la distribuirea acestora, potrivit dispoziţiilor prezentului cod.

de executare

(1) Minorii care au împlinit vârsta de 16 ani îşi pot exercita drepturile şi îşi pot asuma obligaţii în procedura de executare dacă au dobândit capacitate de exerciţiu deplină.

(2) Drepturile şi interesele ocrotite de lege ale minorilor în procedura de executare sunt apărate de părinţii, înfietorii, tutorii şi curatorii lor.

(3) În cazurile prevăzute de legislaţie, la punerea în executare a documentelor executorii în cauzele ce izvorăsc din relaţii civile, de familie, de muncă şi din acte juridice legate de dreptul de a dispune de salariul primit, de bursă, minorii între 16 şi 18 ani pot să-şi exercite de sine stătător drepturile şi să-şi asume obligaţii în procedura de executare.

de executare

(1) În cazul ieşirii uneia dintre părţi din procedura de executare (decesul persoanei fizice, dizolvarea persoanei juridice sau reorganizarea ei, cesiunea creanţei, preluarea datoriei), instanţa de judecată examinează cererea privind înlocuirea acestei părţi cu succesorul ei în drepturi în conformitate cu art. 70 din Codul de procedură civilă.

(2) Toate actele săvârșite în cadrul procedurii de executare până la înlocuirea părţii în procedura de executare cu succesorul ei în drepturi sunt obligatorii pentru acesta din urmă în măsura în care actele ar fi fost obligatorii pentru partea care a fost înlocuită.

(3) Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procedurii de executare.

(4) Încheierea privind admiterea succesiunii de drepturi poate fi atacată cu recurs.

a drepturilor în procedura

de executare

(1) Persoana fizică în privinţa căreia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei îşi poate exercita personal sau prin reprezentanţi drepturile în procedura de executare.

(2) Participarea personală nu atrage decăderea din dreptul de a avea în procedura de executare un reprezentant.

(3) Debitorul nu poate realiza prin reprezentant obligaţiile indicate în documentul executoriu dacă acestea au caracter strict personal.

(4) Creditorul nu poate fi reprezentat la executarea documentelor executorii care implică participarea sa personală.

(5) Persoana juridică poate fi reprezentată în procedura de executare de către organele sale, care acţionează în limitele împuternicirilor acordate prin lege, statut sau prin regulament, ori de către reprezentanţi.

reprezentantului

(1) Împuternicirile reprezentantului trebuie să fie formulate în procură sau în contract, întocmite în condiţiile legii.

(1¹) Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar se atestă prin mandat.

(2) Conducătorii de organizaţii îşi confirmă împuternicirile prin documente ce atestă funcţia sau calitatea lor de serviciu ori, după caz, prin actele de constituire. În caz de dizolvare sau de lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnat în condiţiile legii.

(1) Împuternicirea de reprezentare dă dreptul de a efectua toate actele legate de procedura de executare, cu excepţia celor de prezentare sau de retragere a documentului executoriu, de transmitere a împuternicirilor către o altă persoană (substituire), de încheiere a tranzacţiei, de contestare a actelor executorului judecătoresc, de schimbare a modului de executare, de amânare sau de eșalonare a executării, de primire a mijloacelor băneşti sau a bunurilor, despre care se va menţiona expres în mandatul sau în procura eliberat/eliberată de reprezentat, sub sancţiunea nulităţii.

(2) Creditorul persoană juridică nu poate împuternici un reprezentant să primească în numele său mijloacele băneşti ce-i revin în urma executării silite.

(1) Nu pot fi reprezentanţi în procedura de executare persoanele în privinţa cărora a fost instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei.

(2) În procedura de executare, de asemenea, nu pot fi reprezentanţi judecătorii, procurorii, ofiţerii de urmărire penală, cu excepţia cazurilor când ei apar în calitate de reprezentanţi legali (părinţi, înfietori, tutori, curatori), precum şi în calitate de reprezentanţi ai instanţei de judecată, ai organelor procuraturii şi ai organelor afacerilor interne.

(3) Nu poate fi reprezentant în procedura de executare executorul judecătoresc, cu excepţia cazurilor când el apare în calitate de reprezentant legal, precum şi în calitate de reprezentant al biroului sau al organizaţiilor executorilor judecătoreşti, de persoană care acordă sau a acordat anterior în cauze asistenţă juridică unor persoane ale căror interese contravin intereselor celui pe care îl reprezintă, sau a participat în calitate de judecător, de procuror, de ofițer de urmărire penală, de expert, de specialist, de interpret ori de martor asistent, sau care se află în raport de rudenie de până la al treilea grad cu executorul judecătoresc în a cărui procedură se află executarea.

(4) Dacă există circumstanţele menţionate la alin.(3), reprezentantul poate fi recuzat de partea în procedura de executare interesată.

(5) Cererea de recuzare se examinează de executorul judecătoresc care adoptă o încheiere motivată. Încheierea executorului judecătoresc poate fi contestată.

(1) Drepturile şi interesele ocrotite de lege ale minorilor sunt apărate, în procedura de executare, de către părinţii, înfietorii, tutorii sau curatorii lor, care prezintă executorului judecătoresc documentele ce le certifică împuternicirile.

(1¹) În cazul în care în privinţa participantului la procedura de executare este instituită o măsură de ocrotire judiciară, capacitatea de exerciţiu în procedura de executare se determină conform art. 58¹ din Codul de procedură civilă.

(2) Reprezentanţii legali săvârșesc, în numele persoanelor reprezentate, toate actele de procedură pe care un reprezentat are dreptul să le săvârșească, cu restricţiile prevăzute de lege.

(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2), părinţii, înfietorii, tutorii sau curatorii pot încredinţa unei alte persoane, pe care şi-au ales-o în calitate de reprezentant, să participe la procedura de executare.

(4) În procedura de executare la care trebuia să participe o persoană declarată, în modul stabilit, dispărută fără urmă, în calitate de reprezentant al ei va participa administratorul, desemnat în condiţiile legii.

(5) În procedura de executare la care trebuia să participe moștenitorul unei persoane decedate sau declarată, în modul stabilit, decedată, dacă succesiunea încă nu a fost acceptată de nimeni, în calitate de reprezentant al moştenitorului va participa executorul testamentar, desemnat de testator, sau custodele, numit de notar.

(1) Procedura de executare se efectuează în limba română. În cadrul procedurii de executare, părţile pot beneficia de serviciile unui interpret. Interpret poate fi persoana autorizată pentru această activitate în modul prevăzut de lege.

(2) Cheltuielile pentru atragerea traducătorului sau a interpretului le suportă participantul care a solicitat atragerea.

(3) Executorul judecătoresc avertizează în scris interpretul asupra răspunderii pe care o poartă în conformitate cu prevederile Codului penal.

(1) Prezenţa martorului asistent este obligatorie la pătrunderea în locuinţă, dacă legea nu prevede altfel. La pătrunderea în încăpere, în depozit, în alt local, la cercetarea lor, la sechestrarea şi la ridicarea bunurilor debitorului pot fi atrași martori asistenţi sau utilizate mijloace tehnice (foto/video).

(2) La latitudinea executorului judecătoresc, pot fi invitați martori asistenţi şi în alte cazuri.

(2¹) În cazul în care debitorul consimte efectuarea acţiunilor executorului judecătoresc, prezenţa martorilor asistenţi nu este necesară.

(3) Martor asistent poate fi persoana în privinţa căreia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei, care nu este interesată de săvârșirea actelor de executare, nu se află în relaţii de rudenie cu părţile în procedura de executare şi nu este supusă controlului din partea lor.

asistenţi

(1) Martorul asistent trebuie să ateste faptul, conţinutul şi rezultatele actelor de executare la care a asistat. El este îndreptăţit să ştie pentru săvârșirea căror acte de executare este invitat, să facă observaţii în legătură cu actele efectuate.

(2) Observațiile martorului asistent se consemnează în proces-verbal de către executorul judecătoresc sau personal de către fiecare martor asistent. Înainte de a începe derularea actelor de executare la care urmează să participe martori asistenţi, executorul judecătoresc le va explica drepturile şi obligaţiile lor.

(3) Martorului asistent i se păstrează salariul mediu la locul său de muncă pe toată durata lipsei în legătură cu participarea la actele de executare, iar dacă nu lucrează, i se poate plăti o remuneraţie achitată în avans de către creditor cu încasarea ulterioară de la debitor, în cuantumul stabilit de Guvern.

(1) Pentru lămurirea problemelor care apar în cadrul actelor de executare, executorul judecătoresc, din oficiu ori la cererea debitorului sau a creditorului, poate dispune participarea la procedura de executare a unui sau a mai multor specialişti, după caz.

(2) În calitate de specialist poate participa persoana care posedă cunoştinţele necesare în domeniul respectiv, nu este interesată de rezultatele actelor care se efectuează şi nu se află în raporturi de rudenie cu participanţii la procesul de executare.

(3) Specialistul face concluzii verbale sau scrise.

(1) Specialistul este obligat:

a) să se prezinte la citare;

b) să participe la actele de executare, folosindu-şi cunoştinţele de specialitate pentru a acorda participanţilor ajutor în soluţionarea problemelor;

c) să dea explicaţii în legătură cu actele pe care le efectuează;

d) să facă declaraţii, care vor fi consemnate în proces-verbal de către executorul judecătoresc sau, personal, de către specialist.

(2) Specialistul are dreptul la o remuneraţie din contul debitorului, dacă prezentul cod nu prevede altfel.

(1) Pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei, artei, tehnicii, al meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, aspecte care au apărut în procesul de executare şi care cer cunoştinţe speciale, executorul judecătoresc poate dispune, din oficiu ori la cererea debitorului sau a creditorului, efectuarea unei expertize.

(2) Poate fi numită în calitate de expert persoana care dispune de cunoştinţe speciale, nu este interesată de rezultatele actelor pe care le efectuează şi nu se află în raporturi de rudenie cu părţile în procedura de executare.

(3) Expertiza judiciară se efectuează de către un expert judiciar înscris în Registrul de stat al experţilor judiciari. În cazul în care în Registrul de stat al experţilor judiciari nu sunt experţi de specializarea necesară sau în cazul în care nu poate fi numit un alt expert judiciar din motive de incompatibilitate, în calitate de expert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc o persoană competentă în specializarea solicitată pentru efectuarea expertizei judiciare.

(1) Expertul este în drept:

a) să ia cunoştinţă de materialele procedurii de executare referitoare la obiectul expertizei;

b) să pună participanţilor la procesul de executare întrebări referitor la obiectul expertizei;

c) să se abţină de a da raport dacă problemele depăşesc sfera cunoştinţelor sale speciale sau dacă materialele puse la dispoziţie sunt insuficiente;

d) să i se compenseze cheltuielile de efectuare a expertizei şi să primească onorariul pentru lucrul efectuat.

(2) Expertul este obligat să nu întreprindă, fără încuviinţarea executorului judecătoresc, a debitorului sau a creditorului, cercetări care să distrugă total ori parţial obiectul cercetării ori care să schimbe calitatea sau însuşirea lui.

(3) Pentru depunerea cu bună ştiinţă a unui raport fals, expertul răspunde în conformitate cu legislaţia penală.

(1) Procedura de executare se inițiază la cererea creditorului urmăritor sau, în cazurile prevăzute de prezentul cod, la demersul instanței de judecată, odată cu prezentarea documentului executoriu spre executare și doar dacă debitorul nu a executat benevol documentul executoriu în interiorul termenului stabilit.

(2) În cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligațiile garantate prin intermediul unui drept de ipotecă ce derivă dintr-un contract învestit cu formulă executorie, creditorul ipotecar are dreptul să solicite executarea silită a dreptului de ipotecă, cu prezentarea următoarelor documente:

a) originalul contractului de ipotecă învestit cu formulă executorie sau, după caz, duplicatul acestuia din arhiva notarului, care conține clauza privind dreptul creditorului ipotecar de a executa dreptul de ipotecă în temeiul formulei executorii aplicate de notar;

b) copia contractului de bază, executarea obligațiilor acestuia fiind garantată prin intermediul contractului de ipotecă prevăzut la lit. a), care atestă faptul că creanța garantată a devenit exigibilă;

c) extrasele de evidență financiară, care confirmă datoria debitorului la data expirării termenului indicat în somație;

d) declarația pe propria răspundere a creditorului că nu există litigii în curs referitoare la contractul de ipotecă și că creanța este exigibilă.

(3) Creditorul este liber să depună documentul executoriu la orice executor judecătoresc, ținând cont de prevederile art. 30.

(4) În termen de 3 zile de la primirea documentului executoriu, executorul judecătoresc emite o încheiere privind intentarea procedurii de executare, pe care o expediază părților în procedura de executare în cel mult 3 zile de la emitere. La încheierea privind intentarea procedurii de executare se anexează borderoul de calcul al cheltuielilor de executare legate de plata taxei de intentare și de arhivarea dosarului de executare. Debitorului i se expediază și copia documentului executoriu, certificată de executorul judecătoresc.

(5) Încheierea privind intentarea procedurii de executare poate fi contestată doar de debitor, pentru unul dintre temeiurile prevăzute la art. 61 alin. (1), în instanța de judecată în a cărei circumscripție teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc sau, în cazul municipiului Chișinău, în instanța de judecată în a cărei circumscripție camera teritorială a executorilor judecătorești a stabilit competența teritorială a executorului judecătoresc. Contestația depusă împotriva încheierii privind intentarea procedurii de executare nu are efect suspensiv.

de executare

(1) Executorul judecătoresc refuză intentarea procedurii de executare dacă:

a) documentul nu este de competenţa sa;

b) termenul de prezentare a documentului spre executare a expirat;

c) documentul nu este întocmit în conformitate cu prevederile art. 14 din prezentul cod;

d) documentul este înaintat de persoana care nu are împuternicirile respective, stabilite în modul prevăzut de legislaţie;

e) termenul de executare benevolă acordat prin lege sau indicat în documentul executoriu nu a expirat;

e¹) creditorul nu a prezentat declarația pe propria răspundere privind neexecutarea creanței de către debitor, după caz, împreună cu dovada somației adresate debitorului privind acordarea unui termen de executare benevolă a documentului executoriu;

f) documentul a fost executat.

(2) Refuzul executorului judecătoresc de a intenta procedura de executare nu este o piedică pentru prezentarea repetată a documentului executoriu spre executare după înlăturarea neajunsurilor.

(2¹) În cazul procedurilor de executare în care creditor este statul, documentul executoriu poate fi prezentat, conform alin. (2), după înlăturarea neajunsurilor de către organul emitent.

(3) Încheierea privind refuzul de a primi documentul executoriu spre executare poate fi contestată de creditor sau agentul constatator în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie teritorială biroul executorului judecătoresc îşi are sediul.

(4) În cazul refuzului de a intenta procedura de executare, cheltuieli de executare nu se achită.

de executare

(1) În termenul stabilit de executorul judecătoresc în încheierea de intentare a procedurii de executare, părţile sunt obligate să se prezinte în faţa executorului judecătoresc pentru a li se comunica drepturile şi obligaţiile lor, inclusiv posibilitatea de conciliere sau, după caz, de determinare a modalităţii de executare şi/sau a consecutivităţii de urmărire a bunurilor debitorului.

(2) În cazul în care părţile convin asupra condiţiilor de executare, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal, în care indică aceste condiţii, ele devenind obligatorii pentru părţi.

(3) În cazul în care părţile au convenit asupra încheierii unei tranzacţii, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal, în care consemnează condiţiile tranzacţiei, acest proces-verbal servind drept temei pentru încetarea procedurii de executare. Procesul-verbal al executorului judecătoresc prin care se întărește tranzacţia este un document executoriu.

(4) În cazul în care părţile sau una dintre părţi nu se prezintă ori concilierea nu finalizează cu încheierea unei tranzacţii, executorul judecătoresc consemnează faptul într-un proces-verbal şi continuă urmărirea patrimoniului debitorului.

(5) Procesele-verbale întocmite în condiţiile prezentului articol sunt semnate obligatoriu de părţile în procedura de executare prezente la procedura de conciliere sau de reprezentanţii acestora, sunt certificate cu semnătura şi cu ştampila executorului judecătoresc şi înmânate părţilor în procedura de executare. Procesele-verbale nu pot fi contestate.

(6) Procedura de conciliere a părţilor poate fi reluată la orice etapă a procedurii de executare, la cererea unei părţi în procedura de executare.

(7) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul documentelor executorii conform cărora calitatea de creditor o are statul.

(8) Măsurile asigurătorii aplicate de executorul judecătoresc până la încheierea tranzacţiei, în condiţiile prezentului articol, pot fi ridicate total sau parţial de acesta doar la cererea scrisă a creditorului sau în baza unui proces-verbal de constatare a executării.

(9) În cazul în care părţile în procedura de executare încheie, până la aplicarea măsurilor de executare silită, o tranzacţie în condiţiile prezentului articol, executorul judecătoresc beneficiază de un onorariu în proporţie de 50% din onorariul stabilit pentru executarea integrală a documentului executoriu.

documentului executoriu aplicate

de către executorul judecătoresc

(1) În scopul asigurării executării eficiente a documentului executoriu, odată cu intentarea procedurii de executare şi pe tot parcursul acesteia, executorul judecătoresc este în drept să aplice măsuri de asigurare a executării documentului executoriu în măsura în care acestea au o legătură cauzală directă cu dispozitivul documentului executoriu sau rezultă direct din acesta, după cum urmează:

a) să aplice sechestru pe mijloacele băneşti sau pe bunurile debitorului;

b) să interzică debitorului de a săvârși anumite acte;

c) să interzică altor persoane de a transmite debitorului bunuri sau de a îndeplini faţă de el alte obligaţii;

d) să interzică persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, efectuarea anumitor acte în privinţa debitorului sau a bunurilor lui, inclusiv a bunurilor care vor fi dobândite în viitor, care ar putea duce la împiedicarea executării documentului executoriu.

(1¹) Executorul judecătoresc este obligat să țină un registru de evidenţă a măsurilor de asigurare a executării documentului executoriu.

(2) Încheierea privind asigurarea executării documentului executoriu poate fi contestată în instanţă de judecată. În cadrul examinării cererii de contestare a aplicării măsurilor de asigurare, instanţa de judecată nu poate dispune suspendarea executării încheierii prin care acestea au fost aplicate.

(3) Recursul depus împotriva încheierii instanţei de judecată privind anularea sau substituirea măsurilor de asigurare a executării suspendă executarea încheierii.

(4) – abrogat.

(5) Sistarea executării încheierilor de aplicare a măsurilor de asigurare a executării, în cazul anulării acestora de către instanţă, se admite doar în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi se execută imediat de executorul judecătoresc care are în procedura sa documentul executoriu în baza căruia s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare a executării.

(6) Ridicarea măsurilor de asigurare se dispune prin încheiere a executorului judecătoresc, din oficiu, în cazul în care debitorul achită datoria şi restituie cheltuielile de executare.

(1) Interdicţia de a părăsi țara în cel mult 6 luni se aplică de către judecător, la demersul executorului judecătoresc, doar atunci când prezenţa debitorului este necesară pentru executarea eficientă a documentului executoriu şi doar după luarea măsurilor de asigurare a executării documentului executoriu, cu obligarea executorului judecătoresc de a efectua periodic un control privind necesitatea menținerii acestei interdicții. Încheierea instanţei de judecată se execută imediat, însă poate fi atacată cu recurs. Demersul executorului judecătoresc privind interdicţia de a părăsi țara se examinează pe baza materialelor anexate la demers, fără participarea părţilor. Instanţa care examinează demersul poate dispune citarea participanţilor la proces şi a executorului judecătoresc pentru a se pronunţa cu privire la temeiurile invocate în demers. Termenul pentru care se aplică interdicția de a părăsi țara se calculează de la data comunicării încheierii instanței de judecată către debitor. În cazul eschivării debitorului de la primirea comunicării, termenul respectiv se calculează de la data aducerii la cunoștința debitorului a încheierii la prima încercare de părăsire a teritoriului Republicii Moldova.

[Art. 64 al. (1) modificat prin LP126 din 02.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 361; în vigoare 06.08.26]

(1¹) Încheierea instanţei de judecată prin care se dispune aplicarea interdicţiei de a părăsi țara se trimite spre executare Poliţiei de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

(1²) În cadrul procedurii de executare a documentelor executorii privind încasarea pensiei de întreținere a copilului, demersul executorului judecătoresc privind aplicarea interdicției de a părăsi țara se examinează de către instanța de judecată în termen de 5 zile de la data depunerii acestuia.

[Art. 64 al. (1²) introdus prin LP126 din 02.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 361; în vigoare 06.08.26]

(2) Dacă este necesară menţinerea interdicţiei pe un termen mai mare, aceasta poate fi aplicată în mod repetat în urma unui demers motivat al executorului judecătoresc, dar nu mai mult de 3 ori în cadrul aceleiaşi proceduri de executare.

(2¹) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cadrul procedurii de executare silită privind încasarea pensiei de întreținere a copilului, interdicția de a părăsi țara poate fi aplicată în mod repetat dacă în continuare sunt restanțe la plata pensiei de întreținere, iar menținerea măsurii respective este necesară și proporțională pentru asigurarea executării obligației de întreținere.

[Art. 64 al. (2¹) introdus prin LP126 din 02.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 361; în vigoare 06.08.26]

(3) În cazul încetării procedurii de executare în condiţiile art. 83 lit. a)–c) şi e)–g) din prezentul cod sau restituirii documentului executoriu, interdicţia de a părăsi ţara se revocă de către executorul judecătoresc. În cazul în care în procesul de executare a documentului executoriu dispare necesitatea menținerii interdicţiei de a părăsi țara, precum şi în cazul încetării procedurii de executare în condiţiile art. 83 lit.d) din prezentul cod, această interdicţie se revocă de către judecător la cererea executorului judecătoresc sau a părţilor în procedura de executare.

măsurilor de asigurare

Măsurile de asigurare în procedura de executare se aplică şi se menţin doar dacă aplicarea sau menţinerea lor este necesară şi proporţională.

(1) La îndeplinirea atribuţiilor şi a îndatoririlor sale legate de punerea în executare a documentelor executorii, executorul judecătoresc emite încheieri, întocmeşte procese-verbale şi alte acte de procedură.

(2) Erorile materiale sau formale comise la întocmirea actelor indicate la alin.(1) se pot corecta de către executorul judecătoresc din oficiu sau la cererea motivată a părţii interesate şi nu pot servi temei de contestare sau de anulare a actului executorului judecătoresc.

(3) Cererea privind corectarea erorilor menţionate la alin.(2) va fi soluţionată de executorul judecătoresc în cel mult 5 zile de la primire, prin emiterea fie a unui alt act procedural, fie a unei încheieri de refuz în corectarea actelor, după caz.

(4) Încheierea privind refuzul corectării actelor poate fi contestată în instanţă de judecată în decursul a 5 zile de la comunicare.

(1) Intentarea, amânarea, suspendarea şi încetarea executării silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute din executare, aplicarea şi ridicarea măsurilor de asigurare a executării, alte măsuri prevăzute de lege se dispun de executorul judecătoresc prin încheiere, care trebuie să cuprindă:

a) data şi locul adoptării, numărul procedurii de executare;

b) numele executorului judecătoresc, adresa juridică a biroului său;

c) procedura de executare asupra căreia se adoptă încheierea;

d) chestiunea asupra căreia se adoptă încheierea;

e) motivele care au determinat adoptarea încheierii şi legea care a fost aplicată la adoptare;

f) dispoziţia executorului judecătoresc;

g) calea şi termenul de contestare a încheierii;

h) semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

(2) Încheierea executorului judecătoresc este executorie de drept din momentul emiterii şi poate fi contestată, în termen de 10 zile de la data comunicării, în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială biroul executorului judecătoresc îşi are sediul sau, în cazul municipiului Chişinău, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie camera teritorială a executorilor judecătoreşti a stabilit competenţa teritorială a executorului judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Contestarea încheierilor executorului judecătoresc nu poate fi temei de suspendare a executării, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod.

executorului judecătoresc

(1) Actele executorului judecătoresc se trimit destinatarului prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, sau prin orice alt mijloc care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui (telegramă, fax, email etc.) ori se înmânează personal destinatarului ori altor persoane indicate la alin.(2) de către executorul judecătoresc din oficiu sau la cererea părţii interesate.

(2) În cazul absenţei destinatarului persoană fizică, documentele menţionate la alin.(1) se înmânează unui membru adult al familiei lui, rudelor, afinilor acestuia sau unei persoane care locuieşte cu destinatarul, unei persoane cu funcţie de răspundere din primărie sau preşedintelui asociaţiei locatarilor de la domiciliul destinatarului, pentru a i se transmite lui. Persoana care a primit documentele este responsabilă de transmiterea sau de comunicarea lor neîntârziată destinatarului, răspunde pentru prejudiciile cauzate prin necomunicarea sau prin comunicarea tardivă a actelor. Documentul se consideră înmânat destinatarului la data indicată în avizul de primire.

(3) În cazul persoanei juridice, documentele se expediază pe adresa ei juridică şi se consideră recepţionate la data intrării lor în sediu sau la data înmânării lor unui angajat din administrație, din oficiul sau din secretariatul debitorului pentru a fi transmise destinatarului.

(4) În cazul în care înmânarea actului executorului judecătoresc către persoanele indicate la alin.(2) şi (3) nu a fost posibilă, actul va fi comunicat prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(5) Atât destinatarul, cât şi persoana care a primit documentele pentru a le transmite semnează şi restituie avizul de primire.

(6) Refuzul de a primi actele executorului judecătoresc se atestă de către executorul judecătoresc în proces-verbal. Acest fapt însă nu împiedică efectuarea actelor de executare.

(7) Termenul de contestare curge de la data indicată în avizul de primire, în confirmarea transmiterii documentului sau în procesul-verbal de înmânare a actului persoanelor indicate la alin.(2) şi (3), sau de la data comunicării actului în modul prevăzut la alin.(4).

schimbarea domiciliului ori a sediului

(1) Dacă, în procesul executării documentului executoriu, îşi schimbă domiciliul sau sediul, adresa poştală sau electronică, numărul de telefon/fax, părţile în procedura de executare sunt obligate să comunice executorului judecătoresc noua adresă, noul număr de telefon, de fax etc. În caz contrar, documentele afișate sau înmânate la ultima adresă sau expediate la numărul de fax cunoscut executorului judecătoresc se consideră comunicate.

(2) În cazul neîndeplinirii obligaţiei de a comunica schimbarea domiciliului sau a sediului, executorul judecătoresc poate prezenta instanţei de judecată procesul-verbal respectiv pentru aplicarea unei sancţiuni contravenţionale.

(1) Actele de executare pot fi efectuate în zile lucrătoare, între orele 6.00 şi 22.00.

(2) Executarea începută va putea fi continuată peste aceste ore în aceeaşi zi sau în zilele următoare.

(3) Executarea silită în zile nelucrătoare sau în alt timp decât cel indicat la alin.(1) se admite la cererea motivată a creditorului.

(1) Documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanţilor la procedura de executare, interesul creditorului şi conduita executorului judecătoresc.

(1¹) Titlul executoriu privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti va fi executat în cel mult 3 luni de la prezentarea sa spre executare.

(2) Executorul judecătoresc urmează să întreprindă imediat toate acţiunile necesare în vederea executării hotărârii judecătoreşti. Dacă legea nu prevede altfel, termenul dintre acţiunile complexe ce urmează a fi întreprinse de executorul judecătoresc nu va depăşi 15 zile. Curgerea acestui termen se suspendă pe durata suspendării sau amânării executării, strămutării procedurii de executare, imposibilităţii executorului judecătoresc de a acționa din motive ce nu depind de voinţa sa, precum şi în cazul în care nu au fost avansate cheltuielile necesare pentru efectuarea actului următor.

(3) Cu acordul creditorului, termenul prevăzut la alin.(2) poate fi prelungit.

şi modului ei de executare

Dacă sensul, extinderea sau modul de aplicare a actului de dispoziţie al instanţei de judecată ce urmează a fi executat nu sunt clare sau au incidență asupra procedurii de executare ori dacă actul de dispoziţie al instanţei cuprinde dispoziţii contradictorii, executorul judecătoresc poate solicita, din oficiu sau la cererea participanţilor la procedura de executare, instanţei de judecată sau organului emitent explicarea actului în modul stabilit de lege pentru explicarea hotărârii judecătoreşti.

(1) În cazul când prezenţa debitorului la anumite acţiuni de executare este impusă de lege, de documentul executoriu sau când executorul judecătoresc ori creditorul o consideră necesară, iar locul de aflare a debitorului nu este cunoscut, instanţa de judecată, la demersul executorului judecătoresc sau la cererea creditorului, adoptă o încheiere de căutare a debitorului. Demersul executorului judecătoresc privind căutarea debitorului se examinează pe baza materialelor anexate la demers. Instanţa care examinează demersul poate dispune citarea participanţilor la proces şi a executorului judecătoresc pentru a se pronunţa cu privire la temeiurile invocate în demers.

(1¹) În cadrul procedurii de executare a documentelor executorii privind încasarea pensiei de întreținere a copilului, demersul executorului judecătoresc privind căutarea debitorului se examinează de către instanța de judecată în termen de 5 zile de la data depunerii acestuia.

[Art. 72 al. (1¹) introdus prin LP126 din 02.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 361; în vigoare 06.08.26]

(2) Căutarea debitorului persoană fizică se efectuează de către organul afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află ultimul domiciliu al debitorului.

(3) Căutarea debitorului persoană juridică se efectuează de către executorul judecătoresc, la cererea creditorului.

(4) Încheierea privind căutarea debitorului sau privind refuzul de a da debitorul în căutare poate fi contestată cu recurs.

(5) Mijloacele de transport sunt declarate în căutare de executorul judecătoresc prin emiterea unei încheieri. În temeiul încheierii de declarare în căutare a mijlocului de transport, posesorul acestuia poate fi înlăturat de la conducere de către colaboratorii organului afacerilor interne, iar mijlocul de transport poate fi reţinut pe un termen de până la 3 zile lucrătoare de la comunicarea faptului reţinerii, la expirarea căruia mijlocul de transport este restituit proprietarului sau posesorului legal, după caz.

abrogat.

Executarea silită se efectuează prin:

a) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) în numerar ale debitorului;

b) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) de pe conturile bancare ale debitorului;

c) urmărirea bunurilor debitorului prin aplicarea sechestrului pe bunuri şi prin vânzarea sau administrarea lor silită;

d) urmărirea salariului, pensiei, bursei şi altor venituri ale debitorului;

e) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) şi bunurilor debitorului care se află la terţi;

f) ridicarea de la debitor şi predarea către creditor a obiectelor indicate în documentul executoriu;

g) alte măsuri prevăzute de lege.

Acţiunile întreprinse de executorul judecătoresc se consemnează în proces-verbal, care va cuprinde:

a) data întocmirii lui, numărul procedurii de executare;

b) denumirea şi adresa juridică a biroului executorului judecătoresc;

c) numele şi prenumele executorului judecătoresc care a întocmit procesul-verbal;

d) documentul executoriu în al cărui temei se efectuează actul de executare;

e) numele, prenumele şi domiciliul sau denumirea şi sediul debitorului şi al creditorului;

f) menţiunea că participanţilor li s-au explicat drepturile prevăzute la art. 44 din prezentul cod;

g) măsurile întreprinse de executorul judecătoresc sau constatările acestuia;

h) menţiunea cu privire la explicaţiile date de participanţi la procedura de executare şi la obiecţiile lor;

i) menţiunea despre efectuarea înregistrărilor audio, foto sau video în cadrul procedurilor executorii;

j) menţiunea, atunci când este cazul, despre absenţa creditorului sau a debitorului ori despre refuzul şi motivele refuzului de a semna procesul-verbal;

k) menţiunea despre numărul de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum şi despre persoanele cărora li s-a înmânat acesta;

l) alte menţiuni prevăzute de lege sau considerate de executorul judecătoresc ca fiind necesare;

m) semnătura executorului judecătoresc, a altor persoane interesate în executare sau a persoanelor care asistă la efectuarea actelor de executare;

n) ştampila executorului judecătoresc.

(1) Executorul judecătoresc poate amâna executarea la cererea unei părţi sau din oficiu, ținând cont de interesele primordiale ale creditorului, cu înştiinţarea părţilor în modul stabilit de prezentul cod.

(2) Motivele care stau la baza suspendării executării prevăzute la art. 78-79 din prezentul cod, precum şi alte motive de natură juridică, nu pot servi drept temei de amânare a executării.

de executare

(1) Dacă există circumstanţe care fac executarea dificilă sau imposibilă, executorul judecătoresc sau părţile în procedura de executare vor înainta în instanţa de judecată care a eliberat documentul executoriu o cerere privind schimbarea modului şi a ordinii de executare a hotărârii.

(2) Cererea de schimbare a modului şi a ordinii de executare a hotărârii se examinează în modul prevăzut la art. 252 din Codul de procedură civilă, în cel mult 30 de zile.

şi termenele de suspendare a executării

(1) Executorul judecătoresc este obligat să suspende executarea documentului executoriu în cazul:

a) încetării din viaţă a debitorului, al declarării dispariţiei lui fără urmă sau al declarării decesului lui, dacă raportul juridic stabilit de instanţa de judecată admite succesiunea în drepturi – până la determinarea succesorului în drepturi şi admiterea succesiunii în procedura de executare;

b) instituirii în privinţa debitorului a unei măsuri de ocrotire judiciare – până la numirea persoanei însărcinate cu ocrotirea;

c) înregistrării, în urma reorganizării persoanei juridice debitor, a unei noi persoane juridice – până la admiterea succesiunii în procedura de executare;

d) insolvabilităţii debitorului – până la examinarea în fond a cauzei de insolvabilitate;

e) contestării de către debitor a actelor executorului judecătoresc, cu condiţia depunerii cauţiunii – până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a examinat contestarea;

f) anulării hotărârii în a cărei bază a fost emis titlul executoriu, cu remiterea cauzei la rejudecare – până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

(2) În cazul suspendării procedurii de executare în temeiul indicat la alin.(1) lit. f), executorul judecătoresc, la cererea debitorului, poate dispune substituirea unei măsuri de asigurare a executării documentului executoriu cu alta, care ar asigura integral valoarea creanţei.

(3) Prevederile alin.(1) lit. a)-d) nu se aplică în cazul evacuării sau al transmiterii bunurilor gajate.

(4) După înlăturarea împrejurărilor care au provocat suspendarea, procedura de executare se reia la cererea creditorului sau din oficiu.

(5) Încheierea privind suspendarea executării documentului executoriu poate fi contestată în instanţă de judecată în termen de 15 zile.

(1) Instanţa de judecată care a eliberat documentul executoriu poate suspenda executarea acestuia, la cererea executorului judecătoresc sau a părţilor în procedura de executare, în cazul:

1) depunerii de către executorul judecătoresc, în instanţa de judecată sau la organul care a eliberat documentul executoriu, a unei cereri de explicare a hotărârii adoptate;

2) contestării eliberării documentului executoriu;

2¹) depunerii cauţiunii la exercitarea cererii de apel în afara termenului legal;

3) depunerii recursului, atunci când:

a) recursul a fost depus împotriva unei hotărâri privind strămutarea hotarelor, distrugerea plantaţiilor şi semănăturilor, demolarea construcţiilor sau a oricărui bun imobil;

b) recurentul a depus cauţiune;

c) recursul a fost depus după eliberarea documentului executoriu, cu condiţia depunerii cauţiunii.

(2) Instanţa de judecată competentă, în condiţiile art. 161 alin.(2) din prezentul cod, poate suspenda executarea în următoarele cazuri:

a) aflarea debitorului într-o delegaţie îndelungată în interes de serviciu peste hotarele Republicii Moldova sau cu o misiune de stat atunci când obligaţia are un caracter personal;

b) aflarea debitorului într-o instituţie curativ-profilactică;

c) căutarea debitorului sau identificarea locului aflării copilului;

d) înaintarea de către terţi a unei acţiuni privind ridicarea sechestrului de pe bunuri, în partea ce ţine de aceste bunuri.

(3) Încheierea privind suspendarea executării documentului executoriu poate fi atacată cu recurs.

(4) Prevederile alin.(2) lit. a)–c) din prezentul articol nu se aplică în cazul evacuării sau transmiterii bunului gajat.

(1) În cazul acţiunilor cu caracter patrimonial, când debitorul atacă hotărârea judecătorească în temeiurile prevăzute în capitolul XXXVIII secțiunea a 2-a şi capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă, pentru suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs sau supuse revizuirii el depune o cauţiune la contul executorului judecătoresc unde se află documentul executoriu spre executare, iar în cazul în care documentul executoriu nu este depus spre executare, el depune cauţiunea la biroul executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află domiciliul sau sediul debitorului. În cazul în care documentul executoriu a fost pus în executare concomitent sau ulterior depunerii cauţiunii, procedura de executare va fi transmisă către executorul judecătoresc la al cărui cont a fost depusă cauţiunea. În toate cazurile, depunerea cauţiunii va fi efectuată cu înaintarea unei cereri de acceptare a cauţiunii executorului judecătoresc. Sumele încasate sau primite de executorul judecătoresc până la depunerea cererii de acceptare a cauţiunii vor fi folosite de executorul judecătoresc pentru executarea documentului executoriu, conform regulilor generale.

(1¹) Cauţiunea se depune în monedă naţională. Cauţiunea poate fi depusă în valută străină, inclusiv în numerar, de către persoanele fizice în cazul în care suma, conform documentului executoriu, poate fi încasată în valută străină.

(2) În baza documentului de plată, executorul judecătoresc este obligat să elibereze debitorului confirmarea depunerii cauţiunii, înștiințând despre aceasta creditorul.

(3) În cazul în care hotărârea judecătorească se află în proces de executare, executorul judecătoresc dispune, după verificarea depunerii cauţiunii, amânarea executării pentru 15 zile, termen în care partea interesată urmează să prezinte încheierea judecătorească de suspendare a executării. În asemenea caz, executorul judecătoresc poate dispune ridicarea totală sau parţială a sechestrului de pe bunurile debitorului.

(4) În cazul în care încheierea de suspendare a executării nu este prezentată în termen, executorul judecătoresc, la cererea scrisă a creditorului, poate elibera acestuia suma depusă.

(5) Persoana care depune cauţiunea, dacă nu este parte a procedurii de executare, are obligaţia de a achita taxa de primire a cauţiunii în mărime de 3% din suma depusă, dar nu mai mult de 500 de lei.

(6) Cauţiunea depusă de reclamant în condiţiile art. 182 din Codul de procedură civilă va fi depusă la contul executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află domiciliul sau sediul reclamantului.

Cauţiunea se depune în cuantum de 120% din suma bănească ce urmează a fi încasată de la debitor sau din valoarea bunurilor pe care acesta este obligat să le transmită în temeiul hotărârii judecătoreşti, cu includerea cheltuielilor de judecată.

(1) În cazul în care recursul a fost admis cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acţiunea creditorului este respinsă, cauţiunea depusă se restituie debitorului. Cheltuielile de executare efectuate până la data depunerii cauţiunii se scad din cauţiune. Cauţiunea constituită în valută străină poate fi restituită şi în numerar în cazul persoanei fizice.

(2) În cazul în care recursul a fost admis cu casarea hotărârii şi remiterea cauzei la rejudecare, cauţiunea rămâne la contul pe care a fost depusă până la adoptarea unei noi hotărâri irevocabile.

(3) Dacă instanţa de recurs menţine hotărârea atacată, suma respectivă se foloseşte în contul executării hotărârii, în modul prevăzut de lege.

(1) Procedura de executare încetează în cazul în care:

a) obligaţia a fost stinsă;

b) între creditor şi debitor a fost încheiată o tranzacţie, în condiţiile prezentului cod;

c) după încetarea din viaţă, după declararea dispariţiei fără urmă sau după declararea decesului creditorului ori al debitorului, creanţa sau obligaţia adjudecată nu admite succesiunea de către succesorul de drepturi al acestor persoane;

d) bunurile persoanei juridice lichidate nu sunt suficiente pentru satisfacerea deplină a creanţelor creditorului;

e) hotărârea, decizia sau încheierea în al cărei temei a fost eliberat documentul executoriu a fost anulată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă;

f) debitorul a prezentat spre executare o hotărâre de încasare de la creditor în folosul său a unei sume egale cu suma debitoare sau mai mare decât aceasta;

g) creditorul a renunțat la executare.

(2) La solicitarea creditorului, procedura de executare privind restabilirea la locul de muncă sau efectuarea de către debitor a unor acte obligatorii poate fi reluată dacă se dovedeşte că, după încetarea procedurii de executare în condiţiile alin.(1) lit. a) din prezentul articol, debitorul continuă neexecutarea obligaţiei stabilite în documentul executoriu. În acest caz se aplică reglementările privind cheltuielile de executare a acestor categorii de documente executorii. Reluarea procedurii se poate face doar pe durata termenului de prescripţie a punerii în executare.

a procedurii de executare

(1) Asupra suspendării sau încetării procedurii de executare decide executorul judecătoresc, cu înştiinţarea creditorului şi a debitorului. Neprezentarea lor însă nu împiedică luarea deciziei.

(2) Pe durata suspendării procedurii de executare, orice act de executare este interzis, cu excepţia aplicării măsurilor de asigurare.

(3) Încheierea privind suspendarea sau încetarea procedurii de executare poate fi contestată în instanţă de judecată.

(4) Pe durata suspendării procedurii de executare, suspendare dispusă la cererea debitorului din alte motive decât exercitarea, în privinţa fondului cauzei pe care a fost emis titlul executoriu, a căilor de atac suspensive de executare, se calculează penalități de întârziere.

de executare

(1) După intrarea în vigoare a încheierii privind încetarea procedurii de executare, executorul judecătoresc dispune, în decurs de 3 zile lucrătoare, anularea măsurilor de asigurare a executării. Documentul executoriu, în care au fost făcute menţiunile de rigoare, se restituie instanţei de judecată sau altor organe emitente. În cazul încetării executării pe motivele prevăzute la art. 83 lit. b) din prezentul cod, documentul executoriu se restituie creditorului, cu o menţiune despre încheierea tranzacţiei.

(2) Procedura de executare care a încetat nu poate fi reluată.

(1) După achitarea cheltuielilor de executare, documentul executoriu care nu a fost executat ori care a fost executat parţial se restituie creditorului sau instanței de judecată/agentului constatator în cazul în care:

a) o cere creditorul;

b) debitorul nu are bunuri ori venituri sau bunurile lui nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor;

c) creditorul refuză să preia bunurile nevândute în procesul executării hotărârii, iar debitorul nu dispune de alte bunuri;

d) debitorul nu locuieşte ori nu lucrează la adresa indicată de creditor sau în documentul executoriu sau la adresa aceea nu se află bunurile lui, cu excepţia cazului când debitorul este dat în căutare;

e) creditorul împiedică prin acţiune (inacţiune) executarea documentului executoriu sau nu avansează în termenul stabilit de prezentul cod cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de executare;

f) creditorul refuză să primească bunurile ridicate de la debitor, care, conform hotărârii, urmează să-i fie predate;

g) au fost epuizate toate măsurile de executare silită și urmează a fi aplicate prevederile art. 315 alin. (7) sau (8);

h) debitorul și-a onorat obligațiile de plată a sumelor restante în conformitate cu art. 15¹ alin. (3), cu excepția documentelor executorii privind încasarea pensiei de întreținere a copilului.

[Art. 86 al. (1), lit. h) modificată prin LP126 din 02.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 361; în vigoare 06.08.26]

(2) În cazurile menţionate la alin.(1) lit. b)-f), executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal.

(3) Restituirea documentului executoriu către creditor nu împiedică prezentarea lui repetată spre executare, în condiţiile prezentului cod. În acest caz, noul termen de prezentare a documentului executoriu spre executare se calculează conform art. 17 alin.(3) din prezentul cod.

(4) Documentul executoriu se restituie în baza încheierii motivate a executorului judecătoresc. Încheierea poate fi contestată în instanţă de judecată.

(5) În cazurile indicate la alin.(1) lit. a), b) şi d), măsurile asigurătorii se vor menţine pe întregul termen de prescripţie a executării sau până la stingerea obligaţiei stabilite prin documentul executoriu.

(6) Încheierea privind restituirea documentului executoriu serveşte drept temei pentru depunerea dosarului de executare în arhivă. Executorul judecătoresc va emite încheierea privind încasarea cheltuielilor de executare de la debitor.

de executare pierdut

Dosarul de executare pierdut poate fi reconstituit de către instanţa de judecată în conformitate cu capitolul XXXIV din Codul de procedură civilă, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc.

la urmărirea bunurilor

(1) Urmărirea bunurilor debitorului constă în sechestrarea, în ridicarea şi în vânzarea lor.

(2) Poate fi urmărit orice bun corporal ori universalitate de bunuri ale debitorului, care se află în circuit civil, indiferent de faptul la cine se află în posesiune, precum şi orice drept patrimonial sau creanţă bănească, cu excepţia celor care nu sunt pasibile de urmărire silită.

(3) Bunurile supuse unui circuit civil limitat pot fi urmărite numai în condiţiile prevăzute de lege.

(4) La cererea executorului judecătoresc, deţinătorii de registre şi de informaţii relevante pentru procedura de executare, instituţiile financiare, Serviciul Fiscal de Stat, organele cadastrale, alte persoane fizice sau juridice sunt obligate să îi comunice, în cel mult 10 zile, informaţiile necesare pentru efectuarea executării silite.

nu pot fi urmărite

(1) Nu pot fi urmărite următoarele bunuri ale debitorului persoană fizică:

a) bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, care sunt indispensabile traiului debitorului persoană fizică și al membrilor familiei lui, destinate întreținerii unui mod de trai rezonabil, cu condiția ca valoarea fiecăruia dintre aceste bunuri să nu depășească 2000 de lei;

b) bunurile copiilor debitorului;

c) ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii familiei lui;

d) produsele alimentare necesare debitorului și familiei lui timp de 3 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, animalele destinate producției de alimente pentru subzistență și hrana necesară pentru aceste animale;

e) inventarul agricol, inclusiv animalele nedestinate producției de alimente folosite pentru lucrările agricole sau casnice, hrana pentru aceste animale și semințele pentru cultura pământului, dacă debitorul se ocupă cu agricultura, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură;

f) combustibilul, inclusiv cărbunele și lemnele, necesar debitorului și membrilor familiei lui pentru prepararea bucatelor şi încălzirea locuinţei, calculat pentru 3 luni de iarnă;

g) obiectele de cult religios, portretele de familie, verighetele sau alte obiecte care au o valoare sentimentală sau personală, cu excepția bijuteriilor sau altor obiecte de lux;

h) obiectele necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea profesiei sau ocupației;

i) mijloacele de transport speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, obiectele indispensabile persoanelor cu dizabilități și cele destinate îngrijirii bolnavilor;

j) autovehiculul care valorează cel mult 5 salarii medii pe economie, dacă acesta este în mod indispensabil necesar debitorului și membrilor familiei lui;

k) bunul imobil cu destinație locativă în care debitorul are stabilit domiciliul, cu condiția ca debitorul și soţul/soţia, copilul minor, inclusiv cel adoptat, sau persoana aflată la întreţinerea debitorului să nu aibă o altă locuință în proprietate sau în folosință, iar valoarea prevăzută în documentele executorii conform cărora este sechestrat să nu depășească 12 salarii medii pe economie, măsurile asigurătorii asupra bunului menținându-se pe durata executării, fără a afecta dreptul de posesie și folosință al debitorului;

l) animalele de companie, cu excepția celor crescute în scopuri comerciale;

m) alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite.

(2) Prevederile alin. (1) nu împiedică urmărirea bunurilor gajate/ipotecate de către persoanele în favoarea cărora s-a constituit gajul/ipoteca.

(1) Consecutivitatea urmăririi bunurilor debitorului poate fi stabilită, de comunul acord al părţilor în procedura de executare, ţinându-se cont de prioritatea intereselor creditorului.

(2) În cazul în care debitorul nu indică în ce consecutivitate solicită să fie urmărite bunurile sale, consecutivitatea va fi stabilită de creditor, în comun cu executorul judecătoresc, cu respectarea prevederilor art. 94 alin. (1¹), ţinându-se cont de următoarea consecutivitate:

a) în primul rând vor fi urmărite bunurile personale ale debitorului libere de gaj sau de ipotecă şi mijloacele băneşti;

b) în al doilea rând vor fi urmărite bunurile debitorului care se află în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmășie, libere de gaj sau de ipotecă;

c) în al treilea rând vor fi urmărite bunurile gajate sau ipotecate;

d) în ultimul rând va fi urmărit bunul imobil în care domiciliază debitorul.

(1) Urmărirea mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină, se efectuează prin sechestrarea şi ridicarea lor.

(2) Pentru ridicarea mijloacelor băneşti de la debitor, executorul judecătoresc controlează locurile şi localurile în care debitorul păstrează numerarul, precum şi reţeaua lui comercială.

(3) La ridicarea mijloacelor băneşti în numerar de la persoana juridică participă casierul (gestionarul) sau un angajat suplinitor, care este obligat să prezinte documentele necesare şi să asigure acces liber la seiful casei debitorului, în încăperea izolată a casei, precum şi în reţeaua lui comercială.

(4) Deschiderea, fără consimțământul reprezentantului debitorului sau în lipsa acestuia, a locurilor şi a localurilor în care se păstrează numerarul se efectuează în prezenţa a doi martori asistenţi. Până la sosirea acestora, executorul judecătoresc sigilează locurile şi localurile.

(5) Faptul ridicării numerarului şi al deschiderii locurilor şi a localurilor fără consimțământul reprezentantului debitorului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de cei prezenţi. Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare. Exemplarul al doilea se remite debitorului sau reprezentantului acestuia contra semnătură pe primul exemplar ori se expediază recomandat debitorului în aceeaşi zi sau în următoarea zi lucrătoare.

(6) Mijloacele băneşti ridicate se depun pe contul executorului judecătoresc în decursul a 24 de ore.

(7) Valuta străină se depune pe contul în valută străină al executorului judecătoresc, iar în cazul în care valoarea creanţei este stabilită în monedă naţională, se vinde băncii comerciale în care executorul judecătoresc are deschis contul la cursul valutar stabilit de bancă, cu înregistrarea echivalentului în monedă naţională în contul curent special al executorului judecătoresc.

de pe conturi

(1) Executorul judecătoresc este în drept să urmărească mijloacele băneşti aflate sau parvenite ulterior în instituţiile financiare pe conturile debitorului ori să aplice sechestru pe mijloacele băneşti care vor fi transferate în viitor. Această prevedere nu se aplică conturilor bancare deschise conform acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi.

(1¹) Valuta străină se transferă la contul în valută străină al executorului judecătoresc. În cazul în care ordinul de incaso emis prevede încasarea în monedă naţională, valuta străină se vinde băncii comerciale plătitoare la cursul valutar stabilit de aceasta, cu înregistrarea sumei în contul curent special al executorului judecătoresc.

(2) Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută de instituţia financiară în ziua primirii.

(3) În toate cazurile când mijloacele băneşti de pe contul debitorului sunt urmărite ori sechestrate de executorul judecătoresc şi de alte organe abilitate prin lege, iar mijloacele băneşti disponibile în cont nu sunt suficiente, instituţia financiară va informa executorul judecătoresc despre existenţa unor alte sechestre şi despre organul care le-a aplicat. În acest caz, executorul judecătoresc va propune, în cel mult 3 zile, organelor respective să se alăture urmăririi în termenul indicat la art. 101 alin.(1) din prezentul cod. După ce toate organele informate au comunicat că se alătură urmăririi, dar nu mai târziu de expirarea termenului stabilit pentru alăturare, executorul judecătoresc emite ordinele incaso respective potrivit sumelor indicate în documentele executorii a căror alăturare la executare a fost solicitată, iar după executarea ordinului incaso, va distribui sumele în condiţiile prezentului cod. Dacă alăturarea la urmărire nu are loc, executorul judecătoresc emite un ordin incaso privind încasarea sumei indicate în documentul executoriu aflat în procedura sa, executarea lui fiind obligatorie pentru instituţia financiară, indiferent de existenţa unor alte grevări la contul debitorului.

(4) În cazul când mijloacele băneşti ale debitorului sunt urmărite de mai mulţi executori judecătoreşti, iar ele nu sunt suficiente pentru executarea tuturor documentelor executorii, urmărirea o va face executorul judecătoresc care are în procedură mai multe documente executorii în privinţa acelui debitor, iar în cazul când numărul documentelor executorii este egal, urmărirea se va face de executorul care execută creanţa mai mare, fiind somat de ceilalţi executori judecătoreşti, în termenul indicat la art. 101 alin.(1), despre existenţa şi mărimea creanţei. În acest caz, se vor aplica prevederile art. 31 referitor la repartizarea onorariului.

(5) Cererile privind alăturarea la urmărire sau somațiile depuse după expirarea termenului de 10 zile nu se iau în calcul la emiterea ordinelor incaso şi la distribuirea sumelor.

(6) Suspendarea operaţiunilor din contul debitorului şi aplicarea sechestrului pe acesta de către alte organe nu împiedică executarea ordinului incaso emis de executorul judecătoresc.

(1) Urmărirea valorilor mobiliare se face prin ridicarea lor de la debitor sau prin aplicarea sechestrului.

(2) În cazul ridicării sau sechestrării valorilor mobiliare, executorul judecătoresc remite o copie de pe procesul-verbal entităţii care ţine evidenţa deţinătorilor de valori mobiliare. Entitatea menţionată va consemna neîntârziat în registrul corespunzător sechestrarea valorilor mobiliare.

(3) După aplicarea sechestrului, exercitarea oricăror drepturi ce rezultă din deţinerea valorilor mobiliare nu se admite fără acordul executorului judecătoresc.

(4) Valorile mobiliare se expun de către executorul judecătoresc spre vânzare în modul stabilit de legislaţia privind piaţa de capital.

(5) Dacă valorile mobiliare nu sunt vândute în termen de 3 luni de la plasarea lor spre vânzare, executorul judecătoresc dispune reevaluarea lor prin aplicarea unei alte metode de evaluare care să permită reducerea preţului. În cazul în care aceste valori nu sunt vândute în termen de 3 luni după reevaluare, executorul judecătoresc înaintează instanţei de judecată un demers privind explicarea modului de executare a hotărârii sau, după caz, transmiterea acestora către creditor în contul achitării datoriei.

şi a celor mobile

(1) Urmărirea unui bun imobil include prin natura sa şi urmărirea bunurilor accesorii şi a obiectelor care servesc la exploatarea acestuia sau care sunt legate solid de pământ, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acest bun.

(1¹) În cazul documentelor executorii privitoare la creanțe a căror valoare nu depășește 12 salarii medii pe economie, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului poate fi făcută numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are bunuri urmăribile, dar acestea nu pot fi valorificate sau nu pot acoperi valoarea creanței urmărite, cu condiția că bunul imobil urmărit nu este unicul domiciliu al debitorului. Refuzul nejustificat al debitorului de a furniza executorului judecătoresc informațiile, lămuririle și dovezile necesare, precum și furnizarea cu rea-credință de informații incomplete în legătură cu existența și valoarea unor bunuri mobile ori a unor venituri de natură a fi valorificate în vederea acoperirii integrale a creanței permit declanșarea urmăririi silite imobiliare chiar dacă valoarea creanței nu depășește 12 salarii medii pe economie.

(2) Despre sechestrarea bunului imobil executorul judecătoresc informează organul cadastral teritorial, iar dacă bunul este ipotecat, informează şi creditorul ipotecar.

(3) Bunurile mobile nesupuse înregistrării de stat, aflate în posesiunea debitorului se prezumă a fi proprietatea acestuia până la proba contrară.

comună

(1) Urmărirea unei cote-părţi din bunurile proprietate comună pe cote-părţi şi în devălmășie, inclusiv a celor indivizibile, se efectuează conform regulilor stabilite la art. 553 din Codul civil.

(2) În cazul bunurilor comune determinate generic, poate fi urmărită cota-parte de bunuri egală cu cota-parte a debitorului.

(3) La data întocmirii procesului-verbal de sechestrare sau la data primirii lui, debitorul este obligat să informeze executorul judecătoresc despre bunurile care sunt proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmășie. În caz contrar, debitorul este lipsit de dreptul de a contesta procesul-verbal invocând această circumstanţă, iar prejudiciile rezultate din urmărirea bunului îi sunt opozabile.

forţată a bunurilor

(1) Pot fi urmărite fructele şi orice venituri ale unui bun al proprietarului sau al uzufructuarului debitor.

(2) La cererea creditorului urmăritor, executorul judecătoresc este în drept să dispună instituirea administrării silite asupra bunurilor debitorului. În acest caz, veniturile obţinute în urma administrării bunului vor fi virate la contul executorului judecătoresc şi utilizate pentru stingerea datoriei stabilite prin documentul executoriu. Cheltuielile de administrare silită a bunului se vor achita prioritar din veniturile rezultate din administrare. În cazul în care pe durata a 3 luni consecutive cheltuielile de administrare silită depăşesc veniturile, administrarea va înceta.

din capitalul social

Executorul judecătoresc poate urmări cota-parte a debitorului din capitalul social:

a) al societăţii în nume colectiv;

b) al societăţii cu răspundere limitată;

c) al cooperativei (valoarea participaţiunii sau bunurile corespunzătoare participaţiunii sale din patrimoniu).

care se află la alte persoane

(1) Bunurile debitorului care se află la alte persoane în baza unor contracte de împrumut, de arendă, de închiriere, de păstrare etc. se includ, în baza documentelor de care dispune debitorul referitor la aceste bunuri, în lista bunurilor sechestrate. După semnarea actului de sechestru, persoanei la care se află bunurile i se remite o somație despre sechestrarea bunurilor debitorului, despre obligaţia ei de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite debitorului sau unor terţi fără acordul executorului judecătoresc. Bunurile se examinează, după caz, la locul aflării lor.

(2) Dacă, ulterior, se descoperă că bunurile debitorului se află la o altă persoană şi că ele nu au fost sechestrate anterior, acestei persoane i se remite o somație despre sechestrarea bunurilor debitorului, despre faptul că îi revine obligaţia de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite debitorului sau unor terţi fără acordul executorului judecătoresc.

a debitorului

La cererea argumentată a creditorului, care cuprinde materialele ce justifică concluzia că debitorul deține bunuri în proprietate efectivă, în sensul art. 6 pct. 37²) din Codul de procedură penală nr. 122/2003, care au fost transferate unor persoane terțe fizice sau juridice, executorul judecătoresc poate înainta în instanța de judecată un demers motivat pentru soluționarea modului de punere în executare a hotărârii judecătorești în materie penală privind repararea prejudiciului cauzat de infracțiune în condițiile art. 471³ din Codul de procedură penală nr. 122/2003.

(1) Creanţele debitorului se urmăresc dacă legea nu prevede altfel.

(2) Pentru a urmări creanţele pecuniare, executorul judecătoresc remite persoanei care este obligată să plătească debitorului creanţa o somaţie despre obligaţia de a nu plăti debitorului urmăritor suma datorată. Concomitent, debitorului i se expediază o somaţie de a nu da dispoziţii cu privire la creanţa în cauză. Creanţa pecuniară se consideră sechestrată de la data înmânării somaţiei.

(3) În termen de 15 zile de la primirea somaţiei, terţul va consemna suma datorată la contul executorului judecătoresc.

(4) Dacă terţul nu îşi îndeplineşte obligaţia prevăzută la alin.(3), părţile în procedura de executare pot înainta în procedura în ordonanţă în instanţa de judecată o cerere privind încasarea din contul terţului a sumei datorate debitorului.

(1) Bunurile gajate pot fi urmărite de executorul judecătoresc în cazul în care debitorul nu dispune de alte bunuri sau bunurile lui nu sunt suficiente pentru a acoperi întreaga sumă urmărită. În asemenea cazuri, executorul judecătoresc înştiinţează creditorul gajist, care va prezenta calculul datoriei la contractul a cărui asigurare este garantată prin gaj, însoţit de extrasele de evidenţă financiară. În toate cazurile când bunurile gajate sunt urmărite şi în favoarea altor creditori, negarantaţi, vânzarea bunurilor se va face la licitaţie, dacă toţi creditorii nu au acceptat o altă modalitate de executare.

(2) După satisfacţia deplină a creanţelor creditorilor gajişti, bunurile rămase sau suma realizată care depăşeşte creanţele creditorilor gajişti se distribuie altor creditori în ordinea categoriilor stabilite la art. 145 din prezentul cod.

(3) La cererea creditorului gajist care face dovada înregistrării avizului de executare a gajului, executorul judecătoresc este obligat să îi transmită posesiunea bunului gajat, în cel mult 3 zile, pentru executarea gajului.

de alte organe

(1) Bunurile, în sensul definit la art. 459 din Codul civil, sechestrate de alte organe pentru asigurarea încasării unei datorii pot fi urmărite de executorul judecătoresc în baza documentului executoriu. În acest caz, executorul judecătoresc înştiinţează organul care a instituit sechestrul despre posibilitatea de a interveni în decursul a 10 zile de la înştiinţare în procedura de executare, alăturându-se urmăririi.

(2) La solicitarea executorului judecătoresc, organul care a instituit sechestrul este obligat să informeze executorul judecătoresc, în termenul stabilit la art. 88 alin.(4) din prezentul cod, despre mărimea sumei urmărite. Suma obţinută din valorificarea acestui bun va fi distribuită şi eliberată creditorilor în condiţiile prezentului cod.

de organele de urmărire penală

(1) Bunurile sechestrate de organele de urmărire penală în procesul urmăririi penale pot fi sechestrate repetat şi urmărite pentru satisfacerea unor alte creanţe numai în cazul în care cauza penală a fost clasată, lipseşte prejudiciul material sau valoarea acestor bunuri depăşeşte mărimea prejudiciului material asigurat prin sechestrul organului de urmărire penală. La solicitarea executorului judecătoresc, organul de urmărire penală este obligat să îl informeze, în termenul stabilit la art. 88 alin.(4), despre mărimea sumei prejudiciului asigurat şi despre persoana în ale cărei interese a fost instituit sechestrul.

(2) Despre iniţierea procedurii de valorificare a bunului sechestrat, executorul judecătoresc va înştiinţa organul care a instituit sechestrul şi partea interesată în al cărei folos a fost instituit sechestrul. Suma obţinută se distribuie în condiţiile prezentului cod, ținându-se cont şi de suma pretinsă de partea interesată în a cărei favoare a fost instituit sechestrul de către organul de urmărire penală. Mijloacele băneşti vor fi consemnate pe contul executorului judecătoresc şi eliberate după emiterea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile în acest sens.

decedat

(1) În cazul decesului debitorului, urmărirea bunurilor lui va continua la ultimul său domiciliu, după admiterea succesiunii de drepturi.

(2) În cazul în care minorii au vocaţie succesorală, executarea începută se va suspenda până la desemnarea reprezentantului lor legal.

(3) Dacă executarea nu a început până la decesul debitorului, documentele executorii nu se vor executa decât după expirarea a 10 zile de la data expedierii copiei de pe documentul executoriu la locul deschiderii succesiunii pe numele celui care a lăsat moştenirea, fără a se arăta numele şi calitatea fiecărui moştenitor.

în caz de reorganizare ori de lichidare

sau de declarare a insolvabilităţii

(1) În cazul reorganizării debitorului persoană juridică, se urmăresc mijloacele băneşti şi bunurile succesorilor de drepturi potrivit art. 205 din Codul civil.

(2) În cazul lichidării debitorului persoană juridică sau al declarării insolvabilităţii lui, documentul executoriu şi încheierea de încasare a cheltuielilor de executare se transmit comisiei de lichidare/lichidatorului, fapt despre care se informează creditorul.

(3) Administratorul/lichidatorul este obligat să informeze executorul judecătoresc despre derularea valorificării masei debitoare şi a executării documentelor executorii care i-au fost transmise de către executorul judecătoresc, ultimul acționând în interesele şi limitele drepturilor creditorilor pe aceste documente executorii, dacă creditorii nu au renunţat expres la acest lucru. Se admite vânzarea de către administrator/lichidator a bunurilor sechestrate de executorul judecătoresc, cu condiţia virării la contul curent special al executorului judecătoresc a sumelor ce revin creditorilor, conform documentelor executorii care i-au fost transmise.

(4) Cheltuielile de executare vor fi considerate obligaţii ale masei şi vor fi achitate de administrator/lichidator prioritar altor categorii de creanţe.

(5) În cazul anulării hotărârii privind lichidarea sau declararea insolvabilităţii debitorului, administratorul va restitui, în termen de 10 zile, executorului judecătoresc documentele executorii, informând despre acest fapt creditorii.

venituri ale debitorului

(1) Salariul şi alte venituri băneşti ale debitorului pot fi urmărite în baza documentelor executorii în cazul în care:

a) se execută hotărârile privind încasările periodice (pensia de întreţinere, repararea prejudiciilor cauzate prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, în legătură cu pierderea întreținătorului etc.);

b) - abrogată;

c) debitorul nu are bunuri sau bunurile lui nu sunt suficiente pentru a acoperi întreaga sumă urmărită;

d) în alte cazuri, la cererea creditorului.

(2) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate, la cererea executorului judecătoresc, să prezinte în termen informaţii despre câștigul lunar şi despre alte venituri ale debitorului.

şi din alte venituri ale debitorului

(1) Cuantumul reținerilor din salariu şi din alte venituri se calculează din suma pe care debitorul urmează să o primească.

(2) Din salariul şi din alte venituri ale debitorului pot fi reţinute, în baza unui document executoriu, nu mai mult de 20%, iar în baza câtorva documente executorii, nu mai mult de 50% din cuantumul lor până la achitarea deplină a sumei urmărite.

(3) În caz de urmărire a pensiei de întreţinere, a sumelor pentru repararea prejudiciului cauzat prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, precum şi în legătură cu pierderea întreținătorului, şi a sumelor pentru repararea daunei cauzate prin tâlhărie sau prin sustragere de bunuri, reţinerea constituie nu mai mult de 70% din salariu şi din alte venituri.

(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în privinţa pensiilor de orice fel, precum şi a sumelor cuvenite în baza dreptului de autor, a dreptului de inventator sau de inovator.

şi a altor venituri

În cazul mai multor urmăriri ale aceluiaşi salariu şi aceluiaşi tip de alte venituri, în următoarea ordine se satisfac:

a) obligaţiile de întreţinere;

b) repararea prejudiciului cauzat prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, precum şi în legătură cu pierderea întreținătorului;

c) datoriile la impozite, la taxe şi la amenzi;

d) alte categorii de datorii.

de asigurare socială

Indemnizațiile de asigurare socială plătite în caz de incapacitate temporară de muncă pot fi urmărite în baza documentelor executorii privind încasarea pensiei de întreţinere şi privind repararea prejudiciului cauzat prin schilodire sau prin o altă vătămare a sănătăţii, precum şi în legătură cu pierderea întreţinătorului.

execută pedeapsa închisorii

Urmărirea veniturilor debitorului care execută pedeapsa închisorii se face în condiţiile legii, fără a se ţine seama de reținerile pentru întreţinerea lui în penitenciar.

(1) Nu pot fi urmărite următoarele venituri ale debitorului:

a) sumele plătite în legătură cu deplasarea în interes de serviciu, cu transferul, cu angajarea sau cu trimiterea la muncă în altă localitate, plata suplimentară pentru lucrul legat de deplasări frecvente;

b) bursele acordate de instituţiile publice de învățământ superior, de învățământ profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar, profesional tehnic secundar;

c) indemnizaţiile plătite mamelor cu mulţi copii sau mamelor singure;

d) pensiile de întreţinere;

e) indemnizaţia unică acordată la naşterea copilului şi indemnizaţia lunară acordată pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani;

f) prestațiile de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)–c) și lit. g) din Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale;

g) indemnizaţiile de deces şi de ajutor de deces;

h) sporurile pentru muncă în condiţii grele sau vătămătoare;

i) indemnizaţiile de eliberare din serviciu;

j) indemnizaţiile persoanelor care au avut de suferit de pe urma avariei de la C.A.E. Cernobîl;

k) pensia de urmaş stabilită părintelui sau tutorelui (curatorului) pentru copii;

l) compensaţiile nominative;

m) alocaţiile sociale de stat;

n) partea pensiei în mărimea cuantumului salariului minim, cu excepţia cazurilor de încasare a pensiei de întreţinere;

o) partea salariului în mărimea cuantumului salariului minim, cu excepția cazului când se urmărește pentru situațiile prevăzute la art. 106 alin. (3).

(2) Măsurile asigurătorii aplicate asupra veniturilor indicate la alin. (1) vor fi ridicate prin încheierea executorului judecătoresc emisă în cel mult 5 zile lucrătoare de la data recepționării cererii debitorului, însoțită de actele ce confirmă că mijloacele bănești aflate în conturile bancare provin exclusiv din sursele indicate la alin. (1).

şi altor venituri ale debitorului

(1) Executorul judecătoresc expediază documentul executoriu organizaţiei în care lucrează debitorul sau de unde el primeşte recompensă, pensie, bursă ori un alt venit, cerând să se facă reţinerile cuvenite în baza documentului executoriu şi să se trimită creditorului sumele reţinute.

(2) Creditorul va fi informat despre expedierea documentului executoriu spre executare.

(3) Indicaţiile executorului judecătoresc privind cuantumul reţinerilor din salariu ori din alte venituri sunt obligatorii.

de a comunica executorului judecătoresc

şi creditorului schimbarea locului de muncă

al debitorului

(1) Administraţia organizaţiei care a efectuat reţinerea în baza documentului executoriu este obligată să comunice, în termen de 5 zile, executorului judecătoresc şi creditorului concedierea debitorului, precum şi noul lui loc de muncă sau noul domiciliu dacă acesta este cunoscut.

(2) Debitorul este obligat să comunice, în termenul indicat la alin.(1), executorului judecătoresc schimbarea locului de muncă sau a domiciliului, precum şi schimbările din componenţa bunurilor şi a veniturilor.

(1) Controlul asupra efectuării corecte şi prompte a reţinerilor din salariu şi din alte venituri ale debitorului revine executorului judecătoresc.

(2) Procedura de control se iniţiază la necesitate din oficiu de către executorul judecătoresc sau la solicitarea scrisă a părţii în procedura de executare.

de întreţinere şi a restanţelor la pensie

(1) Modul de încasare a pensiei de întreţinere şi a restanţelor la pensie este reglementat de Codul familiei.

(2) Dacă creditorul a retras documentul executoriu şi procedura a fost încheiată, la prezentarea ulterioară a documentului executoriu spre executare pensia de întreţinere se încasează de la data prezentării documentului executoriu, iar cuantumul restanței se stabileşte de către instanţa de judecată, la cererea creditorului, în modul stabilit de Codul familiei.

(3) În cazul în care documentul executoriu este în proces de executare, iar pensia de întreţinere nu a fost reţinută, cuantumul restanței se determină de către executorul judecătoresc pentru toată perioada anterioară printr-o încheiere motivată.

(4) Dacă debitorul nu a lucrat sau nu a beneficiat de prestaţii sociale în perioada în care s-a format restanța sau nu a prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale, cuantumul restanței la pensia de întreţinere se determină de către executorul judecătoresc, pornindu-se de la salariul mediu pe ţară existent la momentul determinării restanței.

de a conduce vehicule,

a valabilității carnetului de vânător

și a permisului de pescuit

(1) În cazul în care debitorul înregistrează o restanță la plata pensiei de întreținere al cărei cuantum, stabilit prin încheierea executorului judecătoresc, este cel puțin egal cu cuantumul cumulat al pensiei de întreținere datorate pentru 3 luni consecutive, instanța de judecată poate dispune, în baza demersului motivat al executorului judecătoresc, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) suspendarea exercitării dreptului de a conduce vehicule;

b) suspendarea valabilității carnetului de vânător;

c) suspendarea valabilității permisului de pescuit sportiv, amator și de agrement.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse doar dacă instanța de judecată constată că sunt întrunite următoarele condiții:

a) termenul acordat pentru executarea benevolă a obligației a expirat;

b) neexecutarea obligației nu este imputabilă creditorului;

c) măsurile de executare aplicate anterior nu au asigurat executarea obligației sau aplicarea acestora nu este posibilă.

(3) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce vehicule conform alin. (1) lit. a) nu se aplică dacă:

a) conducerea vehiculului este indispensabilă exercitării profesiei sau desfășurării activității din care debitorul obține, în mod preponderent, veniturile necesare executării obligației de întreținere;

b) debitorul este o persoană cu dizabilități locomotorii, iar utilizarea vehiculului este necesară pentru deplasarea sa;

c) utilizarea vehiculului este indispensabilă pentru transportarea regulată a unei persoane cu dizabilități aflate în îngrijirea efectivă a debitorului.

(4) La demersul indicat la alin. (1) se anexează:

a) copia de pe încheierea executorului judecătoresc privind stabilirea sumei restante la plata pensiei de întreținere;

b) dovada comunicării către debitor a încheierii de intentare a procedurii de executare;

c) informațiile eliberate de autoritatea competentă privind deținerea de către debitor a dreptului de a conduce vehicule și privind categoriile pentru care acesta este valabil;

d) informațiile eliberate de autoritățile competente privind deținerea de către debitor a carnetului de vânător sau a permisului de pescuit sportiv, amator și de agrement, cu indicarea seriei, numărului și a termenului de valabilitate ale acestora, după caz;

e) alte înscrisuri care confirmă circumstanțele invocate în demers, după caz.

(5) Demersul prevăzut la alin. (1) se examinează de instanța de judecată în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii acestuia, fără citarea părților.

(6) Măsurile prevăzute la alin. (1) se aplică pentru o perioadă de cel mult 6 luni, calculată de la data comunicării către debitor a încheierii instanței de judecată, în modul prevăzut de Codul de procedură civilă nr. 225/2003.

(7) Dacă temeiurile care au determinat aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (1) se mențin, instanța de judecată poate dispune prelungirea acestora pentru o perioadă de cel mult 6 luni, în baza unui nou demers motivat al executorului judecătoresc și după reevaluarea condițiilor prevăzute la alin. (2).

(8) Încheierea instanței de judecată poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării acesteia. Depunerea recursului nu suspendă executarea încheierii.

(9) Măsurile dispuse conform prevederilor alin. (1) încetează în temeiul încheierii executorului judecătoresc emise în termen de 5 zile lucrătoare de la data constatării uneia dintre următoarele circumstanțe:

a) debitorul a achitat integral suma restantă la plata pensiei de întreținere și cheltuielile de executare, precum și suma aferentă obligațiilor de întreținere pentru următoarele 6 luni, consemnată la contul curent special al executorului judecătoresc;

b) obligația privind achitarea sumei restante la plata pensiei de întreținere a fost stinsă prin alt mod prevăzut de lege;

c) termenul pentru care au fost dispuse măsurile a expirat.

(10) În cazul în care obligația de întreținere este stabilită în cotă procentuală din salariu sau din alte venituri, suma prevăzută la alin. (9) lit. a) se calculează prin raportare la salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv.

(11) Dacă executorul judecătoresc nu emite încheierea în termenul prevăzut la alin. (9), debitorul poate solicita instanței de judecată revocarea măsurilor, anexând dovada existenței uneia dintre circumstanțele prevăzute la alin. (9). Cererea se examinează în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, cu citarea părților și a executorului judecătoresc.

[Art. 114¹ introdus prin LP126 din 02.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 361; în vigoare 06.08.26]

a bunurilor

(1) Sechestrarea bunurilor constă în întocmirea unui proces-verbal în condiţiile art. 118 din prezentul cod.

(1¹) Sechestrarea bunurilor se efectuează în limitele valorii revendicărilor ce se conţin în documentul executoriu şi ale cheltuielilor de executare.

(2) Sechestrarea bunurilor debitorului persoană juridică se efectuează în prezenţa administratorului, a reprezentantului acestuia sau a unei persoane cu funcţie de răspundere a debitorului, iar în cazul gospodăriei țărănești (de fermier) sau al întreprinderii individuale, în prezenţa debitorului ori a unui alt membru al gospodăriei sau, după caz, a unui membru de familie al fondatorului întreprinderii. Sechestrarea bunurilor debitorului persoană fizică se efectuează în prezenţa lui ori a reprezentantului său, ori a unui membru al lui de familie adult.

(3) Dacă debitorul sau persoanele indicate la alin.(2) nu participă la sechestrarea bunurilor, cercetarea încăperilor şi a altor locuri în care se află bunurile, precum şi sechestrarea acestor bunuri, se efectuează în prezenţa a doi martori asistenţi.

(4) Dacă debitorul, reprezentantul său ori un membru al familiei lui nu permite pătrunderea în domiciliu, iar documentul executoriu nu conține autorizare de pătrundere forțată, executorul judecătoresc solicită autorizația instanței de judecată prin aplicarea pe formularul documentului executoriu, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la solicitare, a mențiunii de autorizare a pătrunderii.

(5) În cazul în care există bănuieli că bunurile urmărite pot să dispară ori să fie deteriorate, iar documentul executoriu nu conţine autorizarea pătrunderii forţate, executorul judecătoresc efectuează sechestrarea în prezenţa a doi martori asistenţi, a colaboratorului organului afacerilor interne, urmând să înştiinţeze instanţa de judecată imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la efectuarea sechestrării, cu prezentarea materialelor respective în care se vor indica motivele efectuării sechestrării. Judecătorul va confirma legalitatea acestei acţiuni procesuale printr-o menţiune pe procesul-verbal de sechestru.

(6) Prezenţa creditorului sau a reprezentantului său la aplicarea sechestrului este obligatorie.

(7) Dacă un terţ declară că bunurile supuse sechestrului sunt ale sale, în procesul-verbal cu privire la sechestrare se face menţiunea respectivă, iar terţului i se explică dreptul de a intenta o acţiune de ridicare a sechestrului.

(8) Debitorul şi creditorul, ceilalţi participanţi la procedura de executare pot face declaraţii şi observaţii, care se consemnează în proces-verbal.

(9) Despre aplicarea sechestrului asupra bunurilor supuse înregistrării de stat executorul judecătoresc informează neîntârziat, în regim automatizat, organele care efectuează înregistrarea de stat pentru a se face în registrul respectiv o menţiune cu privire la interdicţia de înstrăinare a bunului sau de aplicare a sechestrului. Contractul de înstrăinare a bunului încheiat după introducerea interdicţiei de înstrăinare a bunului sau după întocmirea procesului-verbal de sechestru este nul.

(10) Asigurarea bunurilor sechestrate şi suportarea riscurilor legate de ridicarea şi de transportarea lor sunt puse pe seama debitorului.

(1) În cadrul aplicării sechestrului pe bunuri, executorul judecătoresc are dreptul să deschidă şi să cerceteze încăperile şi depozitele încuiate dacă debitorul nu le deschide benevol, evitându-se deteriorarea nejustificată a bunurilor.

(2) La deschiderea încăperilor şi a depozitelor pot fi utilizate mijloace tehnice, fapt care va fi consemnat în proces-verbal. Încăperea şi depozitul pot fi sigilate şi/sau puse sub pază, după caz.

(3) Executorul judecătoresc este obligat să nu dea publicităţii circumstanţele vieţii intime a persoanei, constatate la aplicarea sechestrului.

(4) Dacă în timpul cercetării încăperilor şi a depozitelor debitorului se descoperă obiecte şi documente a căror circulaţie este interzisă de lege, executorul judecătoresc informează neîntârziat organul de resort.

(5) Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul urmăririi bunurilor debitorului care se află la terţi.

(1) Evaluarea bunurilor supuse sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă. Executorul judecătoresc este obligat să înştiinţeze în scris părţile despre faptul determinării valorii bunurilor supuse sechestrului şi să explice dreptul acestora de a apela la un evaluator în cazul în care nu sunt de acord cu valoarea determinată de executor.

(2) Dacă evaluarea bunurilor este dificilă ori debitorul sau creditorul nu este de acord cu valoarea bunului determinată de executorul judecătoresc, acesta din urmă va antrena în evaluare un evaluator în domeniu.

(3) În cazul în care debitorul sau terţul împiedică accesul evaluatorului la bunul supus evaluării, debitorul sau terţul este lipsit de dreptul de a contesta valoarea stabilită a bunului, iar repararea prejudiciilor rezultate din eventuala diminuare a valorii poate fi pretinsă de la debitor sau terţ.

(4) În cazul în care nici o parte în procedura de executare nu contestă în termen preţul stabilit de executorul judecătoresc, evaluarea se prezumă a fi corectă şi definitivă.