Urban Planning and Construction Code No. 434 of 28.12.2023: new framework for building permits and works

Codul urbanismului și construcțiilor (în continuare – cod) stabilește cadrul normativ unitar pentru amenajarea teritoriului, urbanism, autorizarea și execuția lucrărilor de proiectare și a lucrărilor de construcții, postutilizarea construcțiilor, asigurarea calității construcțiilor, a materialelor și produselor pentru construcții, exercitarea controlului de stat cu privire la respectarea disciplinei în amenajarea teritoriului și urbanism și a regimului de autorizare a execuției construcțiilor, precum și aplicarea unitară a prevederilor legislației în domeniul calității în construcții pe teritoriul Republicii Moldova, cu respectarea interesului public.

de aplicare

(1) Domeniile reglementate prin prezentul cod sunt:

a) amenajarea teritoriului și urbanismul;

b) proiectarea construcțiilor, lucrărilor de construcții;

c) autorizarea execuției lucrărilor de construcții;

d) execuția construcțiilor, lucrărilor de construcții;

e) exploatarea construcțiilor;

f) postutilizarea construcțiilor;

g) asigurarea calității materialelor și produselor pentru construcții;

h) exercitarea controlului de stat pentru domeniile prevăzute la lit. a)–g).

(2) Prevederile prezentului cod se aplică: terenurilor, în vederea realizării operațiunilor de amenajare a teritoriului și de urbanism; construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinație; la execuția lucrărilor de construcții la construcțiile noi, a lucrărilor de reparații capitale, a lucrărilor de renovare majoră, în sensul Legii nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor, și a lucrărilor de reconstrucție la construcțiile existente; la execuția lucrărilor de reparații, de consolidare, de conservare, de restaurare, de reabilitare la construcțiile cu statut de monument (în continuare – monumente istorice).

(3) Actele permisive prevăzute de prezentul cod se emit de către autoritățile competente, în mod obligatoriu, în formă electronică, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (în continuare – SIA GEAP). La cererea solicitantului, actul permisiv respectiv poate fi emis și pe suport de hârtie. Procedura aprobării tacite prevăzută de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nu se aplică actelor permisive prevăzute de prezentul cod.

(4) Modalitatea de autorizare, proiectare, execuție, recepție, exploatare și postutilizare a construcțiilor cu caracter militar sau secret se stabilește de către structurile abilitate ale autorităților administrației publice centrale din domeniul apărării și al securității naționale.

(5) Modalitatea de autorizare, proiectare, execuție, recepție, exploatare și postutilizare a construcțiilor misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova se stabilește de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul politicii externe.

În sensul prezentului cod, următoarele noțiuni semnifică:

accesibilitate – ansamblu de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, a infrastructurii transporturilor, precum și a mediului informațional și comunicațional, incluzând tehnologiile și sistemele informaționale și de comunicații, la necesitățile persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor cu mobilitate redusă, factor esențial pentru asigurarea în societate a exercitării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor persoanelor menționate;

accident tehnic – eveniment survenit în procesul execuției, al exploatării sau al postutilizării unei construcții și cauzat de un eveniment în afara controlului sau provocat de acțiunile umane (defecte de concepție și/sau execuție, incendii, deflagrații, șocuri etc.), având repercusiuni nefavorabile asupra stării și a siguranței construcției respective;

acord de mediu – act permisiv emis de autoritatea competentă în conformitate cu prevederile Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

acordul scris al proprietarului terenului pentru obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare, a autorizației de construire sau a autorizației de desființare, solicitat de superficiar de la proprietarul terenului (acord scris al proprietarului) – acord care permite obținerea actelor permisive pentru proiectare, construire și/sau desființare și, corespunzător, permite desfășurarea lucrărilor respective pentru care a fost emis, care este exprimat, în formă scrisă, fie în actul prin care se instituie superficia, fie într-un act separat și care conține, în mod obligatoriu, prevederi ce descriu categoria, clasa, destinația, tipul și numărul maxim de etaje ale viitoarei construcții.

În cazul bunurilor proprietate a statului, acordul în cauză este eliberat de către Agenția Proprietății Publice, în cazul bunurilor proprietate a unității administrativ‑teritoriale – de către primarul localității respective, dacă un asemenea acord nu a fost eliberat de consiliul local la data instituirii superficiei, iar în cazul bunurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice – de către proprietarul efectiv;

adaptare rezonabilă – efectuarea unor modificări și ajustări necesare și adecvate, care nu impun un efort disproporționat sau nejustificat, în cazul în care acestea sunt necesare pentru a permite persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă să își exercite, în condiții de egalitate cu celelalte persoane, toate drepturile și libertățile fundamentale;

administrator al proiectului de construcții – persoană fizică sau juridică, abilitată cu dreptul de a planifica, de a organiza și de a administra sarcinile și resursele, astfel încât acestea să acopere în întregime realizarea unui proiect de construcții;

aliniament stradal – linie convențională, stabilită în documentația de urbanism și care indică retragerea liniei frontale a fațadelor clădirilor și a terenurilor proiectate față de linia roșie; în cazul în care linia roșie nu este prevăzută în documentația respectivă, aliniamentul stradal se stabilește în conformitate cu prevederile normativelor tehnice în construcții;

amenajare a teritoriului și urbanism – ansamblu de activități complexe de interes public care contribuie la dezvoltarea spațială echilibrată și durabilă, la protejarea patrimoniului natural, cultural și construit, la îmbunătățirea condițiilor de trai în localități, precum și la asigurarea coeziunii economice, culturale și teritoriale la nivel regional, național și european;

anexă gospodărească – construcție cu caracter permanent sau provizoriu, menită să adăpostească activități specifice complementare asigurării traiului uman, care, prin amplasarea în vecinătatea locuinței, alcătuiește împreună cu aceasta o unitate funcțională distinctă. În categoria anexelor gospodărești, de regulă în mediul rural, sunt incluse: bucătăriile de vară, grajdurile pentru animale, magaziile, depozitele, garajele, serele, piscinele etc.;

asigurarea calității în construcții – ansamblu de activități planificate și sistematice, necesare pentru confirmarea că un produs sau un serviciu în construcții satisface condițiile de calitate specificate;

autorizație de construire – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează execuția lucrărilor de construcții, în temeiul și cu respectarea documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate și/sau a certificatului de urbanism, precum și a documentației de proiect elaborate și, după caz, verificate conform prevederilor prezentului cod;

autorizație de desființare – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează execuția lucrărilor de desființare, totală sau parțială, a unei construcții/amenajări;

aviz de racordare – aviz tehnic prezentat de către operatorul serviciului edilitar, administratorul rețelelor edilitare (inginerești) în scopul stabilirii condițiilor de racordare și/sau de extindere a rețelelor noi și, după caz, de strămutare sau de reconstrucție a rețelelor existente, cu asigurarea condițiilor de proiectare și de funcționare a acestora în complex cu noile solicitări;

beneficiar – persoană fizică sau juridică, care beneficiază de proiectul unei construcții, al unor lucrări de construcții, precum și de construcția, lucrările de construcții finalizate și recepționate;

caiet de sarcini pentru proiectare – documentație în formă scrisă, în care sunt detaliate condițiile tehnice de proiectare a construcțiilor, a lucrărilor de construcții, standardele și normativele tehnice în construcții aplicabile, conținutul și fazele de proiectare, cerințele privind calitatea materialelor și produselor prevăzute de documentația de proiect, cerințele privind protecția mediului, protecția muncii, cerințele privind tehnologiile de execuție, testările și încercările, verificările, modificările etc.;

caiet de sarcini pentru execuție – documentație în formă scrisă, separată sau parte componentă a documentelor de licitație, în care sunt detaliate condițiile tehnice de execuție a lucrărilor de construcții, cerințele privind calitatea materialelor și produselor pentru construcții, privind utilajele și echipamentele, standardele și normativele tehnice aplicabile, cerințele privind protecția muncii, protecția mediului, cerințele privind tehnologiile de execuție și, după caz, transportul, privind testările și încercările, verificările, inspecțiile, modificările, măsurările, întreținerea etc.;

calitatea construcției – rezultanta totalității performanțelor de comportare în exploatare a construcției, având scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existență, a cerințelor fundamentale stabilite la art. 335;

caracter de reglementare – însușire a documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate de a impune respectarea anumitor parametri soluțiilor arhitecturale, urbanistice, tehnice și economice promovate;

caracter director – însușire a documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților, prin coordonarea unor acțiuni specifice;

caracteristici esențiale – set de caracteristici ale materialului sau produsului pentru construcții care se referă la cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor;

cerințe fundamentale – set de cerințe care se referă la asigurarea inofensivității construcției, vizând sănătatea și siguranța persoanelor implicate, pentru întregul ciclu de viață a construcției;

cerințe urbanistice – set de prevederi ale normativelor tehnice în construcții ce țin de domeniul urbanismului, referitoare la amplasarea construcțiilor, stabilite în documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobată;

certificat de urbanism informativ – act cu caracter facultativ, eliberat de către emitent, prin care se aduc la cunoștința solicitantului prevederile și componentele ce caracterizează regimul juridic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unei construcții/al unui teren, stabilite în documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism, act necesar în cazul stabilirii relațiilor funciare, al înstrăinării, al dezmembrării, al parcelării, al comasării, al partajării, al moștenirii terenului destinat construcției sau a bunului imobil la care se preconizează execuția lucrărilor de reconstrucție, precum și în cazul apariției unor litigii patrimoniale;

certificat de urbanism pentru proiectare – act cu caracter de reglementare și caracter obligatoriu, în cazul în care planul urbanistic general aprobat are o vechime de peste 10 ani, sau cu caracter facultativ, în cazul în care planul urbanistic general aprobat are o vechime de până la 10 ani, care este eliberat de către emitent și prin care se aduc la cunoștința solicitantului prescripțiile și componentele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unei construcții/al unui teren, stabilite în documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism, și care permite elaborarea documentației de proiect;

certificare a produselor pentru construcții – procedură de evaluare a conformității, prin care o parte terță, acreditată în modul stabilit, confirmă, în formă scrisă, că produsele pentru construcții supuse evaluării respective prezintă caracteristici de calitate verificate și conforme cu prevederile sau exigențele normativelor tehnice în construcții;

certificare a conformității – acțiune a unui organism de certificare acreditat, independent față de clienții săi și față de alte părți interesate, prin care se dovedește existența încrederii adecvate că un produs pentru construcții, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard, cu un normativ tehnic în construcții sau cu o reglementare tehnică;

clădire – ansamblu de spații și încăperi cu funcții precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, incluzând instalațiile aferente ale acesteia. Prin clădire se înțelege atât clădirea în ansamblu, cât și părțile acesteia care au fost proiectate, construite sau modificate pentru a fi utilizate separat;

clădire rezidențială – casă individuală destinată pentru traiul unei familii; casă individuală amplasată separat, cuplat sau înșiruit, de tip duplex (triplex), destinată pentru traiul mai multor familii; bloc locativ;

clădire nerezidențială – clădire destinată pentru producții industriale, clădire de menire social-culturală, de învățământ, de agrement, de sport, orfelinat, spital, hotel, clădire din cadrul infrastructurii transporturilor, lăcaș de cult;

cod practic în construcții – document care stabilește sau, după caz, recomandă reguli ori proceduri de proiectare, de fabricare, de instalare, de exploatare, de întreținere ori de utilizare a utilajelor și echipamentelor, a materialelor și produselor pentru construcții, a construcțiilor, precum și de demontare ori demolare a acestora;

comitet tehnic specializat – grup de lucru instituit, prin ordinul conducătorului organului central de specialitate, pentru un anumit sector din domeniul construcțiilor în scopul realizării activității de reglementare tehnică în construcții la nivel național, care activează în baza contractelor încheiate între organul central de specialitate și fiecare membru al grupului respectiv;

construcție – clădire, construcție de inginerie civilă sau construcție specială, a cărei realizare constă în execuția oricărei structuri fixate în sol sau pe sol, având caracter permanent sau provizoriu și fiind concepută, proiectată și executată pentru îndeplinirea ori asigurarea unor funcții tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, destinația, categoria și clasa de importanță, incluzând instalațiile, echipamentele și utilajele tehnologice și funcționale aferente;

construcție civilă – construcție destinată traiului uman și/sau asigurării necesităților uzuale, sociale și culturale ale oamenilor;

construcție cu impact semnificativ asupra mediului – construcție în cadrul căreia este preconizată desfășurarea unor activități obișnuite sau cu caracter specific, indicate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 ale Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, și pentru care este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului;

construcție de importanță redusă – construcție cu funcții obișnuite și cu un nivel de risc scăzut, care afectează un număr redus de persoane;

construcție existentă – construcție a cărei recepție a fost admisă și care se află în exploatare;

construcție industrială – construcție destinată amplasării instalațiilor, utilajelor de producții industriale, proiectată în funcție de profilul tehnologic al activității planificate, cu respectarea normelor privind securitatea și sănătatea în muncă și privind siguranța bunurilor materiale;

construcție gata de ocupare – construcție executată, la care toate lucrările esențiale de construcții sunt finalizate și care poate fi folosită pentru exploatare permanentă. Lucrările esențiale de construcții includ: execuția structurii de rezistență, montarea rețelelor edilitare (inginerești) interioare și exterioare, lucrările de finisare exterioară, montarea utilajului și amenajare, lucrările de finisare interioară (la discreția beneficiarului);

construcție la cheie – construcție executată, la care sunt realizate și recepționate toate lucrările de construcții și de amenajare ce asigură funcționalitatea deplină a acesteia și care dispune de nivelul de calitate prevăzut de documentația de proiect și de contractul de antrepriză;

construcție nefinalizată – construcție la care lucrările de construcții sau o parte a acestora au fost executate în conformitate cu prevederile documentației de proiect, dar care nu a fost supusă recepției conform prevederilor prezentului cod;

construcție nouă – construcție a cărei recepție a fost admisă și al cărei termen de garanție nu a expirat;

construcție provizorie – construcție autorizată, care, în virtutea specificului funcției acesteia ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea administrației publice locale, are o durată de existență limitată, nu mai mare de 5 ani, ce este precizată în autorizația de construire, cu posibilitatea prelungirii acesteia, doar o singură dată, pe un nou termen de până la 5 ani. De regulă, construcțiile provizorii sunt executate din materiale și articole care permit demontarea rapidă a acestora în vederea aducerii terenului la starea inițială (articole metalice, cherestea, materiale plastice, materiale compozite etc.) și sunt de dimensiuni reduse;

construcție specială – construcție, inclusiv cu caracter secret, care se autorizează conform normelor speciale de profil și prevederilor prezentului cod;

demisol – nivel al construcției, a cărei cotă a pardoselii se află sub cota solului, la o adâncime mai mică de jumătatea înălțimii nivelului;

design universal – activitate de proiectare a produselor, a mediului, a programelor și a serviciilor, astfel încât acestea să poată fi utilizate de către toate persoanele, în măsura posibilului, fără a fi nevoie de adaptare rezonabilă sau de proiectare specială. Designul universal nu trebuie să excludă mijloacele de asistare/adaptare rezonabilă – modificări și ajustări necesare și adecvate, care nu impun un efort disproporționat sau nejustificat în cazul în care sunt necesare;

documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism – ansamblu de piese scrise și desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situația existentă și se stabilesc obiectivele, acțiunile și măsurile de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților pentru o perioadă determinată, care este avizat și aprobat conform prevederilor prezentului cod;

documentație de deviz – parte a documentației de proiect, elaborată pentru determinarea costurilor resurselor financiare necesare pentru execuția lucrărilor de construcții și realizarea sarcinilor proiectului;

documentație de proiect – ansamblu de piese scrise și desenate, însoțite de calculele necesare, elaborate în conformitate cu normativele tehnice în construcții, care servește drept bază pentru execuția lucrărilor de construcții;

domeniu reglementat – totalitatea activităților economice și produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condițiile de introducere pe piață și/sau de punere în aplicare a acestora;

durată de existență a documentației de proiect – perioadă pentru care documentația de proiect trebuie păstrată, care începe la etapa de verificare a acesteia și continuă pe durată de existență a construcției;

durată de existență a construcției – perioadă, la expirarea căreia expiră durata funcțională a rezistenței normative a construcției;

emitent al certificatului de urbanism, al autorizației de construire și al autorizației de desființare (emitent) – autoritatea executivă a administrației publice locale, cu excepțiile prevăzute la art. 107 alin. (9) și art. 156 alin. (2) și (3);

etaj – orice nivel al construcției situat deasupra cotei solului, care cuprinde totalitatea încăperilor și spațiilor construcției situate pe același plan orizontal;

executantul construcției, lucrărilor de construcții (executant) – persoană care execută lucrările de construcții, de reconstrucție, de modernizare, de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere și de reparații, în condițiile codului;

evaluare tehnică – evaluare documentată a performanțelor unui produs pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale acestuia, realizată în conformitate cu documentul de evaluare corespunzător;

exploatarea construcției – ansamblu de activități ulterioare execuției și recepției unei construcții, care include întreținerea acesteia, urmărirea comportării în exploatare a construcției, expertizarea tehnică, intervențiile în timp asupra construcției (lucrări de reconstrucție, de renovare, de consolidare, de extindere, de transformare, de reparații capitale și curente, de reabilitare, de adaptare rezonabilă și de remediere);

fază determinantă – etapă tehnologică a procesului de execuție a lucrărilor de construcții, stabilită de proiectant în documentația de proiect, în cadrul căreia, înainte ca lucrările de construcții să devină ascunse, acestea sunt verificate la fața locului și confirmate, în formă scrisă, prin întocmirea unui proces-verbal semnat de către persoanele responsabile autorizate (atestate): dirigintele de șantier, proiectantul și responsabilul tehnic;

gestionarea teritoriului și a localităților – ansamblul activităților de organizare, conservare și dezvoltare a localităților și teritoriului acestora, desfășurate în conformitate cu prevederile documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate;

infrastructură socială – ansamblul construcțiilor de interes public destinate acordării serviciilor în domeniul sănătății, educației și sportului, culturii, desfășurării activității organelor de drept, de securitate și ale administrației publice, altele decât construcțiile rezidențiale și/sau comerciale, precum și al amenajărilor și spațiilor verzi publice;

infrastructură tehnico-edilitară – ansamblul construcțiilor și rețelelor de interes public care are drept scop asigurarea localității cu servicii publice, inclusiv de gospodărie comunală, și servicii edilitare;

instalații aferente construcției – totalitatea instalațiilor, conductelor, sistemelor, echipamentelor și utilajelor, tehnologice și funcționale, care asigură accesul către serviciile publice, inclusiv de gospodărie comunală, necesare pentru funcționarea construcției și care sunt amplasate în interiorul limitelor proprietății sau, după caz, în afara acesteia, de la branșament/racord (inclusiv) și până la utilizatorii construcției, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție, precum și pentru care se emite autorizație, împreună cu construcția sau, după caz, separat;

intervenții în timp asupra construcției – acțiuni întreprinse și lucrări executate la o construcție de-a lungul duratei de existență a acesteia;

intervenții neautorizate – lucrările de reconstrucție a clădirii, a încăperilor și a instalațiilor aferente acesteia executate fără autorizație de construire și/sau cu încălcarea prevederilor documentației de proiect și ale autorizației de construire; lucrările de desființare/de demolare executate fără autorizație de desființare și/sau cu încălcarea prevederilor documentației de proiect și ale autorizației de desființare;

investitor – persoană fizică sau juridică, care finanțează și, după caz, realizează execuția unei construcții noi sau a unor intervenții în timp asupra construcției existente, în sensul prezentului cod;

înălțimea construcției – distanță, exprimată în metri, admisă în planul fațadei, măsurată între teren (în situația anterioara lucrărilor de terasament) și cornișe sau între teren și limita superioară a parapetului terasei;

încercări prealabile recepției – ansamblu de încercări, specificate în contract sau convenite în alt mod de către investitor și executant, care trebuie realizate de către executant înainte de recepția lucrărilor de construcții sau înainte de recepția unei părți din acestea ori a unui tronson, astfel cum este stabilit în contract;

întreprindere în construcții – persoană juridică care, în mod individual sau împreună cu alte persoane juridice, fie execută, fie proiectează și execută orice tip de construcție și/sau de instalație aferentă, precum și lucrări de modernizare, de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere, de reparații ale construcțiilor și/sau ale instalațiilor aferente; persoană juridică care desfășoară activități de prestare a serviciilor în proiectare, cercetare, consultanță, întreținere, urmărire a comportării în exploatare, a serviciilor specializate în construcții, inclusiv a serviciilor tehnologice cu utilizarea echipamentelor speciale;

întreținere – ansamblu de activități organizate, coordonate și executate, de regulă, de către personal calificat și/sau atestat, desfășurate în scopul asigurării funcționării construcției, în conformitate cu cerințele normativelor tehnice în construcții, și al îmbunătățirii aspectului estetic al construcției pe durata de exploatare a acesteia;

linie roșie – linie convențională inviolabilă, stabilită în documentația de urbanism, care delimitează terenurile construite sau destinate construcției, aflate în proprietate publică sau privată, de terenurile rezervate pentru domeniul public, inclusiv pentru străzi, căi de comunicație și rețele edilitare (inginerești). În cazul zonelor protejate, linia roșie poate coincide cu aliniamentul stradal istoric;

lucrări de construcții – complex de procese de construire, realizate conform documentației de proiect, care are drept rezultat o producție finită, exprimată prin părți sau elemente constructive ale construcției și/sau ale instalațiilor aferente acesteia; lucrări de intervenție în timp asupra construcției existente: lucrări de reconstrucție, de modernizare, de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere și de reparații capitale;

manager responsabil de calitatea producerii materialelor și produselor pentru construcții (manager de producție) – persoană desemnată prin ordinul administratorului întreprinderii, căruia îi revine responsabilitatea pentru atribuțiile specifice stabilite în ordin și fișa de post, conform fișei tehnologice sau standardelor de producere a materialelor și produselor respective;

mansardă (etaj mansardat) – etaj funcțional, situat între acoperișul în pantă și ultimul nivel al clădirii, care asigură respectarea cerințelor de siguranță, protecție și confort corespunzătoare utilizării specifice (de trai sau de desfășurare a unui gen de activitate) și care este inclus în numărul de etaje supraterane. Înălțimea interioară a mansardei, măsurată lângă pereții exteriori, de la cota de nivel a pardoselii și până la cea a tavanului, nu trebuie să depășească 1,6 metri;

mezanin – etaj de înălțime redusă, situat între parter și următorul etaj al unei clădiri, care se deosebește de celelalte etaje prin înălțimea mai mică și prin lipsa balcoanelor;

mobilier urban – totalitatea elementelor funcționale de forme arhitecturale mici și/sau a elementelor decorative, amplasate în spații publice;

nomenclatorul lucrărilor de construcții – document care stă la baza clasificării întreprinderilor în construcții pe domenii și niveluri de performanță și care asigură gruparea, într-o listă generală, a tipurilor și categoriilor de construcții și de lucrări de construcții, având un număr rezonabil de secțiuni, precum și corespunderea între clasificarea și codificarea utilizate la nivel național și cele utilizate la nivelul Uniunii Europene;

normativ tehnic în construcții – document care stabilește cerințele și condițiile minime de calitate cu privire la construcții, la materialele și produsele pentru construcții și/sau la tehnologiile de execuție utilizate în construcții, precum și modul de determinare și verificare a respectării cerințelor și condițiilor în cauză. Normativele tehnice în construcții pot fi exprimate în acte normative, coduri practice în construcții, regulamente și proceduri, instrucțiuni, specificații tehnice și ghiduri;

notificare – transmiterea înscrisului de notificat prin poștă electronică la adresa electronică a autorității competente care urmează a fi notificată, confirmată prin aplicarea semnăturii electronice prevăzute de lege, sau transmiterea înscrisului în cauză, semnat olograf și pe suport de hârtie, prin poștă cu scrisoare recomandată, cu scopul de a informa autoritatea respectivă că un fapt ori act juridic a fost îndeplinit sau urmează să fie îndeplinit;

obiectul construcției – denumire juridică dată investiției care include diverse componente ale construcției (obiective ale infrastructurii tehnico-edilitare, posturi de transformare, centrale termice, depozite etc.);

operațiuni de urbanism – totalitatea acțiunilor prin intermediul cărora sunt realizate politicile autorităților administrației publice centrale și locale în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;

operator de sistem – întreprindere care gestionează rețele edilitare (inginerești), responsabilă de exploatarea, întreținerea, modernizarea, inclusiv retehnologizarea, și dezvoltarea rețelelor respective și a interconexiunilor, precum și de asigurarea capacității rețelelor în cauză de a satisface, pe termen lung, un nivel rezonabil al cererii privind prestarea serviciilor aferente;

parter – etajul unei clădiri, situat la nivelul solului sau puțin deasupra acestuia ori deasupra subsolului și/sau demisolului. Parterului i se atribuie indicele „P”, celorlalte etaje atribuindu-se consecutiv numere ordinare, începând cu numărul 1;

peisaj – aspect specific unui teritoriu, ale cărui caracteristici reprezintă rezultatul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau umani; parte a naturii care formează un ansamblu artistic și care poate fi cuprinsă dintr-o privire;

penthouse – apartament sau ansamblu de încăperi și terase, cu caracteristici superioare de confort, situat la ultimul etaj al unui sau mai multor blocuri locative sau al unui hotel, cu excepția mansardelor (etajelor mansardate);

performanță – ansamblu de activități de proiectare, execuție și exploatare a construcției, desfășurate în vederea satisfacerii cerințelor utilizatorilor construcției pe întreaga durată de existență a acesteia;

persoană cu mobilitate redusă – persoană a cărei mobilitate este afectată din cauza unei incapacități senzoriale sau locomotorii, a unei deficiențe fizice, a vârstei, a unei boli sau din alte cauze (de exemplu, persoană care utilizează un scaun cu rotile, persoană cu deficiențe de vedere, persoană în vârstă, persoană foarte înaltă sau supraponderală, părinte cu cărucior pentru copii, femeie însărcinată etc.);

plan urbanistic general – ansamblu de piese scrise și desenate, referitoare la o localitate, în care este analizată situația existentă și sunt stabilite obiectivele și măsurile în domeniul urbanismului pentru o perioadă determinată;

plan de mobilitate a localității – documentație complementară documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, care are drept scop principal îmbunătățirea accesului către localități și a interconexiunii acestora, diversificarea și utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport din punct de vedere social, economic și ecologic, precum și integrarea corespunzătoare a mobilității și diferitor moduri de transport;

produs pentru construcții – orice produs, material, articol, echipament sau set, fabricat și introdus pe piață cu scopul de a fi încorporat, în mod permanent, în construcție sau în părțile acesteia și a cărui performanță afectează performanța construcției în ceea ce privește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor;

proiectant – persoană fizică atestată pentru proiectarea construcțiilor, lucrărilor de construcții și care deține dreptul legal de a desfășura genul respectiv de activitate;

proiectant general – proiectant care efectuează coordonarea unor lucrări complexe de proiectare și care subcontractează alți proiectanți;

postutilizarea construcției – ansamblu de lucrări de desființare, de dezafectare, de demolare, de demontare, parțială sau totală, a construcției, executate în condiții de siguranță, de recondiționare, recuperare și reutilizare eficientă a materialelor și produselor pentru construcții și de protecție a mediului;

punere în funcțiune – acțiune care are loc în momentul primei utilizări a unui produs;

reabilitare – ansamblu de lucrări de reparații capitale și/sau de renovare a unei construcții degradate, executate pentru a asigura cel puțin același nivel de funcționare pe care construcția îl avea înainte de degradare;

regulament local de urbanism – ansamblu de documente în formă scrisă în care sunt detaliate și explicate componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale aprobate, inclusiv condițiile care trebuie să fie respectate la aplicarea acestora;

remediere a construcției – ansamblu de acțiuni întreprinse cu scopul de a aduce o construcție sau părțile componente ale acesteia la un nivel acceptabil de performanță, cel puțin echivalent cu cel inițial, prin execuția lucrărilor de reparații, cu aducerea stării construcției în corespundere cu condițiile de exploatare pentru întreaga durată de existență a acesteia;

reconstrucție – ansamblu de lucrări de construcții care au ca rezultat schimbarea indicilor tehnico-economici de bază sau schimbarea destinației construcției, cu scopul de a aduce indicii de exploatare la nivelul cerințelor contemporane. Reconstrucția include lucrările de modernizare, de modificare, de transformare, de replanificare, de reamenajare, de retehnologizare, de renovare, de reabilitare și de extindere;

regim juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale, administrative și convenționale prin care se determină drepturile și obligațiile legate de deținerea și/sau folosirea terenurilor;

Registru de stat în domeniul construcțiilor – sistem de informații documentate ținut de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică în formă electronică și, complementar, pe suport de hârtie, în care se introduc datele cu privire la întreprinderile care desfășoară activități în domeniul urbanismului și construcțiilor. Înregistrările respective se efectuează în baza notificării realizate de către persoanele juridice în conformitate cu prevederile art. 10;

regiune de dezvoltare – unitate teritorială funcțională care determină cadrul de planificare, evaluare și implementare a politicii de dezvoltare regională în conformitate cu Legea nr. 438/2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova;

regiune de frontieră – zonă care include suprafețe situate la frontiera de stat, delimitată în scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte și de cealaltă a frontierei, precum și al realizării unor programe, proiecte și acțiuni de cooperare;

reparații capitale – ansamblu de lucrări de refacere, de modernizare și/sau de înlocuire a elementelor constructive ale construcției (reparația elementelor structurii de rezistență, a elementelor de tâmplărie, a pardoselilor, execuția compartimentărilor, precum și reparația și/sau modernizarea rețelelor edilitare (inginerești) interioare), inclusiv de consolidare, care se execută în baza documentației de proiect întocmite conform prevederilor prezentului cod;

reparații curente – ansamblu de lucrări de reparare curentă a părților vizibile ale elementelor de construcție (execuția finisajelor, repararea straturilor de uzură, straturilor și învelitorilor de protecție etc.), precum și lucrări de reparare a instalațiilor, echipamentelor și utilajelor, inclusiv de înlocuire a unor piese uzate, desfășurate în baza documentației tehnice elaborate de către proprietar, utilizatorul construcției (aviz tehnic, listă cu defecte, schițe etc.);

rețea de localități – totalitatea localităților de pe un anumit teritoriu (național, regional, raional) ale căror existență și dezvoltare sunt caracterizate de un ansamblu de relații susținute în cadrul multiplelor strategii de dezvoltare (economice, demografice, de prestare a serviciilor, politice, administrative). Rețeaua de localități poate fi constituită din sate (comune), orașe (municipii), raioane;

rețele edilitare (inginerești) – ansamblu de conducte, instalații, canale, cabluri (subterane, supraterane și/sau aeriene) care sunt amplasate pe un anumit teritoriu și/sau în cadrul construcțiilor și care sunt destinate pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, furnizării energiei electrice și termice, a gazelor naturale, a serviciilor de comunicații electronice etc.;

risc seismic – probabilitate a producerii pagubelor sociale și economice ca o consecință a cutremurelor;

sistem al calității în construcții – sistem care determină și transpune în fapt politicile și strategia privind calitatea în construcții, destinat să prevină noncalitatea, să asigure realizarea, atestarea și garantarea calității, în condiții rezonabile de cost și termene;

sistem de management al calității în construcții – sistem de management prin care se orientează și se controlează o întreprindere în construcții în ceea ce privește calitatea în construcții;

solicitant al actelor permisive (solicitant) – proprietarul terenului; superficiarul, cu acordul scris al proprietarului terenului; în cazul intervențiilor în timp asupra clădirii, excluzând lucrările de extindere a acesteia – proprietarul clădirii; în cazul rețelelor edilitare (inginerești), inclusiv de comunicații electronice, și al elementelor de infrastructură asociată acestor rețele – investitorul/beneficiarul sau furnizorul de rețele publice de comunicații electronice; în cazul drumurilor – beneficiarul; în cazul certificatului de urbanism informativ – orice persoană fizică sau juridică;

specificație tehnică – documentație cu caracter tehnic care stabilește cerințele și condițiile tehnice pentru anumite materiale sau produse pentru construcții, în baza reglementărilor tehnice;

subantreprenor – persoană fizică sau juridică, menționată în contract în calitate de subcontractant, căreia i s-a încredințat execuția unei părți din lucrări prin contract de subantrepriză;

subsol – nivel al construcției a cărui cotă a pardoselii se află sub cota solului, la o adâncime mai mare de jumătatea înălțimii nivelului;

supraveghere a pieței materialelor, produselor și tehnologiilor din domeniul construcțiilor – activitate organizată și desfășurată de către instituțiile abilitate ale statului în scopul aplicării unitare a prevederilor legislației în domeniul calității în construcții, al evaluării conformității în construcții și al supravegherii conformității materialelor și produselor pentru construcții introduse pe piață și/sau a tehnologiilor de execuție;

suprafață construită – suprafața amprentei la sol a construcției, măsurată pe conturul exterior al fundației, inclusiv al consolelor, al balcoanelor, al bovindourilor și al logiilor;

suprafața construcției (aria totală a construcției) – suprafața tuturor nivelurilor construcției, excluzându-se suprafața subsolului, a demisolului, a mezaninului, a etajului tehnic, a mansardelor, a logiilor, a teraselor și a balcoanelor, măsurată pe conturul exterior;

șantier – amplasament în cadrul căruia se execută lucrări de construcții, inclusiv de reparații, la o clădire, la o construcție industrială, la un pod, la un baraj, la un drum, la rețelele edilitare (inginerești) etc., împreună cu materialele și produsele pentru construcții, utilajele, echipamentele și instalațiile necesare desfășurării activităților respective;

terasă – construcție sau suprafață, deschisă și împrejmuită, anexă a unei clădiri, situată la nivelul parterului, al unui etaj sau pe acoperișul ultimului etaj. Terasa poate dispune de acoperiș și de treceri spre încăperi adiacente;

teritoriu administrativ – suprafață delimitată conform legii, pe nivele de organizare administrativ-teritorială: teritoriu național, teritoriu regional sau teritoriul unității administrativ-teritoriale (municipiu, raion, oraș, comună, sat);

teritoriu extravilan – suprafață cuprinsă între limita teritoriului intravilan și limita teritoriului administrativ al localității (municipiu, oraș, comună, sat);

teritoriu intravilan – totalitatea zonelor construite sau destinate construcțiilor și a celor amenajate care formează teritoriul de bază al unității administrativ-teritoriale, delimitate prin planul urbanistic general aprobat, și în cadrul cărora poate fi autorizată execuția lucrărilor de construcții și de amenajare;

teritoriu periurban – suprafața din jurul municipiilor și orașelor, delimitată prin studii de specialitate, în limitele căreia este creat un ansamblu de relații de interdependență în domeniul economic, al infrastructurii, al deplasărilor în scop de muncă, al asigurării cu spații verzi și cu zone de agrement, al asigurării cu producție agroalimentară etc.;

termen de garanție – perioada de 5 ani care începe a curge la data recepției la terminarea lucrărilor și în cadrul căreia executantul este obligat, pe cont propriu, să înlăture toate neajunsurile și defectele apărute pe motiv de nerespectare a clauzelor și specificațiilor contractului sau a prevederilor documentației de proiect și ale normativelor tehnice aplicabile și să execute lucrările nefinalizate. Termenul de garanție poate fi mai mic de 5 ani în cazul materialelor și produselor pentru construcții și al utilajelor și echipamentelor pentru care termenul uzurii naturale, firești, și/sau al uzurii normative garantat de producător este mai mic, precum și în cazul în care garanția este oferită de producător pentru cicluri tehnologice de utilizare;

termen de execuție a lucrărilor – termen stabilit pentru finalizarea execuției lucrărilor de construcții sau a unui tronson ori a unei părți a acestora și realizarea încercărilor prealabile recepției, astfel cum este prevăzut în contract;

tranșă – parte componentă a unui complex de construcții, care poate fi proiectată, executată, recepționată și utilizată autonom până la terminarea integrală a complexului; parte componentă a documentației de proiect, care include pregătirea șantierului și/sau proiectarea construcției până la cota 0.000;

unitate teritorială de referință (UTR) – subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, stabilită cu scop de reglementare urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcție de reliefurile și peisajele cu caracteristici similare, de evoluția istorică unitară într-o anumită perioadă, de sistemul parcelar și modul de construire omogen, de folosințele de aceeași natură ale terenurilor și construcțiilor, de regimul juridic al bunurilor imobile de tipuri și cu funcții similare;

urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor – activitate, desfășurată sistematic, de observare, examinare și investigare a modului în care răspund (reacționează) construcțiile și instalațiile aferente acestora în decursul utilizării, sub influența factorilor de mediu, a condițiilor de exploatare și a interacțiunii construcțiilor cu mediul ambiant și cu activitățile desfășurate de utilizatorii construcției;

utilizatori ai construcției – persoane fizice și/sau juridice, care gestionează construcția și instalațiile aferente în conformitate cu prevederile contractelor respective și cu cele ale actelor normative și normativelor tehnice în construcții;

zonă funcțională – parte a teritoriului unei localități pentru care, prin documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism, se determină funcția principală a acesteia, existentă și preconizată. Zonificarea funcțională a teritoriului reprezintă acțiunea de delimitare a teritoriului unei localități în zone funcționale;

zonă de interes militar – zonă în care se desfășoară activități cu caracter militar, alta decât zona supusă servituții aeronautice, pentru care se impun condiții, restricții și obligații în interesul asigurării siguranței zborurilor;

zonă de protecție – suprafață din jurul sau din preajma unor surse de nocivitate, care impun protecția zonelor învecinate, precum sunt stațiile de epurare, platformele pentru depozitarea controlată de deșeuri, puțurile seci, cimitirele, sursele de emisii industriale, zonele cu circulație intensă; zonă de protecție a drumurilor publice; zonă de protecție a obiectelor și complexelor din fondul ariilor protejate, a monumentelor istorice, a siturilor arheologice, a monumentelor de for public și a mormintelor și operelor comemorative de război – în cadrul căreia se instituie reglementări speciale în scopul asigurării protejării acestora și a mediului lor istorico-arhitectural și/sau natural; zonă de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, destinată pentru protecția apelor de suprafață împotriva poluării, epuizării și înnămolirii;

zonă de protecție sanitară – teritoriu special, cu un regim de folosire restricționat, care se instituie pe perimetrul obiectivelor și întreprinderilor ce prezintă surse de poluare a mediului și alte riscuri pentru sănătatea populației;

zonă cu regim special – teritoriu destinat unui anumit tip de folosire, ale cărui caracteristici nu permit clasificarea acestuia ca zonă de locuire, comercială ori industrială și a cărui existență este necesară pentru viabilitatea socială și economică a comunității;

zonă protejată – teritoriu pe care sunt situate obiective sau ansambluri de obiective care fac parte din patrimoniul național natural sau cultural și față de care se aplică reglementări speciale în scopul păstrării calității obiectivelor respective, al menținerii echilibrului dezvoltării prin intervenții și măsuri de conservare, precum și al asigurării armonizării acestora cu mediul ambiant.

amenajării teritoriului, urbanismului și

construcțiilor

Reglementările prezentului cod au următoarele obiective:

a) sporirea eficienței activităților în sfera amenajării teritoriului, urbanismului, proiectării și construcțiilor prin asigurarea unui cadru normativ stabil pe termen lung, astfel încât acesta să nu permită apariția consecințelor nefavorabile pentru factorii implicați în elaborarea documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, în operațiunile de urbanism, în proiectarea, execuția, exploatarea și postutilizarea construcțiilor;

b) stabilirea unor reguli și proceduri certe, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu permită interpretări arbitrare. Termenele, modalitatea de achitare și sumele spre plată în calitate de taxe trebuie să fie clar stabilite pentru fiecare beneficiar, astfel încât acesta să își poată determina și înțelege obligațiile impuse de lege, precum și să poată determina influența propriilor decizii de management al execuției construcției asupra sarcinii fiscale;

c) dezvoltarea echilibrată și durabilă a localităților și teritoriului.

(1) Elaborarea, promovarea și coordonarea politicilor publice de dezvoltare în sfera amenajării teritoriului, urbanismului, proiectării și construcțiilor țin de competența organului central de specialitate al administrației publice în domeniu (în continuare – organ central de specialitate).

(2) Organul central de specialitate este autoritatea de reglementare în sfera amenajării teritoriului, urbanismului, proiectării și construcțiilor.

(3) Organul central de specialitate este responsabil de elaborarea actelor normative pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentului cod și de elaborarea normativelor tehnice în construcții.

pentru construcții

(1) Consiliul tehnic permanent pentru construcții este un organ consultativ, care monitorizează și examinează orice problemă din sfera proiectării și construcțiilor, inclusiv punerea în aplicare sau transpunerea în legislația națională a legislației Uniunii Europene.

(2) Consiliul tehnic permanent pentru construcții se instituie ca structură fără personalitate juridică, în cadrul unei entități subordonate organului central de specialitate, și funcționează în baza regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin ordinul conducătorului organului central de specialitate.

(3) Componența nominală a Consiliului tehnic permanent pentru construcții, stabilită conform anexei nr. 22, este aprobată prin ordinul conducătorului organului central de specialitate, în baza desemnărilor autorităților și instituțiilor prevăzute în anexa respectivă.

(4) Consiliul tehnic permanent pentru construcții este condus de un președinte desemnat prin ordinul conducătorului organului central de specialitate.

(5) Secretariatul tehnic al Consiliului tehnic permanent pentru construcții este asigurat de subdiviziunea de profil din cadrul organului central de specialitate și funcționează independent de celelalte structuri ale entității, ca o structură distinctă în cadrul acesteia.

(6) Hotărârile Consiliului tehnic permanent pentru construcții sunt redate în formă de decizii și avize tehnice ale Consiliului tehnic permanent pentru construcții, semnate de președintele acestuia.

a teritoriului

(1) Coordonarea elaborării, avizării și aprobării Planului de amenajare a teritoriului național ține de competența Consiliului național de amenajare a teritoriului, instituit de către Guvern pe principiul parității.

(2) Consiliul național de amenajare a teritoriului este o structură cu competență generală, fără personalitate juridică, instituită pentru aprobarea și coordonarea obiectivelor de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel național.

(3) Componența și regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului național de amenajare a teritoriului se stabilesc de către organul central de specialitate și se aprobă de către Guvern.

național

(1) Consiliul arhitectural-urbanistic național este instituit în cadrul organului central de specialitate în calitate de organ consultativ și coordonator, fără personalitate juridică, în scopul examinării și coordonării acțiunilor de interes național și regional din sfera arhitecturii, amenajării teritoriului și urbanismului, inclusiv al elaborării studiilor de fezabilitate și a proiectelor documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism.

(2) Consiliul arhitectural-urbanistic național este organizat și își desfășoară activitatea în baza unui regulament aprobat de către organul central de specialitate.

(1) Consiliul arhitectural-urbanistic local se instituie pentru examinarea colegială a soluțiilor arhitecturale, urbanistice, tehnice și economice vizând obiectivele arhitecturale de importanță locală.

(2) Consiliul arhitectural-urbanistic local este instituit în cadrul structurilor specializate de arhitectură și urbanism din autoritățile administrației publice locale și își desfășoară activitatea în conformitate cu regulamentele acestora, aprobate de autoritatea administrației publice locale respectivă.

urbanismului și construcțiilor

(1) Activitățile în domeniul urbanismului și construcțiilor includ:

a) proiectarea, verificarea și expertizarea;

b) execuția, reconstrucția, reparația capitală a construcțiilor; montarea, punerea în funcțiune, reutilarea tehnică a instalațiilor tehnice/sistemelor tehnologice; conservarea, desființarea și postutilizarea construcțiilor;

c) fabricarea materialelor și a produselor pentru construcții;

d) exploatarea și utilizarea construcțiilor și a instalațiilor aferente acestora.

(2) Pentru desfășurarea activităților menționate la alin. (1) lit. a)–c) este obligatorie notificarea Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică de către persoanele juridice în scopul înregistrării persoanelor și activităților respective în Registrul de stat în domeniul construcțiilor.

(3) În lipsa notificării indicate la alin. (2), desfășurarea activităților menționate la alin. (1) lit. a)–c) este interzisă.

(4) Notificarea indicată la alin. (2) include următoarele informații:

a) pentru activitățile de proiectare, verificare și expertizare:

– declarația privind componența echipelor, cu indicarea specialiștilor atestați, pe domenii;

– ordinele privind desemnarea managerului și a persoanelor responsabile de evidența și arhivarea documentelor;

– declarația privind existența infrastructurii necesare (sediu, arhivă, utilaj);

b) pentru activitățile indicate la alin. (1) lit. b):

– declarația privind componența numerică a echipelor și privind sectoarele în care vor fi executate lucrări de construcții, inclusiv lucrări specializate de construcții, cu indicarea responsabililor tehnici atestați, pe domenii;

– ordinele privind desemnarea managerului și a persoanelor responsabile de evidența și arhivarea documentelor;

– declarația privind existența infrastructurii necesare (sediu, arhivă, echipament și utilaj tehnic, mijloace de transport, ateliere, depozite);

– declarația privind existența standardelor de firmă, a cărților tehnologice și a instrucțiunilor pentru lucrările de construcții care urmează a fi executate;

c) pentru activitatea de fabricare a materialelor și produselor pentru construcții:

– declarația privind componența numerică a echipelor și privind sectoarele de fabricare, cu indicarea numărului specialiștilor pe domenii;

– ordinele privind desemnarea managerului de producție și a persoanelor responsabile de evidența și arhivarea documentelor;

– declarația privind existența infrastructurii necesare (sediu, arhivă, echipament și utilaj tehnic, ateliere, depozite);

– declarația privind existența standardelor de firmă, a cărților tehnologice, a agrementelor tehnice pentru materialele și produsele pentru construcții care urmează a fi fabricate.

(5) Persoana juridică care intenționează să desfășoare una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la alin. (1) lit. a)–c) notifică, în acest sens, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de începerea activității. Inspectoratul examinează conținutul notificării și este obligat să înregistreze persoana juridică respectivă imediat după expirarea termenului de 10 zile lucrătoare de la data notificării. Solicitarea altor documente decât cele menționate la alin. (4) este interzisă.

(6) Notificarea indicată la alin. (5) este nulă dacă aceasta conține date falsificate și/sau eronate în privința identificării persoanei juridice care depune notificarea și/sau a activităților notificate, fapt despre care Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică informează neîntârziat persoana juridică care a depus notificarea. În cazul în care la notificare nu sunt anexate toate documentele necesare sau acestea sunt incomplete, Inspectoratul înregistrează provizoriu persoana în cauză, cu solicitarea de a prezenta documentele/informația care lipsesc/lipsește în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare. În lipsa unui răspuns din partea Inspectoratului în termen de 10 zile lucrătoare de la recepționarea notificării, notificarea respectivă se prezumă validă și completă.

(7) Notificarea pentru desfășurarea activităților prevăzute la alin. (2) se efectuează o singură dată, fără a fi necesară efectuarea acesteia pentru fiecare construcție/ansamblu de lucrări de construcții în parte.

(8) În cazul extinderii sferei de activități sau al suspendării unor activități, persoanele juridice respective sunt obligate să notifice repetat Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică în aceleași condiții.

securității și sănătății în muncă în

cadrul desfășurării activităților în

domeniul urbanismului și construcțiilor

(1) În cadrul desfășurării activităților în domeniul urbanismului și construcțiilor trebuie să fie instituite măsuri privind asigurarea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă.

(2) Măsurile privind asigurarea securității și sănătății în muncă, menționate la alin. (1), se elaborează și se reexaminează cu consultarea patronatelor și a sindicatelor din domeniul construcțiilor, ținându-se cont de evoluția reglementărilor internaționale în ramură și de progresul tehnic.

(3) În cadrul desfășurării activităților în domeniul urbanismului și construcțiilor trebuie luate măsuri, în conformitate cu procedurile stabilite de legislație sau de reglementările sectoriale, pentru a asigura cooperarea dintre angajatori și lucrători în promovarea și asigurarea securității și sănătății în muncă pe șantiere.

(4) Persoanele responsabile de planificarea, proiectarea și execuția lucrărilor de construcții sunt obligate, la toate etapele, să respecte măsurile privind asigurarea securității și sănătății în muncă, conform prevederilor legislației în vigoare.

(5) În cazul în care există o amenințare iminentă la adresa securității și sănătății lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsuri pentru a sista activitatea lucrătorilor și pentru evacuarea acestora.

(6) Inspectorii de muncă efectuează controlul de stat în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat și ale Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii.

accesibilității la infrastructura socială

(1) Politica de stat în domeniul asigurării accesibilității la infrastructura socială se realizează prin elaborarea și aprobarea cadrului normativ, a programelor naționale de asigurare a accesibilității, a normativelor tehnice în construcții de adaptare a obiectivelor infrastructurii sociale, precum și prin controlul implementării acestora.

(2) Politica de stat în domeniul asigurării accesibilității la infrastructura socială prevede:

a) asigurarea accesului la infrastructura socială a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor cu mobilitate redusă;

b) proiectarea și execuția obiectivelor infrastructurii sociale cu respectarea normativelor tehnice în construcții de adaptare a obiectivelor;

c) asigurarea graduală a accesibilității către obiectivele infrastructurii sociale care nu sunt accesibile sau sunt parțial accesibile.

(3) Persoanele cu funcții de răspundere, autoritățile, instituțiile și operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, care nu respectă normele de proiectare, de construire a infrastructurii și nu asigură accesibilitatea la infrastructura socială poartă răspundere în conformitate cu Codul contravențional.

CARTEA A DOUA

DEZVOLTAREA TERITORIULUI ȘI A LOCALITĂȚILOR

TITLUL I

AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI URBANISMUL

a teritoriului

Activitatea de amenajare a teritoriului are drept scop:

a) dezvoltarea spațială echilibrată și durabilă a teritoriului țării;

b) coeziunea teritorială la nivel regional, național și european;

c) îmbunătățirea condițiilor de trai în localități;

d) protejarea patrimoniului natural, cultural și a monumentelor istorice și siturilor arheologice.

cu privire la amenajarea teritoriului

Reglementările cu privire la amenajarea teritoriului se aplică pentru întreg teritoriul național, inclusiv regiunile de frontieră, cu respectarea principiului dezvoltării echilibrate și durabile, al ierarhizării, al coeziunii și integrării sociale, economice, demografice și culturale la nivel interstatal, național, regional și local.

directoare ale amenajării teritoriului

(1) Obiectivele de bază ale amenajării teritoriului sunt:

a) dezvoltarea socială și economică echilibrată și durabilă a regiunilor și localităților, cu respectarea specificului acestora;

b) îmbunătățirea calității vieții cetățenilor de toate vârstele și a comunităților, cu respectarea identității locale a populației;

c) gestionarea rațională a resurselor naturale și managementul rațional al peisajului, realizate cu respectarea principiilor privind protecția mediului;

d) utilizarea echilibrată și durabilă a teritoriului;

e) gestionarea responsabilă și durabilă a resurselor naturale, asigurându-se echilibrul dintre dezvoltarea socială și economică și protejarea mediului, a biodiversității, a peisajului și a patrimoniului natural, cultural și construit;

f) protejarea teritoriului;

g) dezvoltarea durabilă, gestionarea responsabilă și protejarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice;

h) dezvoltarea policentrică a țării prin crearea unei rețele de localități urbane și sporirea cooperării între zonele urbane și cele rurale;

i) asigurarea accesului la informație;

j) pregătirea teritoriului pentru asigurarea apărării naționale;

k) asigurarea protecției tuturor construcțiilor civile în conformitate cu dreptul internațional umanitar.

(2) Activitatea de amenajare a teritoriului se bazează pe următoarele principii directoare:

a) promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socială și economică echilibrată și durabilă și prin îmbunătățirea competitivității;

b) crearea, asigurarea și promovarea condițiilor de accesibilitate la infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă;

c) promovarea dezvoltării localităților generată de funcțiile urbanistice și de îmbunătățirea relațiilor dintre orașe și sate;

d) facilitarea accesului la informație;

e) reducerea nivelului de degradare a mediului;

f) valorificarea rațională și protecția resurselor naturale și patrimoniului natural;

g) protejarea și valorificarea monumentelor istorice și siturilor arheologice, ca factori de dezvoltare echilibrată și durabilă;

h) dezvoltarea resurselor energetice și a eficienței acestora, cu menținerea securității energetice;

i) promovarea turismului;

j) prevenirea efectelor unor catastrofe naturale;

k) amenajarea operativă a teritoriului țării și pregătirea acestuia pentru asigurarea apărării naționale.

și de urbanism

(1) Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism include:

a) Planul de amenajare a teritoriului național (în continuare – PATN);

b) planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare – Centru, Nord sau Sud (în continuare – PATRD); planul de amenajare a teritoriului municipiului Chișinău; planul de amenajare a teritoriului unității teritoriale autonome Găgăuzia și planul de amenajare a teritoriului localităților din stânga Nistrului (Transnistria);

c) planurile urbanistice generale (în continuare – PUG) ale localităților și regulamentele locale de urbanism aferente;

d) planurile urbanistice zonale (în continuare – PUZ) și regulamentele locale de urbanism aferente;

e) planurile urbanistice de detaliu (în continuare – PUD).

(2) Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism se elaborează de către echipe interdisciplinare, reprezentate de grupuri de specialiști atestați în diferite domenii.

(3) Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism se elaborează în format digital și pe suport de hârtie și se publică.

(4) Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism se supune, în mod obligatoriu, procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

(5) Documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism se avizează și se aprobă de către organele/instituțiile stabilite în anexa nr. 24.

național

(1) Planul de amenajare a teritoriului național este documentul de bază în domeniul activității de amenajare a teritoriului Republicii Moldova.

(2) Planul de amenajare a teritoriului național reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale, pe termen mediu și lung, abordează problematica teritoriului la scară largă, stabilește liniile directoare ale organizării și dezvoltării echilibrate și durabile a întregului teritoriu al Republicii Moldova.

(3) Planul de amenajare a teritoriului național este elaborat integral sau pe secțiuni specializate corelate între ele, care sunt aprobate prin lege.

(4) Termenul pentru care se aprobă Planul de amenajare a teritoriului național/secțiunile specializate este de 30 de ani.

(5) Secțiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului național sunt elaborate de către organul central de specialitate, în colaborare cu alte autorități ale administrației publice centrale, conform domeniilor de competență.

(6) Conținutul-cadru, principiile metodologice de elaborare și actualizare/modificare, avizare și aprobare ale Planului de amenajare a teritoriului național se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni, elaborate de organul central de specialitate și aprobate de către Guvern.

de amenajare a teritoriului național

(1) Planul de amenajare a teritoriului național include următoarele secțiuni specializate:

a) Secțiunea 1 – Rețeaua de localități;

b) Secțiunea a 2-a – Infrastructura rutieră, feroviară, aeriană și navală;

c) Secțiunea a 3-a – Apă și sanitație;

d) Secțiunea a 4-a – Infrastructura energetică (rețelele de gaze naturale, rețelele de energie termică, rețelele electrice, inclusiv parcurile eoliene și fotovoltaice) și de comunicații electronice;

e) Secțiunea a 5-a – Infrastructura economică, de sănătate, de educație și sport;

f) Secțiunea a 6-a – Zonele protejate, zonele cu resurse naturale și zonele silvice;

g) Secțiunea a 7-a – Zonele de risc natural;

h) Secțiunea a 8-a – Zonele cu resurse turistice;

i) Secțiunea a 9-a – Zonele destinate agriculturii;

j) Secțiunea a 10-a – Monumentele istorice și siturile arheologice;

k) Secțiunea a 11-a – Protecția civilă;

l) Secțiunea a 12-a – Infrastructura teritorială de apărare națională.

(2) Guvernul poate hotărî includerea și elaborarea unor secțiuni specializate suplimentare ale Planului de amenajare a teritoriului național, necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în prioritățile strategiilor naționale și regionale de dezvoltare a Republicii Moldova, precum și în alte documente de politici.

(3) Conținutul-cadru al secțiunilor specializate suplimentare se stabilește de către organul central de specialitate în colaborare cu alte organe centrale și locale interesate, în conformitate cu prioritățile de dezvoltare a țării stabilite de către Guvern.

(4) Secțiunile specializate aprobate ale Planului de amenajare a teritoriului național sunt obligatorii pentru toate tipurile de activitate de amenajare a teritoriului și de urbanism desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova, de la data intrării în vigoare a acestora, și constituie temei pentru elaborarea:

a) planurilor de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare;

b) planurilor urbanistice generale și a regulamentelor locale de urbanism aferente;

c) programelor strategice sectoriale și de dezvoltare socială și economică;

d) planurilor locale de acțiuni pentru protecția mediului și utilizarea rațională a resurselor naturale;

e) schemelor și proiectelor naționale și regionale de dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare și de transport;

f) altei documentații necesare pentru realizarea obiectivelor de nivel regional și local.

a teritoriului național

(1) Inițierea elaborării Planului de amenajare a teritoriului național și finanțarea elaborării acestuia țin de competența organului central de specialitate.

(2) Elaborarea integrală a Planului de amenajare a teritoriului național sau, după caz, a secțiunilor specializate ale acestuia, precum și a studiilor de fezabilitate se finanțează de la bugetul de stat și din alte surse neinterzise de lege.

Planului de amenajare a teritoriului

național

Procesul de elaborare, avizare și aprobare a Planului de amenajare a teritoriului național cuprinde următoarele etape:

1) etapa preliminară, care include:

a) informarea populației cu privire la inițierea elaborării acestuia;

b) achiziționarea serviciilor pentru elaborarea proiectului și instituirea grupului de lucru pentru monitorizarea elaborării proiectului;

c) achiziționarea serviciilor pentru desfășurarea procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu;

d) elaborarea de către beneficiar, în comun cu responsabilul de elaborarea proiectului, a temei-program pentru fiecare secțiune specializată a Planului de amenajare a teritoriului național;

e) aprobarea temei-program pentru fiecare secțiune specializată a Planului de amenajare a teritoriului național de către organul central de specialitate. Conținutul temei-program poate fi modificat, în caz de necesitate, ca urmare a elaborării studiilor de fezabilitate aferente proiectului și a necesității examinării/aprobării suplimentare a proiectului de către organul central de specialitate;

f) elaborarea studiilor de fezabilitate pe specialități în conformitate cu temele program ale secțiunilor specializate ale Planului de amenajare a teritoriului național;

g) consultarea operatorilor de sistem;

2) etapa de elaborare a proiectului Planului de amenajare a teritoriului național, integral sau pe secțiuni specializate;

3) etapa de avizare și consultare publică;

4) etapa de evaluare strategică de mediu;

5) etapa de aprobare, care include:

a) aprobarea de către Consiliul național de amenajare a teritoriului;

b) aprobarea de către Guvern;

c) aprobarea de către Parlament;

6) etapa de documentare și de elaborare a bazei de date și informații, care include examinarea:

a) surselor principale de documentare:

– documentația de amenajare a teritoriului existentă;

– strategia de dezvoltare la nivel național;

– programele strategice sectoriale adoptate;

– studiile de fezabilitate și lucrările de sinteză elaborate anterior, cu condiția că informațiile cuprinse în acestea au o vechime de până la 5 ani;

– informațiile statistice cuprinse în sistemul statistic național și internațional;

– datele cadastrale;

– alte surse de informații relevante;

b) tuturor datelor și informațiilor solicitate de responsabilul de elaborarea proiectului, care se furnizează gratuit de către deținătorii acestora.

de amenajare a teritoriului național

Obiectivele principale ale Planului de amenajare a teritoriului național sunt:

a) fundamentarea, în corespundere cu documentele de politici, a direcțiilor prioritare de dezvoltare a economiei naționale și specificarea priorităților de intervenție pentru relansarea activităților economice; determinarea teritoriului pentru implementarea unor metode moderne de desfășurare a businessului; crearea rețelei naționale de zone economice libere, necesare pentru consolidarea coeziunii sociale, economice și teritoriale;

b) evaluarea complexă a resurselor naturale, economice și umane pentru întreg teritoriul național;

c) elaborarea prognozelor privind evoluția demografică și privind ocuparea forței de muncă; asigurarea unor condiții decente de trai pentru populație prin îmbunătățirea condițiilor de abitație, a accesului la instituțiile publice (educație, sănătate, servicii publice etc.) și la infrastructura tehnico-edilitară;

d) asigurarea dezvoltării policentrice a țării prin dezvoltarea unei rețele de localități urbane, bazată pe distribuirea echitabilă a resurselor și dezvoltarea cooperării între zonele urbane și rurale;

e) fundamentarea strategiei de dezvoltare a rețelei naționale de localități;

f) promovarea și asigurarea cooperării regionale în vederea dezvoltării echilibrate și durabile, economic competitive a regiunilor de dezvoltare;

g) corelarea dezvoltării sectoriale în cadrul diferitor zone, regiuni și domenii de activitate cu interesele tuturor regiunilor țării, cu asigurarea echilibrului permanent între resursele existente și cerințele de valorificare a acestora, cu interesele comunității și cele individuale;

h) armonizarea dezvoltării localităților și încurajarea diversificării funcțiilor urbanistice în teritoriu;

i) dezvoltarea infrastructurii rutiere și celei de transport de importanță națională și internațională, a căilor de comunicație transfrontaliere;

j) dezvoltarea serviciilor și rețelelor edilitare (inginerești) în vederea acoperirii teritoriului întregii țări cu servicii de calitate și centralizarea acestora;

k) identificarea zonelor sau teritoriului cu probleme majore, la nivel național, care necesită programe prioritare de intervenție (zonele defavorizate din punct de vedere social și economic; zonele cu resurse naturale intens degradate; zonele cu declin demografic accentuat sau cu dezechilibre demografice grave; zonele cu deficit de locuri de muncă; zonele afectate de riscuri naturale, incluzând impactul provocat de schimbările climatice, inclusiv agricole și forestiere; zonele rurale în care lipsește infrastructura tehnico-edilitară și de transport și care se află în afara razei de deservire a orașelor; alte categorii de zone, care urmează a fi asistate în baza unor programe sau convenții internaționale) și analizarea disfuncționalităților;

l) reabilitarea și protejarea mediului natural și patrimoniului construit; stabilirea zonelor naturale și zonelor construite cu valoare de patrimoniu, inclusiv a zonelor de protecție; stabilirea zonelor de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă cu instituirea rețelei naționale a acestora; combaterea consecințelor schimbărilor climatice și asigurarea rezilienței la acestea;

m) identificarea posibilităților unui teritoriu de a pune în valoare, în cadrul circuitelor turistice, monumentele istorice, siturile arheologice și monumente ale naturii prin sporirea accesibilității acestora prin intermediul dezvoltării infrastructurii de transport și dotării teritoriului;

n) dezvoltarea infrastructurii de transport naval, promovarea și execuția lucrărilor de adâncire pentru menținerea sau extinderea șenalului navigabil al apelor naționale, inclusiv portuare;

o) amenajarea operativă a teritoriului țării și pregătirea acestuia pentru asigurarea apărării naționale.

de amenajare a teritoriului național

Monitorizarea implementării Planului de amenajare a teritoriului național se efectuează de către Consiliul Național de Amenajare a Teritoriului, care, în cazul constatării nerespectării prevederilor acestuia, este obligat să informeze organul central de specialitate cu privire la faptele constatate.

a teritoriului regiunii de dezvoltare

Inițierea elaborării planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare și finanțarea acestuia țin de competența Guvernului.

a teritoriului regiunii de dezvoltare

Planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare se elaborează pentru fiecare regiune de dezvoltare, în conformitate cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului național și cu prevederile legislației privind dezvoltarea regională.

de amenajare a teritoriului regiunii

de dezvoltare

(1) Planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare are caracter director și de reglementare și asigură corelarea programelor de dezvoltare socială și economică ale tuturor unităților administrativ-teritoriale din cadrul regiunii.

(2) Obiectivele de bază ale planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare sunt:

a) detalierea obiectivelor de dezvoltare stabilite în Planul de amenajare a teritoriului național la nivel de regiune;

b) zonificarea funcțională a teritoriului;

c) dezvoltarea echilibrată și durabilă a teritoriului regiunii care să contribuie la dezvoltarea economică;

d) dezvoltarea rețelei de localități și ameliorarea situației demografice;

e) stabilirea zonelor de agrement și pentru turism;

f) stabilirea zonelor agroindustriale, agroturistice;

g) conservarea și protejarea peisajelor;

h) protejarea patrimoniului natural, cultural și a monumentelor istorice și siturilor arheologice;

i) protejarea și conservarea mediului natural;

j) dezvoltarea infrastructurii regionale în sfera socială, economică, turistică, a infrastructurii tehnico-edilitare și de transport;

k) instituirea măsurilor de protecție a teritoriului, a localităților și a obiectivelor economiei naționale contra riscurilor naturale și tehnogene, precum și stipularea măsurilor pentru revitalizarea terenurilor afectate de catastrofe naturale și tehnogene;

l) asigurarea securității și eficienței energetice;

m) amenajarea operativă a teritoriului regiunii de dezvoltare și pregătirea acesteia pentru asigurarea apărării naționale.

a teritoriului regiunii de dezvoltare

(1) Conținutul-cadru, principiile metodologice de elaborare și actualizare/modificare, avizare și aprobare ale planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni, elaborate de organul central de specialitate și aprobate de către Guvern.

(2) Conținutul secțiunilor suplimentare ale planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare se stabilește de către organul central de specialitate în coordonare cu organele centrale de specialitate ale administrației publice cu competențe în domeniul secțiunii respective, în conformitate cu prioritățile de dezvoltare a țării stabilite de către Guvern.

teritoriului regiunii de dezvoltare

(1) Planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare, coordonat de Consiliul național de amenajare a teritoriului, se aprobă de către Guvern și constituie temei pentru elaborarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism aferente, de la data intrării în vigoare a acestuia.

(2) Guvernul aprobă planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare pentru un termen de 30 de ani.

de amenajare a teritoriului regiunii

de dezvoltare

Monitorizarea implementării planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare se efectuează de către organul central de specialitate.

de stat a documentației de amenajare

a teritoriului

(1) Expertiza de stat a documentației de amenajare a teritoriului este o activitate din domeniul amenajării teritoriului, prin care se oferă o evaluare prealabilă a coeziunii sociale și economice a teritoriului planificat a fi amenajat, în conformitate cu prevederile actelor normative și normativelor tehnice în construcții.

(2) Expertiza de stat a documentației de amenajare a teritoriului reprezintă o atribuție exclusivă a organului central de specialitate, exercitată prin intermediul autorității administrative competente din subordine.

(3) Modul de efectuare a expertizei de stat a documentației de amenajare a teritoriului și conținutul-cadru al acesteia se stabilesc de către Guvern.

(4) Activitățile aferente efectuării expertizei de stat a documentației de amenajare a teritoriului sunt finanțate de la bugetul de stat.

(5) Termenul elaborării expertizei de stat a documentației de amenajare a teritoriului este de 60 de zile din data recepționării documentației complete, în corespundere cu prevederile normativelor tehnice în construcții.

Expertiza de stat a documentației de amenajare a teritoriului elaborate se efectuează pentru:

a) verificarea respectării prevederilor legislației;

b) aplicarea exactă în planurile de amenajare a teritoriului a strategiilor naționale și sectoriale de dezvoltare, aprobate pentru întreg teritoriul țării, pentru regiune, pentru localitate;

c) adoptarea unor decizii argumentate, inclusiv cu caracter financiar, care să prevadă utilizarea echilibrată și durabilă a resurselor sociale, economice și naturale;

d) prevenirea sau minimizarea unui eventual impact (direct, indirect sau cumulat) al lucrărilor de construcții și/sau activităților economice preconizate asupra mediului, sănătății populației, asupra patrimoniului natural și asupra monumentelor istorice și siturilor arheologice;

e) menținerea echilibrului social, economic, cultural și ecologic, precum și pentru crearea unor condiții decente de trai pentru populație;

f) corelarea dezvoltării sociale și economice cu păstrarea capacităților ecosistemelor.

documentației de amenajare a teritoriului

(1) Controlul privind aplicarea prevederilor documentației de amenajare a teritoriului aprobate este efectuat de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică. Regulamentul cu privire la efectuarea controlului privind aplicarea prevederilor documentației de amenajare a teritoriului se aprobă de către Guvern.

(2) Subiecți ai controlului privind aplicarea prevederilor documentației de amenajare a teritoriului sunt autoritățile administrației publice centrale și locale.

(3) Scopul controlului indicat la alin. (1) este:

a) adoptarea unor decizii conforme cu prevederile documentației de amenajare a teritoriului;

b) prevenirea sau minimizarea unui eventual impact negativ (direct, indirect sau cumulat) al lucrărilor de construcții și/sau al activităților economice preconizate asupra mediului, sănătății populației, asupra patrimoniului natural, cultural și asupra monumentelor istorice și siturilor arheologice;

c) aplicarea echilibrată și durabilă a prevederilor proiectelor de dezvoltare socială și economică.

(4) Sarcinile controlului indicat la alin. (1) sunt:

a) verificarea aplicării prevederilor documentației de amenajare a teritoriului de către autoritățile administrației publice centrale și locale:

– în procesul decizional;

– în procesul de elaborare și aprobare a planurilor urbanistice generale ale localităților;

– în procesul de elaborare și emitere a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire;

b) uniformizarea practicilor de control și elaborarea propunerilor privind perfecționarea procesului de control;

c) controlul privind corespunderea documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism cu prevederile actelor normative de nivel superior.

(5) Controlul privind aplicarea prevederilor documentației de amenajare a teritoriului se efectuează ținându-se cont de următoarele aspecte:

a) prezumția că gestionarea teritoriului și a localităților se efectuează conform prevederilor documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism;

b) evaluarea complexă a influenței negative asupra teritoriului sau localităților prin nerespectarea prevederilor documentației de amenajare a teritoriului;

c) transparența procesului de elaborare și aprobare a documentației de amenajare a teritoriului.

(6) Nerespectarea prevederilor documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz.

amenajarea teritoriului

(1) Consultarea publică este o activitate prin care autoritățile administrației publice centrale și locale, la toate etapele procesului decizional cu privire la amenajarea teritoriului, consultă opinia populației, a organizațiilor societății civile, a mediului de afaceri și a operatorilor de sistem (furnizorii de servicii) privind obiectivele dezvoltării sociale și economice de amenajare a teritoriului și ale dezvoltării urbanistice a localităților, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială și ale programelor de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților.

(2) Informarea și consultarea publică se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, ale Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu și cu procedurile aprobate de către organul central de specialitate.

publice centrale și locale la consultarea

publică

Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt responsabile de inițierea, organizarea, desfășurarea și finanțarea procesului de consultare publică în cadrul activității de amenajare a teritoriului.

amenajarea teritoriului

Informarea populației privind amenajarea teritoriului este o activitate prin care autoritățile administrației publice centrale și locale fac publice:

a) obiectivele dezvoltării sociale și economice privind amenajarea teritoriului;

b) conținutul planului de amenajare a teritoriului care urmează a fi supus aprobării, precum și al documentației aprobate, conform legii;

c) rezultatele cercetărilor sociologice, de opinie publică;

d) deciziile luate;

e) modul de implementare a deciziilor luate.

(1) Conducerea tehnică nemijlocită a activității de urbanism în cadrul localităților se efectuează de către autoritățile administrației publice locale, prin structurile specializate ale acestora și în conformitate cu legislația.

(2) Activitatea de urbanism se desfășoară în conformitate cu prezentul cod, sub coordonarea organului central de specialitate, cu respectarea principiilor descentralizării administrative.

de urbanism

Activitatea de urbanism are drept obiective:

a) determinarea structurii funcționale a localităților;

b) utilizarea rațională, echilibrată și durabilă a terenurilor necesare realizării funcțiilor urbanistice în cadrul localităților;

c) crearea condițiilor economice, ecologice, culturale, sanitare și estetice care să asigure condiții decente de trai pentru populație;

d) asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă la infrastructura socială;

e) asigurarea esteticii compoziționale la formarea zonelor construite și la planificarea cadrului natural în localități;

f) protejarea populației, a cadrului natural și zonelor construite contra poluării și contra riscurilor naturale și tehnogene previzibile;

g) protejarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, siturilor arheologice și monumentelor de for public;

h) asigurarea unui mediu favorabil și utilizarea echilibrată și durabilă a resurselor naturale;

i) implementarea politicilor de securitate și eficiență energetică.

de urbanism

(1) Documentația de urbanism reglementează utilizarea terenurilor și condițiile de ocupare a acestora.

(2) Documentația de urbanism transpune la nivel de localitate prevederile cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului național și planurile regionale.

(3) Documentația de urbanism are caracter de reglementare specială și stabilește reguli care se aplică direct în raport cu localitățile și părțile acestora, constituind elemente obligatorii de fundamentare pentru dezvoltarea localităților respective. Prevederile documentației de urbanism se aplică și produc efecte până la intrarea în vigoare a unei noi documentații de urbanism, aprobate prin decizia consiliului local respectiv.

Documentație de urbanism este:

a) planul urbanistic general al localității și regulamentul local de urbanism respectiv;

b) planul urbanistic zonal și regulamentul local de urbanism respectiv;

c) planul urbanistic de detaliu.

(1) Planul urbanistic general se elaborează pentru o localitate în limitele teritoriului administrativ al acesteia.

(2) Planul urbanistic general conține o componentă directoare și o componentă de reglementare.

(3) Componenta directoare a planului urbanistic general conține prevederi care vizează:

a) direcțiile principale de dezvoltare a teritoriului localității;

b) planul dezvoltării sistemului de centre din cadrul localității;

c) planul rețelelor de transport public;

d) planul de mobilitate al localității;

e) schema generală a rețelelor edilitare (inginerești), inclusiv schema rețelelor de comunicații electronice;

f) zonele pentru care elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu este obligatorie.

(4) Componenta reglementatoare a planului urbanistic general conține prevederi care vizează:

a) delimitarea teritoriului intravilan al localității;

b) delimitarea zonei centrale a localității;

c) delimitarea zonelor funcționale;

d) stabilirea și delimitarea zonelor pentru construcții;

e) stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire;

f) regimul de construire, prin stabilirea:

– aliniamentului stradal;

– regimului de înălțime;

– distanței dintre construcții;

– indicilor urbani (a procentului de ocupare a terenului, coeficientului de utilizare a terenului);

– densității populației pentru întreg teritoriul localității și pentru zonele rezidențiale;

– condițiilor de asigurare a accesibilității persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială;

– aspectului arhitectural și cromatic al străzilor;

g) delimitarea zonelor în care se preconizează execuția lucrărilor de utilitate publică;

h) stabilirea traseelor și caracteristicilor căilor de comunicație care trebuie menținute, modificate sau construite;

i) stabilirea modului de dezvoltare a rețelelor edilitare (inginerești);

j) asigurarea accesibilității persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială;

k) delimitarea zonelor de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă și a ariilor naturale protejate de stat, a zonelor de disconfort termic și acustic;

l) stabilirea zonelor în care se prevede desfășurarea operațiunilor de urbanism;

m) consolidarea serviciului protecției civile și medicale în sate (comune), reieșind din timpul de răspuns pentru intervenție la incendii și alte situații excepționale;

n) stabilirea cerințelor pentru securitatea și eficiența energetică;

o) planul de acțiuni privind realizarea obiectivelor planului urbanistic general;

p) procentul minim de înverzire;

q) stabilirea zonelor de protecție sanitară.

(5) Regimul juridic al terenurilor din teritoriul administrativ al localităților se stabilește în conformitate cu prevederile Codului funciar.

(6) Planul urbanistic general se elaborează în baza documentației de amenajare a teritoriului.

(7) Planul urbanistic general poate fi actualizat/modificat în funcție de strategiile locale de dezvoltare.

(8) Planul urbanistic general pentru municipii și pentru localitățile cu o populație mai mare de 100 de mii de locuitori se elaborează în două faze:

a) întocmirea și aprobarea concepției planului urbanistic general;

b) întocmirea și aprobarea planului urbanistic general.

(9) Concepția planului urbanistic general, indicată la alin. (8) lit. a), se elaborează în baza unor studii de fezabilitate și include:

a) analizarea particularităților istorice de dezvoltare, în retrospectivă, a structurii de sistematizare a localității;

b) evaluarea potențialului economic și demografic;

c) evaluarea strategică de mediu;

d) evaluarea infrastructurii tehnico-edilitare și de transport existente;

e) evaluarea situației seismice existente în baza Hărții microzonării seismice a teritoriului unității administrativ-teritoriale și a Hărții zonării seismice a teritoriului Republicii Moldova, elaborate de către Institutul de Geologie și Seismologie;

f) evaluarea potențialului urbanistic al teritoriului;

g) luarea în considerare a rezultatelor evaluării patrimoniului natural, monumentelor istorice și siturilor arheologice, monumentelor de for public, precum și zonelor de protecție ale acestora;

h) principiile programelor de asigurare cu spațiu locativ (structurarea tipurilor de locuințe, particularitățile de sistematizare prin prisma situației demografice și ofertei sociale);

i) dezvoltarea optimă a factorilor urbanistici generatori ai localității;

j) principiile de organizare compozițională a spațiului urban;

k) principiile de dezvoltare și zonificare funcțională a teritoriului;

l) asigurarea accesibilității persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială.

(10) Studiile de fezabilitate indicate la alin. (9) se elaborează în scopul determinării variantei optime de dezvoltare a localității, prin analizarea problematicii teritoriului acesteia pe domenii (studii sociale, ecologice, economice, demografice, ale naturii și ale altor particularități de sistematizare). Studiile de fezabilitate aferente planului urbanistic general care se elaborează în două faze se bazează pe investigații anteproiect și trebuie să conțină propuneri sintetizate de dezvoltare socială și economică și sistematizare funcțională a localității, a teritoriului în perspectivă, ținându-se cont de particularitățile ecologice, istorice, culturale și teritoriale ale localității, la nivel regional și local.

(11) În cazul elaborării în două faze, planul urbanistic general se întocmește în baza concepției acestuia aprobate de autoritatea administrației publice locale.

(12) În cazul municipiilor se elaborează planul urbanistic general al orașului-reședință al municipiului, precum și planurile urbanistice generale ale celorlalte localități din cadrul municipiului, cu notificarea reciprocă obligatorie a consiliilor respective la etapa inițierii elaborării acestora. Planul urbanistic general al municipiului poate fi elaborat doar în cazul unei decizii comune a Consiliului municipal și a consiliilor locale ale localităților din cadrul municipiului

(13) Pentru localitățile urbane cu o populație mai mică de 100 de mii de locuitori, cu excepția municipiilor, elaborarea planurilor urbanistice generale se efectuează într-o singură fază, reprezentând întocmirea planului urbanistic general al localității. În acest caz, studiile de fezabilitate pot fi elaborate concomitent cu elaborarea planurilor urbanistice generale, în baza problemelor specifice evidențiate de proiectantul general.

(14) Conținutul-cadru, principiile metodologice de elaborare și actualizare/modificare, avizare și aprobare ale planului urbanistic general pentru localități se elaborează și se aprobă de către organul central de specialitate, în cazul localităților cu o populație de până la 3000 de locuitori stabilindu-se o formă simplificată a acestuia, cu un volum redus.

(15) Planul urbanistic general pentru orașele și satele, cu statut de monument, se întocmește în baza Planului de referință istorico-arhitectural, inclusiv a proiectului zonelor de protecție, elaborat în conformitate cu prevederile legislației în domeniul patrimoniului cultural.

(1) Planul urbanistic zonal se elaborează pentru o parte a teritoriului unei localități sau pentru un teritoriu destinat asigurării funcționării și dezvoltării localității respective, în corespundere cu planul urbanistic general al localității aprobat. Modificarea condițiilor reglementatoare stabilite de planul urbanistic general al localității se efectuează doar prin actualizarea/modificarea acestuia, cu excepția cazurilor în care prin elaborarea planului urbanistic zonal se urmărește dezvoltarea infrastructurii sociale.

(2) Planul urbanistic zonal conține o componentă directoare și o componentă reglementatoare.

(3) Componenta directoare a planului urbanistic zonal se elaborează pentru anumite părți ale teritoriului, de importanță sau cu valoare deosebită, din cadrul unei localități și conține prevederile stipulate la alin. (7), acceptate pentru zona respectivă.

(4) Componenta reglementatoare a planului urbanistic zonal conține prevederi adaptate pentru zona respectivă, inclusiv prevederi care vizează elaborarea regimului de construire cu asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă la infrastructura socială.

(5) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specială și detaliată pentru o anumită zonă a localității și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei în cauză cu prevederile planului urbanistic general al localității respective.

(6) În planul urbanistic zonal sunt stabilite obiectivele, acțiunile și prioritățile de dezvoltare urbanistică, precum și reglementările care trebuie aplicate la utilizarea terenurilor și pentru conformitatea construcțiilor din zona vizată.

(7) Conținutul-cadru al planului urbanistic zonal abordează următoarele categorii generale de aspecte:

a) organizarea rețelei stradale;

b) zonificarea funcțională a terenurilor;

c) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane;

d) indicatorii urbanistici (aliniamentul stradal, regimul de înălțime, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, densitatea maximă admisă) pentru zona în cauză;

e) dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) statutul juridic al terenurilor și circulația acestora;

g) delimitarea și protejarea monumentelor istorice, siturilor arheologice, monumentelor de for public și a zonelor de protecție ale acestora, în conformitate cu prevederile legislației din domeniul patrimoniului cultural, precum și stabilirea servituților în zonele de protecție respective;

h) delimitarea zonelor de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă;

i) măsurile de delimitare a unor terenuri până la eliminarea unor riscuri de naturale și tehnogene, dacă există;

j) obiectivele de utilitate publică;

k) măsurile de protecție a mediului, ca rezultat al unor programe speciale;

l) reglementările speciale detaliate, permisiunile și restricțiile, incluse în regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic zonal;

m) planul de acțiuni privind realizarea obiectivelor planului de amenajare a regiunii de dezvoltare.

(8) Conținutul-cadru, principiile metodologice de elaborare, actualizare/modificare, avizare și aprobare ale planului urbanistic zonal se elaborează și se aprobă de către organul central de specialitate.

(9) Planul urbanistic zonal poate fi elaborat doar în limitele unităților teritoriale de referință stabilite în regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic general.

(1) Zonificarea funcțională a teritoriului constituie elementul de bază al organizării teritoriului localităților, în conformitate cu nivelul de dezvoltare, profilul economic și condițiile geografice.

(2) Obiectivul zonificării funcționale a teritoriului constituie asigurarea unui nivel echilibrat și durabil de dezvoltare a diferitor părți ale localității.

(3) Deciziile privind zonificarea funcțională a teritoriului localității sunt luate de către autoritățile administrației publice locale și sunt reflectate în planul urbanistic general și cel zonal.

a teritoriului

Zonificarea funcțională a teritoriului are următoarele funcții:

a) separarea, după modul de folosință, a terenurilor în cadrul limitelor teritoriului administrativ;

b) prevenirea extinderii neraționale a zonelor construite pe terenurile agricole, fără analizarea necesității reale de teren urban;

c) evitarea apariției unor aglomerații, prin stabilirea și înscrierea în planurile urbanistice a indicilor densității maxime admise;

d) asigurarea condițiilor de siguranță a populației în cazul apariției unor situații excepționale (alunecări de teren, incendii, inundații, cutremure etc.) sau în cazul unor manifestări necontrolate ale populației generate de panică;

e) asigurarea respectării condițiilor de iluminare naturală și de ventilare a zonelor urbane;

f) asigurarea cu terenuri pentru dezvoltarea teritorială preconizată, după tipuri de funcții;

g) asigurarea cu terenuri pentru construcții temporare în cazul unor evenimente neprevăzute (catastrofe naturale sau tehnogene).

(1) Regulamentul local de urbanism este parte componentă a planului urbanistic general al localității.

(2) Regulamentul local de urbanism reprezintă un ansamblu de documente în formă scrisă, care detaliază și explică componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale aprobate, inclusiv condițiile care trebuie respectate la aplicarea prevederilor acestora.

(3) Prevederile regulamentului local de urbanism se aplică la elaborarea planului urbanistic zonal și a planului urbanistic de detaliu.

(1) Planul urbanistic de detaliu reprezintă documentația care stabilește condițiile de amplasare și de execuție:

– pe un anumit teren, a unei sau a mai multor construcții cu destinație specificată – pentru teritoriul intravilan al localității;

– pe un anumit teren sau pe mai multe terenuri adiacente, a unei sau a mai multor construcții – pentru teritoriul extravilan al localității, în cazurile prevăzute la alin. (3¹).

(2) Planul urbanistic de detaliu este întocmit în baza planului urbanistic general și/sau a celui zonal, cu excepția cazurilor în care construcțiile menționate la alin. (3¹) urmează să fie amplasate pe terenurile din teritoriul extravilan.

(3) Autoritățile administrației publice locale decid asupra elaborării unui plan urbanistic de detaliu și informează persoanele fizice și juridice interesate asupra acestui fapt prin intermediul certificatului de urbanism pentru proiectare, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (3¹).

(3¹) Planificarea și desfășurarea operațiunilor de urbanism pe terenurile din teritoriul extravilan, efectuate în scopul emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare pentru obiectivele de infrastructură agricolă, pentru structurile de primire turistică din categoria pensiunilor agroturistice, pentru construcțiile industriale, pentru obiectivele cu destinație comunală, pentru obiectivele aferente rețelelor edilitare (inginerești), inclusiv pentru obiectivele de infrastructură destinate necesităților de securitate și apărării naționale care nu au caracter secret, pentru instalațiile de producere a energiei, inclusiv din surse regenerabile, pentru obiectivele infrastructurii de transport, precum și pentru unitățile de comerț, unitățile de alimentație publică și stațiile de deservire tehnică a vehiculelor rutiere amplasate pe laturile terenurilor adiacente drumurilor publice, se realizează în baza planului urbanistic de detaliu și a memoriului explicativ aferent care includ reglementări în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, elaborate și aprobate conform prevederilor legislației.

[Art. 44 al. (3¹) modificat prin LP153 din 30.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 365; în vigoare 06.08.26]

(3²) Proiectarea obiectivelor și construcțiilor, altele decât cele menționate la alin. (3¹), se efectuează doar conform planului urbanistic general, aprobat potrivit prevederilor legislației.

(3³) Schimbarea destinației și funcțiilor construcțiilor edificate în conformitate cu prevederile alin. (3¹) se realizează doar în baza planului urbanistic general, aprobat conform prevederilor legislației.

[Art. 44 al. (3⁴) abrogat prin LP153 din 30.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 365; în vigoare 06.08.26]

[Art. 44 al. (3⁵) abrogat prin LP153 din 30.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 365; în vigoare 06.08.26]

(4) Conținutul-cadru, principiile metodologice de elaborare, actualizare/modificare, avizare și aprobare ale planului urbanistic de detaliu se elaborează și se aprobă de către organul central de specialitate.

al planurilor urbanistice zonale și

de detaliu

(1) Conținutul-cadru de reglementare al planurilor urbanistice zonale și de detaliu include prevederi cu caracter de reglementare specială și detaliată cu privire la dezvoltarea urbanistică a unei zone a localității, acoperind toate funcțiile acesteia, și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei respective cu prevederile planului urbanistic general al localității.

(2) Prin prevederile cu caracter de reglementare ale planurilor urbanistice zonale și de detaliu se stabilesc obiectivele, acțiunile, prioritățile de dezvoltare urbanistică, cu respectarea legislației și a normativelor tehnice în construcții privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială.

de urbanism

(1) La inițiativa autorităților administrației publice locale, documentația de urbanism poate fi reexaminată periodic și poate fi actualizată/modificată, însă fără schimbarea conceptului inițial, pentru a fi adaptată noilor condiții sociale, economice și tehnice, inclusiv pentru a asigura accesibilitatea persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială. Actualizarea/modificarea documentației de urbanism se efectuează prin decizia autorității administrației publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, conform competențelor.

(2) Documentația de urbanism se actualizează/modifică fără a fi schimbată concepția generală de dezvoltare a localității și fără a fi supusă avizării repetate.

(3) Autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi sau al doilea evaluează cel puțin o dată pe an situația accesibilității persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială care se află în limitele teritoriului administrativ. Prin evaluarea prevăzută de prezentul alineat se înțelege procesul de identificare și înregistrare a potențialelor obstacole, bariere în exercitarea deplină și în condiții de egalitate a accesibilității persoanelor cu dizabilități și celor cu mobilitate redusă la infrastructura socială din teritoriul administrativ. Actul privind evaluarea respectivă trebuie întocmit astfel încât să permită oferirea unor soluții practice de orice natură pentru înlăturarea obstacolelor, barierelor identificate într-un termen rezonabil. Rezultatele evaluării se aprobă prin decizia consiliului municipal sau local și sunt expediate operatorilor economici și/sau instituțiilor publice din localitate, cu titlu de recomandare.

documentației de urbanism

(1) Responsabili de elaborarea documentației de urbanism sunt autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea, în cazul municipiilor, și de nivelul întâi, în cazul orașelor, comunelor și satelor.

(2) Autoritățile administrației publice locale indicate la alin. (1) din prezentul articol sunt responsabile, în procesul de elaborare a documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, de inițierea procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

de urbanism

Elaborarea documentației de urbanism se finanțează după cum urmează:

a) planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale se finanțează, preponderent, din sursele autorităților administrației publice locale și din bugetul de stat, prin intermediul programelor speciale, aprobate în acest scop sau aprobate pentru obiective de importanță națională;

b) se admite finanțarea elaborării planurilor urbanistice generale și planurilor urbanistice zonale și din alte surse neinterzise de lege, cu condiția alocării resurselor financiare respective către autoritățile administrației publice locale;

c) planurile urbanistice de detaliu se finanțează din sursele autorităților administrației publice locale sau ale persoanelor fizice și juridice interesate.

a documentației de urbanism

(1) Autoritățile administrației publice locale organizează și desfășoară concursuri pentru elaborarea documentației de urbanism, inclusiv pentru supunerea acesteia procedurii de evaluare strategică de mediu, conform prevederilor legislației privind achizițiile publice.

(2) Documentația de urbanism se elaborează de persoane atestate, în condițiile legii, pentru elaborarea documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism.

de urbanism

(1) Inițierea elaborării documentației de urbanism ține de obligația autorităților administrației publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, în funcție de atribuțiile stabilite de legislație.

(2) La inițierea elaborării documentației de urbanism se ține cont de prevederile Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

și aprobarea documentației de urbanism

(1) Realizarea evaluării strategice de mediu, coordonarea avizării și aprobării documentației de urbanism țin de competența autorității administrației publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, în funcție de atribuțiile stabilite de legislație.

(2) Modul de realizare a evaluării strategiei de mediu, de avizare a documentației de urbanism și conținutul-cadru al acesteia se stabilesc de către Guvern.

(3) În urma examinării documentației de urbanism se emite avizul general în care sunt expuse rezultatele verificării documentației examinate în conformitate cu cerințele stabilite de actele normative în vigoare, ale evaluării soluțiilor tehnice și a corespunderii acestora anumitor criterii de calitate, precum și a conformității soluțiilor propuse cu documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism de nivel superior aprobată.

(4) Avizarea documentației de urbanism se efectuează fără perceperea taxelor.

(5) Aprobarea documentației de urbanism, în urma avizării și consultării publice, se efectuează de către consiliile locale, în conformitate cu legislația privind administrația publică locală.

(6) Documentația de urbanism se aprobă doar după desfășurarea procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

(7) - abrogat.

(8) Proiectele investiționale, pentru care au fost alocate resurse în scopul atingerii obiectivelor stabilite în documentația anterioară de urbanism, se realizează indiferent de perioada de valabilitate a documentației respective. La elaborarea documentației ulterioare de urbanism se ține cont de proiectele investiționale demarate anterior.

documentației de urbanism

(1) Documentația de urbanism aprobată este obligatorie pentru întreg teritoriul localității respective.

(2) Documentația de urbanism este utilizată:

a) la elaborarea documentației de proiect pentru execuția lucrărilor de construcții, cu eliberarea ulterioară a autorizației de construire;

b) la elaborarea documentației de proiect pentru execuția lucrărilor de reconstrucție, de reparații capitale, de consolidare, de conservare, de restaurare, de reabilitare a monumentelor istorice;

c) în scopul fundamentării solicitării unor surse financiare de la bugetul de stat pentru execuția obiectivelor de utilitate publică care nu sunt acoperite de bugetul local;

d) în cadrul inițierii procedurii de declarare a utilității publice pentru execuția unor obiective ce implică exproprieri;

e) pentru respingerea solicitărilor privind autorizarea execuției unor lucrări de construcții neconforme cu prevederile documentației de urbanism aprobate;

f) în activitatea structurilor specializate din cadrul autorităților administrației publice locale.

(3) - abrogat.

documentației de urbanism

(1) Activitatea de monitorizare a implementării prevederilor documentației de urbanism se desfășoară de către autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi sau al doilea, conform competențelor.

(2) Încălcarea prevederilor documentației de urbanism atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz.

documentației de urbanism

Avizele necesare pentru aprobarea documentației de urbanism sunt de două categorii:

a) avize emise de către organele centrale de specialitate ale administrației publice interesate;

b) avize emise de către organele locale interesate.

aprobarea documentației de urbanism

(1) Avizele necesare pentru aprobarea documentației de urbanism, stabilite în conformitate cu prevederile temei program, se emit, la solicitarea autorităților administrației publice locale sau a autorului (proiectantului) documentației respective, de către autoritățile competente în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii documentației de urbanism complete, în conformitate cu prevederile normativelor tehnice în construcții.

(1¹) Autorităților responsabile de emiterea avizelor li se interzice condiționarea emiterii avizelor necesare pentru aprobarea documentației de urbanism de prezentarea unor avize/coordonări emise de subdiviziunile sau entitățile subordonate acestora. Obținerea avizelor/coordonărilor respective se pune în sarcina autorităților în cauză.

(1²) La emiterea avizelor, autoritatea responsabilă de emiterea avizului examinează exclusiv aspectele privind realizarea (respectarea) sau întrunirea în documentația de urbanism a cerințelor ce țin de domeniul de competență a autorității respective.

(1³) Emiterea unui aviz de către o instituție/entitate nu poate fi condiționată de avizarea prealabilă de către o altă instituție/entitate.

(1⁴) Dacă, în cadrul procedurii de avizare necesare pentru aprobarea documentației de urbanism, autoritatea sau instituția/entitatea respectivă emite aviz negativ, aceasta are obligația să prezinte neconformitățile și neconcordanțele identificate în documentație, cu indicarea expresă a prevederilor legislației care nu au fost respectate. Beneficiarul și autorul (proiectantul) își asumă obligația de soluționare a neconformităților și neconcordanțelor respective în termenul stabilit de comun acord, precum și, după soluționarea acestora, de remitere repetată a documentației spre avizare autorității sau instituției/entității corespunzătoare. La avizarea repetată, autoritățile și instituțiile/entitățile respective nu sunt în drept să invoce alte neconformități sau neconcordanțe decât cele identificate în cadrul procedurii inițiale de avizare, cu excepția cazurilor în care, prin soluționarea acestora, au fost generate alte neconformități sau neconcordanțe ori în documentația de urbanism prezentată repetat au fost operate alte modificări.

[Art. 55 al. (1⁴) introdus prin LP153 din 30.07.26, MO359-362/06.08.26 art. 365; în vigoare 06.08.26]

(2) Recomandările expuse în avizele indicate la alin. (1) se introduc în documentația de urbanism, iar în cazul în care recomandările respective sunt respinse, trebuie prezentate fundamentările necesare.

(3) La etapa de aprobare a documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, inclusiv a planurilor de amenajare a teritoriului și urbanistice și a programelor de amenajare a teritoriului și urbanistice de nivel regional, local, precum și a planurilor urbanistice generale și zonale, emiterea avizului de mediu de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu, este obligatorie.

(4) Prevederile avizelor eliberate sunt valabile pe perioada de valabilitate a documentației de urbanism de nivel superior.

(5) Documentația de urbanism se avizează conform anexei nr. 24.

de urbanism

(1) Avizul general asupra documentației de urbanism este actul emis de către instituția competentă din subordinea organului central de specialitate, în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale regulamentului corespunzător aprobat de către organul central de specialitate. Avizul general este emis în termen de 30 de zile de la data depunerii documentației complete.

(1¹) Comisia pentru examinarea și emiterea avizului general asupra documentației de urbanism din cadrul instituției competente din subordinea organului central de specialitate se instituie, prin ordin, de organul central de specialitate.

(1²) Membrii comisiei indicate la alin. (1¹) din prezentul articol care urmează să examineze documentații de urbanism elaborate de către ei ori cu participarea acestora sau elaborate de către o persoană apropiată, astfel cum este definită aceasta în Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, ori de către o persoană afiliată, astfel cum este definită aceasta la art. 203 din Codul civil nr. 1107/2002, depun o declarație de abținere de la examinarea documentației respective și nu participă la examinarea acesteia.

(2) După emiterea avizului general, în cazul în care în acesta sunt expuse propuneri și/sau recomandări, autoritatea administrației publice locale aprobă documentația de urbanism doar după îndeplinirea propunerilor și recomandărilor expuse în avizul respectiv.

(3) Absența avizului general pozitiv asupra documentației de urbanism sau neîndeplinirea propunerilor și recomandărilor expuse în avizul general respectiv determină nulitatea deciziilor consiliului local privind aprobarea planurilor urbanistice generale și a planurilor urbanistice zonale, precum și a planurilor urbanistice de detaliu finanțate din mijloace financiare publice.

(4) Avizul general asupra documentației de urbanism poate fi contestat la organul central de specialitate, care, în mod obligatoriu, solicită opinia Consiliului arhitectural-urbanistic național. Decizia organului central de specialitate, adoptată în baza opiniei Consiliului arhitectural-urbanistic național, servește drept temei de revizuire a avizului general de către emitentul acestuia.

Corectarea documentației de urbanism, ca urmare a avizelor emise, se efectuează din contul proiectantului responsabil, în termen de 45 de zile de la data recepționării.

de urbanism

Examinarea documentației de urbanism are următoarele sarcini:

a) asigurarea evaluării multisectoriale a documentației de urbanism, inclusiv sub aspectul întrunirii condițiilor de avizare de autoritățile responsabile de emiterea avizelor conform prevederilor anexei nr. 24;

b) evaluarea aplicării conforme de către beneficiari și executanți a prevederilor actelor normative, ale normativelor tehnice în construcții, precum și ale documentației de urbanism;

c) evaluarea soluțiilor propuse în documentația de urbanism în raport cu resursele disponibile sau planificate pentru implementarea soluțiilor în cauză pe parcursul perioadei de valabilitate a documentației de urbanism.

(1) Operațiunile de urbanism se desfășoară numai în baza documentației de urbanism aprobate, elaborată în temeiul documentelor de politici adoptate de către autoritățile administrației publice centrale și locale, și sunt acoperite din surse proprii și/sau din alte surse neinterzise de lege.

(2) Operațiunile de urbanism sunt organizate și finanțate de către autoritățile administrației publice locale sau de către persoane juridice și fizice interesate, în cadrul implementării politicilor de dezvoltare a localității.

(3) Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de:

a) respectarea interesului public în cadrul desfășurării operațiunilor de urbanism;

b) publicarea documentației de urbanism pe pagina web oficială a autorității respective. În lipsa unei pagini web oficiale, extrasul din documentația în cauză este afișat pe panoul informativ din incinta autorității respective;

c) afișarea documentației de urbanism în locuri publice;

d) elaborarea documentației de urbanism în formă electronică și pe suport de hârtie.

de urbanism

În scopul planificării comune a operațiunilor de urbanism, autoritățile administrației publice locale, la decizia consiliilor locale, pot constitui asociații de dezvoltare locală, de nivel comunitar sau de nivel raional, împreună cu alte sate, comune sau orașe, ori se pot asocia în alte forme cu alte autorități ale administrației publice locale, în condițiile Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală.

de urbanism privind accesul persoanelor

cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate

redusă

Una dintre componentele obligatorii ale documentației de urbanism constă în asigurarea accesibilității persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială, în condiții de egalitate cu celelalte persoane, prin:

a) identificarea și eliminarea obstacolelor, barierelor pentru asigurarea accesului deplin către clădiri, drumuri, căile de acces, spațiile verzi, mijloacele de transport și alte utilități și servicii;

b) proiectarea și dezvoltarea bunurilor imobile, a serviciilor, inclusiv publice, a echipamentelor și utilităților publice în baza designului universal, care presupune o adaptare rezonabilă, astfel încât acestea să răspundă necesităților specifice ale persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă;

c) proiectarea și construcția obiectivelor infrastructurii sociale adaptate necesităților persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă;

d) amenajarea obiectivelor infrastructurii sociale pentru a putea fi utilizate de către persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă;

e) asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la mijloacele de transport public;

f) satisfacerea necesității de spațiu locativ și accesibilizarea locuințelor persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă;

g) asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la clădirile de menire social-culturală, turistice, de agrement și de sport etc.

Controlul de stat al activității de urbanism este exercitat de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică.

și utilizarea terenurilor destinate

construcțiilor

Proprietarii terenurilor destinate construcțiilor sunt responsabili de întreținerea și utilizarea acestora în concordanță cu interesele publice, stabilite de documentația de urbanism aprobată.

construcțiilor

Amplasarea și proiectarea construcțiilor se realizează în conformitate cu documentația de urbanism, iar execuția acestora – în temeiul autorizației de construire.

și monitorizarea zonificării funcționale a

teritoriului localității

(1) În cadrul implementării prevederilor documentației de urbanism, autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de:

a) verificarea corespunderii solicitărilor, în contextul zonificării funcționale aprobate a teritoriului localității;

b) transmiterea informațiilor privind zonificarea funcțională a teritoriului localității părților interesate;

c) explicarea direcțiilor de dezvoltare stabilite prin zonificarea funcțională a teritoriului localității.

(2) Monitorizarea implementării zonificării funcționale a teritoriului localității se efectuează de către autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, conform competențelor.

(1) Autoritățile administrației publice locale elaborează baze de date în domeniul urbanismului și utilizează resurse informaționale și sisteme informaționale de stat, de nivel național și local, destinate pentru dezvoltarea documentației de urbanism și a prevederilor acesteia. Persoanele fizice și juridice sunt obligate să furnizeze autorităților administrației publice locale datele și informațiile necesare în acest scop, inclusiv privind evaluarea accesibilității persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă la obiectivele infrastructurii sociale care se află pe teritoriul administrativ al localităților respective.

(2) Autoritățile administrației publice locale furnizează gratuit persoanelor fizice și juridice interesate informația din bazele de date deținute potrivit alin. (1), în conformitate cu legislația în domeniul accesului la informațiile de interes public.

(3) Bazele de date și sistemele informaționale în domeniul urbanismului sunt parte componentă a sistemelor și resurselor informaționale de stat.

(4) Informația din bazele de date și din sistemele informaționale se utilizează pentru operațiunile de urbanism și pentru informarea persoanelor fizice și juridice interesate.

(5) Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de monitorizarea veridicității informațiilor din bazele de date și sistemele informaționale în domeniul urbanismului, precum și de actualizarea acestora.

(1) Guvernul aprobă indicatorii de dezvoltare urbană.

(2) Deținătorul bazelor de date privind indicatorii de dezvoltare urbană este instituția competentă din subordinea organului central de specialitate.

(3) Autoritățile administrației publice locale prezintă instituției indicate la alin. (2) datele și informațiile necesare pentru stabilirea indicatorilor de dezvoltare urbană.

și a localităților

(1) Prin gestionarea teritoriului și a localităților, autoritățile administrației publice locale transpun în practică prevederile privind utilizarea terenurilor, stabilite în documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobată.

(2) Autoritățile administrației publice locale se pot asocia pentru realizarea acțiunilor privind gestionarea teritoriului învecinat.

(1) Peisajul este o parte componentă a teritoriului a cărui gestionare se efectuează în conformitate cu documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism și cu Convenția privind peisajul european, semnată la Florența la 20 octombrie 2000 și ratificată prin Legea nr. 536/2001.

(2) Se stabilește că:

a) politica privind peisajul include principiile generale, strategiile și liniile directoare, determinate de autoritățile publice competente, care permit luarea unor măsuri specifice pentru protejarea, managementul și amenajarea peisajului;

b) obiectivul de calitate peisagistică presupune că aspirațiile populației cu privire la caracteristicile peisagistice ale mediului lor de viață au fost determinate de autoritățile publice competente pentru un anumit peisaj;

c) protejarea peisajului cuprinde acțiunile de conservare și menținere a aspectelor semnificative sau specifice ale unui peisaj, justificate de valoarea reală a acestuia ca patrimoniu, care reiese din caracteristicile sale naturale și/sau care este determinată de intervențiile umane;

d) managementul peisajelor cuprinde acțiunile ce vizează, din perspectiva unei dezvoltări durabile, întreținerea peisajului în scopul direcționării și armonizării transformărilor generate de evoluția socială, economică și de mediu;

e) amenajarea peisajului reprezintă un ansamblu de acțiuni de perspectivă, care au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje.

în documentația de amenajare a

teritoriului și de urbanism

(1) Prin documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism pot fi stabilite interdicții definitive sau temporare de construire.

(2) Interdicția definitivă de construire se stabilește din următoarele cauze:

a) existența riscurilor naturale previzibile: de inundații, de alunecări de teren, de deformare a terenului cauzată de surpări etc.;

b) existența riscurilor tehnologice previzibile: risc de contaminare radioactivă, chimică sau biologică, pericol de deflagrație, pericol de incendiu, risc de depășire a nivelului admisibil de zgomot etc.;

c) pentru terenurile fondului apelor și cele adiacente acestora, în condițiile legislației de mediu;

d) prezența peisajelor cu caracteristici naturale deosebite, cu potențial de valorificare.

(3) Interdicția de construire poate fi anulată la înlăturarea cauzei care a determinat stabilirea acesteia.

(4) Interdicția temporară de construire se stabilește din următoarele cauze:

a) necesitatea elaborării unui anumit tip de documentație de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire pentru zonele respective, aprobate prin decizia consiliului local;

b) necesitatea execuției în zona respectivă a unor lucrări de utilitate publică, de interes național sau local;

c) apartenența la domeniul public a terenurilor cu anumite moduri de folosință: pășuni, islazuri etc.;

d) lipsa avizului de mediu asupra documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, emis în cadrul procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

(5) Interdicția temporară de construire poate fi prelungită cel mult o dată din aceeași cauză, pentru un termen de 3 ani, după care interdicția își încetează acțiunea.

construire

Procedura stabilirii interdicțiilor definitive de construire și a interdicțiilor temporare de construire se reglementează de către Guvern.

(1) Obiectivele din zonele protejate aparținând patrimoniului natural, cultural sau construit se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, ale Legii nr.218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, ale Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat și ale Legii nr. 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă.

(2) Prin documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism poate fi instituit regim de zonă protejată și pe alt teritoriu decât cele indicate la alin. (1), cu respectarea legislației în domeniu, în scopul protejării, conservării și valorificării ansamblurilor de bunuri imobile sau a unor elemente ale acestora, estimate de către autoritățile administrației publice locale ca fiind valoroase, dar care nu sunt incluse în registrele de protecție, instituite prin lege.

(3) Criteriile de delimitare a zonelor protejate în documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism, exigențele de bază pentru conservarea, punerea în valoare a zonelor respective, competențele autorităților administrației publice centrale și locale în domeniu, reglementările speciale pentru siturile arheologice, pentru rezervații se stabilesc de către Guvern.

construcțiilor și altor amenajări

(1) Utilizarea terenurilor destinate construcțiilor și altor amenajări se efectuează în conformitate cu documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism.

(2) Autorizarea execuției lucrărilor de construcții în localități se efectuează numai în baza documentației de urbanism, elaborate, expertizate, avizate și aprobate conform prezentului cod, și are drept scop sporirea eficienței utilizării teritoriului, în general, și a zonelor rezidențiale, în special, inclusiv reconstrucția construcțiilor existente, proiectarea noilor cartiere locative cu infrastructură socială și tehnico-edilitară modernă și perfecționarea structurii de planificare.

(3) În cazul lipsei documentației de urbanism, pentru satele cu o populație mai mică de 3000 de locuitori, autorizația de construire se eliberează în baza documentației de proiect elaborate conform certificatului de urbanism pentru proiectare, eliberat în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.

(4) Terenurile întovărășirilor pomicole incluse în teritoriul intravilan prin decizia consiliului local al unității administrativ teritoriale respective, cu modificarea planului urbanistic general al localității aprobat, se consideră terenuri destinate construcțiilor și amenajărilor, cu modul de folosință – pentru amplasarea construcțiilor locative. Casele de vacanță, construite pe aceste terenuri și înregistrate în Registrul bunurilor imobile, precum și cele pasibile de înregistrare, inclusiv în conformitate cu prevederile art. 387 alin. (4), se consideră case de locuit individuale.

construite existente

Utilizarea terenurilor din zonele construite existente se efectuează cu respectarea cerințelor urbanistice, tehnico-economice și a densității maxime admise, precum și cu menținerea la nivel maxim a construcțiilor, a instalațiilor și spațiilor verzi, inclusiv cu menținerea obligatorie și protejarea monumentelor istorice și a zonelor de protecție ale acestora.

de construcții pe terenurile care

urmează a fi utilizate în scopul

exploatării zăcămintelor de

substanțe minerale utile

Autorizarea execuției lucrărilor de construcții pe terenurile care urmează a fi utilizate în scopul exploatării zăcămintelor de substanțe minerale utile este restricționată, cu excepția autorizării execuției construcțiilor industriale și de transport necesare exploatării și prelucrării substanțelor minerale utile din zonele respective, și se efectuează în baza documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, cu respectarea prevederilor Codului subsolului.

de construcții pe terenurile

spațiilor verzi

Amplasarea și autorizarea execuției construcțiilor și instalațiilor, lucrărilor de construcții pe terenurile spațiilor verzi se efectuează numai în conformitate cu documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism și cu respectarea prevederilor Legii nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale.

de construcții pe terenurile cu

destinație agricolă ale localităților

(1) Autorizarea execuției lucrărilor de construcții pe terenurile cu destinație agricolă este permisă pentru amplasarea infrastructurii agricole, conform prevederilor Codului funciar nr. 22/2024. Pentru amplasarea altor tipuri și categorii de construcții și amenajări, specifice localităților, autorizarea execuției lucrărilor de construcții se efectuează după modificarea destinației terenurilor agricole.

(2) Schimbarea destinației terenurilor agricole se efectuează în conformitate cu prevederile Codului funciar nr. 22/2024, ale documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, ale normativelor tehnice în construcții, în vederea realizării următoarelor obiective:

a) dezvoltarea zonelor stabilite prin planul urbanistic general al localității;

b) valorificarea terenurilor din zonele în care sunt amplasate rețelele edilitare (inginerești);

c) amplasarea construcțiilor și amenajărilor, precum și a obiectivelor infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte.

de construcții pe terenurile din zonele

de protecție a apelor râurilor și bazinelor

de apă

(1) Amplasarea și autorizarea proiectării și execuției construcțiilor de orice tip și categorie în zonele de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, ale altor obiective acvatice este restricționată, cu excepția execuției podurilor și podețelor, a rețelelor electrice și rețelelor de comunicații electronice, a execuției lucrărilor la căile ferate și la drumurile publice, care traversează albiile cursurilor de apă, precum și a lucrărilor de gospodărire a apelor, permise în baza legislației.

(2) Autorizarea execuției lucrărilor indicate la alin. (1) și a lucrărilor de gospodărire a apelor și de captare a apelor este permisă numai cu asigurarea măsurilor de protecție a construcțiilor respective contra inundațiilor, măsurilor de prevenire a poluării apelor de suprafață și celor subterane, măsurilor de respectare a zonelor de protecție a apelor de-a lungul malurilor râurilor și bazinelor de apă.

pe terenurile din zonele protejate

Autorizarea execuției construcțiilor pe terenurile din zonele protejate se efectuează în baza documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, conform prevederilor prezentului cod și ale legislației cu privire la patrimoniul natural, cultural și construit și cu privire la fondul ariilor naturale protejate de stat.

pe terenurile cu altă destinație

(1) Autorizarea execuției construcțiilor în zonele de agrement se efectuează numai pentru sectoarele determinate de documentația de urbanism.

(2) Stațiunile balneare și cele turistice se amplasează numai cu condiția creării unor sisteme complexe de clădiri de menire social-culturală și de obiective de infrastructură tehnico-edilitară.

(3) Hotarele zonelor de agrement în care sunt amplasate stațiuni balneare de importanță națională se stabilesc prin documentația de urbanism respectivă aprobată.

(1) Procentul de ocupare a terenului (în continuare – POT) cu clădiri și rețele edilitare (inginerești) supraterane exprimă raportul dintre suprafața construită și suprafața terenului și este stabilit în documentația de urbanism.

(2) POT este un indicator al ocupării maxime admise a terenului cu construcții într-o unitate teritorială de referință (UTR) și determină, în procente, raportul maxim admis dintre amprenta la sol a construcției și suprafața parcelei.

(3) POT, ca indicator al ocupării maxime admise a terenului cu construcții într-o UTR, este stabilit prin PUG, fiind un indicator general la nivelul întregii UTR.

(4) Valoarea POT, stabilită prin PUG pentru o UTR, reprezintă valoarea maximă care poate fi atinsă pe unele dintre parcelele din cadrul UTR-ului, numai dacă acestea permit, după caz, atingerea acesteia cu respectarea formei, regimului de înălțime al vecinătăților la care se raportează, distanței minime dintre clădiri, aliniamentului stradal și a specificului zonificării funcționale a teritoriului.

(5) Amprenta la sol a construcției este măsurată pe conturul pereților exteriori supraterani ai construcției, incluzând proiecția la sol a consolelor, precum și proiecția la sol a spațiilor subterane ale clădirii care depășesc, în exterior, limitele conturului exterior al fundației, cu excepțiile prevăzute la alin. (6).

(6) La stabilirea amprentei la sol a construcției nu se iau în calcul: adăposturile pentru asigurarea protecției civile și parcările amplasate la nivelurile subterane ale clădirii ce depășesc în plan conturul extern al pereților supraterani ai clădirii; ornamentele și streșinile sau consolele acoperișurilor; balcoanele cu cota inferioară mai mare de 3,5 metri, măsurată de la cota terenului amenajat; scările de acces, platformele și terasele exterioare deschise, situate la nivelul parterului.

de utilizare a terenului

(1) Densitatea populației reprezintă numărul de locuitori pe unitate de suprafață, măsurată, în general, în locuitori pe kilometru pătrat și determinată prin raportul numărului de locuitori la suprafața în kilometri pătrați.

(2) Coeficientul de utilizare a terenului (în continuare – CUT) este indicatorul privind densitatea maximă admisă a suprafeței construite într-o UTR și este determinat prin raportul dintre suprafața construită desfășurată a clădirii/clădirilor existente și suprafața parcelei pe care acestea sunt sau urmează a fi executate.

(3) CUT, ca indicator al densității maxime admise a suprafețelor construite într-o UTR, este stabilit prin PUG, fiind un indicator general la nivelul întregii UTR.

(4) În cazul în care valoarea CUT nu este stabilită în PUG pentru UTR-uri, acestea pot fi stabilite numai prin elaborarea și aprobarea, în condițiile legii, a unei documentații de tip PUZ și a regulamentului de urbanism aferent.

(5) Valoarea CUT stabilită prin PUG pentru o UTR este valoarea maximă care poate fi atinsă pentru unele dintre parcelele din cadrul UTR-ului, dacă acestea permit, după caz, atingerea acesteia cu respectarea formei, nivelului de echipare, regimului de înălțime al vecinătăților la care se raportează, distanței minime dintre clădiri, aliniamentului stradal și a specificului zonificării funcționale a teritoriului.

(6) Suprafața construită totală, luată în calcul la stabilirea CUT, reprezintă suma suprafețelor desfășurate ale tuturor planșeelor, măsurată pe conturul exterior al închiderii elementelor de fațadă, din care se exclud:

a) suprafețele spațiilor nefuncționale, cu înălțimea liberă interioară mai mică de 1,80 metri;

b) suprafețele aferente parcărilor interioare, inclusiv celor subterane, precum și rampele de acces și spațiile de manevră;

c) suprafețele aferente spațiilor tehnice, necesare funcționării clădirii, amplasate în subsol sau la nivelul etajelor tehnice;

d) suprafețele destinate adăpostirii pentru asigurarea protecției civile;

e) suprafețele podurilor care sunt neamenajate sau neamenajabile;

f) suprafețele curților interioare mai mici de 4 metri pătrați;

g) suprafețele teraselor fără acoperiș, precum și ale teraselor și copertinelor necirculabile;

h) suprafețele amenajărilor exterioare ale construcției, aleile pietonale și părțile carosabile, trotuarele, pereții de suport și de protecție, scările exterioare;

i) suprafețele balcoanelor.

pe terenurile destinate lucrărilor de

utilitate publică

Este interzisă autorizarea execuției altor construcții pe terenurile care, conform documentației de urbanism aprobate, sunt destinate pentru execuția lucrărilor de utilitate publică.

în zona căilor de comunicație

(1) Amplasarea construcțiilor în zona căilor de comunicație se efectuează în conformitate cu documentația de urbanism aprobată.

(2) În adiacența drumurilor publice pot fi amplasate obiectivele stabilite de legislația în domeniul drumurilor.

(3) În adiacența căilor navigabile existente și a cursurilor de apă potențial navigabile pot fi amplasate următoarele obiective:

a) construcții și instalații, aferente căilor navigabile și necesare pentru deservirea, întreținerea și exploatarea acestora;

b) semne vizuale, auditive și faruri, precum și alte amenajări ce țin de siguranța navigației;

c) construcții portuare, dane de acostare, platforme de depozitare, drumuri și căi ferate, clădiri pentru activitatea de transport naval, construcții hidrotehnice pentru șantierele navale, gări fluviale și alte obiective similare;

d) intersectări ale căilor navigabile și ale canalelor potențial navigabile cu conducte sub presiune (conducte de apă, de gaze, de țiței, de abur) și cu rețele electrice și de comunicații electronice, precum și intersectări cu poduri, cu obiective hidroenergetice și decorative;

e) adăposturi pentru iernarea navelor, stații de alimentare cu combustibil naval și alte resurse energetice din cadrul porturilor, destinate alimentării navelor;

f) instalații de captare a apei din albia căilor navigabile și instalații de evacuare a apelor reziduale sau de altă natură;

g) construcții de consolidare a malurilor, diguri longitudinale și transversale, precum și alte obiective similare.

(4) În adiacența căilor ferate pot fi amplasate următoarele obiective:

a) construcții și instalații, aferente liniilor de cale ferată și necesare pentru deservirea, întreținerea și exploatarea acestora;

b) construcții și instalații, destinate pentru exploatarea materialului rulant feroviar și a mijloacelor de restabilire a traficului feroviar;

c) instalații fixe pentru tracțiune electrică;

d) instalații de semnalizare, centralizare, blocuri de linie automate, rețele de comunicații electronice, de transmisiuni de date și construcții aferente acestora.

(5) În scopul asigurării siguranței zborurilor, aeroporturile, aerodromurile, heliporturile, construcțiile, inclusiv clădirile, instalațiile și echipamentele se amplasează în zonele supuse servituților aeronautice cu respectarea condițiilor și restricțiilor asociate zonelor respective, în conformitate cu cerințele stabilite de Codul aerian.

fâșiei de protecție a frontierei de stat

(1) Amplasarea construcțiilor care nu fac parte din infrastructura frontierei de stat se efectuează numai pe terenuri aflate la o distanță de cel puțin 500 de metri de la fâșia de protecție a frontierei de stat.

(2) Dacă zona de frontieră interferează cu terenuri destinate ocrotirii naturii, pentru aceste sectoare este aplicată și legislația specială de mediu.

(3) Punctele de trecere a frontierei de stat, împreună cu construcțiile anexe, posturile vamale, obiectivele infrastructurii transporturilor și cu alte construcții și instalații, se amplasează cu avizul organelor centrale de specialitate competente ale administrației publice și cu respectarea prevederilor legislației privind frontiera de stat a Republicii Moldova.

în adiacența aliniamentului stradal

(1) Amplasarea construcțiilor, atât supraterane, cât și a celor subterane, după linia roșie este interzisă, cu excepția obiectivelor infrastructurii tehnico-edilitare și a rețelelor edilitare (inginerești).

(2) Clădirile sunt amplasate la linia roșie, fără depășirea acesteia, sau sunt retrase față de aceasta după cum urmează:

a) în cazul zonelor construite compact, construcțiile sunt retrase față de linia roșie și amplasate, în mod obligatoriu, la aliniamentul clădirilor existente;

b) retragerea construcțiilor față de aliniament se efectuează în conformitate cu normativele tehnice în construcții și cu documentația de urbanism care stabilește linia roșie.

pe terenurile cu valoare istorică

și culturală

Amplasarea unor noi construcții pe terenurile siturilor arheologice, ale monumentelor istorice și în zonele de protecție ale acestora se efectuează în conformitate cu documentația de urbanism aprobată și cu prevederile legislației în domeniul protejării patrimoniului cultural și arheologic.

pe teren

(1) Condițiile de amplasare a construcțiilor pe un anumit teren se stabilesc prin documentația de urbanism respectivă.

(2) Operatorii de sistem sunt obligați să asigure o capacitate de distribuție a rețelelor edilitare (inginerești) suficientă pentru a satisface pe termen lung cererile de prestare a serviciului respectiv, elaborând și realizând planuri de perspectivă privind extinderea și dezvoltarea rețelelor în cauză, cu respectarea prevederilor documentației de urbanism și ale normativelor tehnice în construcții, pentru asigurarea conectării la infrastructura tehnico-edilitară.

(3) Amplasarea construcțiilor în apropierea terenurilor sau obiectivelor speciale, destinate necesităților de securitate și asigurării apărării naționale, sau în apropierea zonelor de interes militar și a zonelor supuse servituții aeronautice se efectuează cu avizul prealabil al Ministerului Apărării, al Ministerului Afacerilor Interne și al Serviciului de Informații și Securitate. În zonele supuse servituții aeronautice este interzisă amplasarea unor noi construcții, instalații, obiective, rețele edilitare (inginerești), inclusiv de comunicații electronice, precum și efectuarea lucrărilor la cele existente fără avizul prealabil emis de autoritatea administrativă de implementare și realizare a politicilor în domeniul aviației civile.

(4) Amplasarea unor noi construcții pe terenurile siturilor arheologice, ale monumentelor istorice incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, ale monumentelor de for public, ale mormintelor și operelor comemorative de război, precum și în zonele de protecție ale acestora, se efectuează cu avizul prealabil al autorității administrației publice centrale competente.

(1) Amplasarea construcțiilor se autorizează doar cu asigurarea concomitentă a accesului la drumurile publice, conform destinației construcției. Caracteristicile căilor de acces la drumurile publice trebuie să permită intervenția mijloacelor serviciilor de urgență.

(2) Calea de acces pentru vehicule reprezintă accesul carosabil, direct sau prin intermediul servituții, de pe drumurile publice către bunurile imobile proprietate publică sau privată.

(3) Prin cale de acces pietonală se înțelege accesul pentru pietoni către drumurile publice, care poate fi trotuar, stradă sau piață pietonală, precum și orice altă cale de acces public către un teren proprietate publică sau privată.

(4) Căile de acces pietonale trebuie executate astfel încât să permită utilizarea acestora de către persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă.

(1) Consultarea publică a documentației de urbanism elaborate se efectuează anterior aprobării acesteia, inclusiv cu operatorii de sistem, respectându-se legislația privind asigurarea transparenței în procesul decizional.

(2) Autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, organul central de specialitate, în coordonare cu autoritatea administrativă de asigurare a implementării politicii de protecție a mediului – pentru planurile de nivel local, aprobate de autoritățile administrației publice locale, sau cu organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu – pentru planurile de nivel național, aprobate de către Guvern sau de către Parlament, informează și asigură participarea populației la toate etapele evaluării strategice de mediu, în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

Consultarea publică în procesul elaborării și aprobării documentației de urbanism are drept scop consultarea opiniei populației și a mediului de afaceri, exprimată în temeiul drepturilor și intereselor acestora, și menținerea unui habitat favorabil în localitatea respectivă.

Consultările publice se organizează în mod diferențiat, în funcție de volumul și importanța documentației de urbanism, și sunt divizate în:

a) consultări publice desfășurate în scopul determinării opiniei populației și a mediului de afaceri față de inițierea elaborării documentației de urbanism, față de propunerile formulate și eventualele soluții de proiect promovate;

b) studii de sociologie urbană, care fundamentează soluțiile de proiect;

c) consultări publice desfășurate în procesul evaluării strategice de mediu a documentației de urbanism.

(1) Consultarea publică este inițiată prin dispoziția autorității executive a administrației publice locale.

(2) În scopul organizării și desfășurării consultării publice, prin dispoziția autorității executive a administrației publice locale, se instituie un grup de lucru în conformitate cu regulamentul aprobat de autoritatea administrației publice locale, care prevede componența, funcțiile și atribuțiile, drepturile și obligațiile grupului de lucru, precum și modul de evitare a conflictelor de interese. Asupra rezultatelor consultării publice este informat consiliul respectiv.

(1) Consultările publice se desfășoară în mod diferențiat, în funcție de volumul și de importanța documentației de urbanism, în conformitate cu regulamentul privind consultarea populației în procesul elaborării și aprobării documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, aprobat de către Guvern.

(2) Se supun, în mod obligatoriu, consultării publice următoarele documente de urbanism care vizează direct drepturile și interesele populației:

a) planul urbanistic general al localității și regulamentul local de urbanism aferent;

b) planul urbanistic zonal și regulamentul local de urbanism aferent;

c) rapoartele de evaluare strategică de mediu aferente documentelor menționate la lit. a) și b).

(1) În procesul elaborării și aprobării documentației de urbanism, consultarea publică se desfășoară pe etape, după cum urmează:

a) consultarea publică prealabilă a concepției documentației de urbanism;

b) consultarea publică prealabilă cu privire la determinarea sferei de aplicare a raportului privind evaluarea strategică de mediu a documentației de urbanism;

c) consultarea publică cu privire la elaborarea documentației de urbanism;

d) consultarea publică a raportului privind evaluarea strategică de mediu a documentației de urbanism elaborate;

e) consultarea publică a propunerilor formulate în documentația de urbanism;

f) selectarea și includerea în documentația de urbanism a propunerilor venite de la populație și mediul de afaceri.

(2) Autoritățile administrației publice locale examinează propunerile venite de la populație și mediul de afaceri, indicate la alin. (1) lit. f), le selectează pe cele acceptabile și le remite proiectantului responsabil de elaborarea documentației de urbanism.

(3) Proiectantul indicat la alin. (2) evaluează conformitatea propunerilor cu legislația în vigoare și cu normativele tehnice în construcții și le ajustează la soluțiile de proiect cuprinse în documentația de urbanism.

consultărilor publice

Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de informarea populației și organizarea consultărilor publice.

Cheltuielile legate de organizarea consultărilor publice sunt acoperite din aceleași surse din care este finanțată elaborarea documentației de urbanism respective.

Studiile de sociologie urbană sunt parte a studiilor de fezabilitate ale documentației de urbanism și au caracter obligatoriu.

elaborarea documentației de urbanism

De informarea populației cu privire la elaborarea documentației de urbanism sunt responsabile autoritățile administrației publice locale, care se realizează prin afișarea informației relevante la sediile consiliilor locale și în alte locuri publice, prin publicarea anunțurilor în mass-media, prin intermediul comunicărilor la posturile de radio și de televiziune, precum și prin plasarea informației pe pagina web oficială a autorității respective.

la aprobarea documentației de

urbanism

Informarea populației cu privire la aprobarea documentației de urbanism se realizează prin publicarea anunțurilor în mass-media, prin alte mijloace de informare, precum și prin plasarea documentației respective pe pagina web oficială a autorității executive a administrației publice locale.

TITLUL II

CERTIFICATUL DE URBANISM