Law No. 1134 of 2 April 1997 · Parliament
Joint-stock companies law: republished text, amendments effective 11.06.26
- In force since 12 Jun 1997
- Important
- Administration
Open the official text (opens in a new tab) All acts of that day
Updated:In short
Law No. 1134 of 02.04.1997 governs the formation, dissolution and legal status of joint-stock companies, and the rights and duties of shareholders. The text was republished in 2020, and the latest amendment (LP92 of 28.05.26) took effect on 11.06.26. The official text received is truncated, so not all amendments can be checked.
Key points
- A joint-stock company is a legal entity, and its obligations are secured by the company's assets, not by shareholders' property.
- Governance follows a dualist system: the general meeting, the supervisory board and the executive body, plus control bodies.
- Shareholders holding at least 5%, 10% or 25% of voting shares have additional rights.
- The company may be dissolved by a decision of the general meeting or by a court.
- The 28.05.26 amendment updated Article 8 on company bodies, in force from 11.06.26.
Automatic (AI) summary of the official text. Not legal advice. The official text prevails.
How does this affect me?
Pick who you are and get a short explanation with the articles cited.
The same explanation for everyone.
Have your own question?
Write it here. The answer is only for you.
Official text (beginning)
Official title (in Romanian) Lege nr. 1134 privind societăţile pe acţiuni*
Official text in Romanian. The register publishes no English version.
59 articles. Tap an article to open it.
MODIFICAT
LP92 din 28.05.26, MO238-241/11.06.26 art.242; în vigoare 11.06.26
_________________________________________
*Republicată în temeiul art.III al Legii nr.18 din 20 februarie 2020, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 99-100, art.141; în vigoare 01.01.2021
Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:
1) nr.48 din 26.03.11, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.53, art.114;
2) nr.73 din 15.04.11, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.91-94, art.234;
3) nr.33 din 06.05.12, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.99-102, art.330;
4) nr.178 din 11.07.12, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.190-192, art.644;
5) nr.324 din 23.12.13, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.320-321, art.871;
6) nr.38 din 27.03.14, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.92-98, art.228;
7) nr.47 din 27.03.14, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.99-102, art.251;
8) nr.90 din 29.05.14, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.169-173, art.379;
9) nr.71 din 12.04.15, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.102-104, art.170;
10) nr.106 din 28.05.15, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.150-159, art.313;
11) nr.138 din 17.06.16, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.184-192, art.401;
12) nr.160 din 07.07.16, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.306-313 art.647;
13) nr.54 din 30.03.17, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.119-126 art.195;
14) nr.80 din 05.05.17, Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 2017, nr.162-170 art.284;
15) nr.178 din 21.07.17, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.301-315, art.537;
16) nr.274 din 15.12.17, Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 2017, nr.464-470. art.802;
17) nr.79 din 24.05.18, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.195-209, art.338;
18) nr.238 din 08.11.18, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.441-447, art.709;
19) nr.58 din 06.04.17, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.119-126, art.197; în vigoare 30.03.20;
20) nr.32 din 27.02.20, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.99-100, art.153; în vigoare 02.05.20;
21) nr.18 din 20.02.20, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 99-100, art.141.
Parlamentul adoptă prezenta lege.
Prezenta lege transpune:
– Directiva (UE) 2022/2381 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și măsuri conexe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/44 din 7 decembrie 2022, CELEX: 32022L2381;
– Directiva 2012/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor comerciale în statele membre, în înţelesul articolului 54 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora;
– Directiva 2011/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind fuziunile societăţilor comerciale pe acţiuni;
– A Şasea Directivă a Consiliului 82/891/EEC din 17 decembrie 1982 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind divizarea societăţilor comerciale pe acţiuni – toate codificate prin Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăţilor comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 169 din 30 iunie 2017;
– parțial Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 184 din 14 iulie 2007, CELEX: 32007L0036, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2023/2864 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2023;
– parțial art.72 alin. (4) și art. 83 primul paragraf din Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 169 din 30 iunie 2017, CELEX: 32017L1132, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020;
– art. 4 alin. (2) din Directiva 2009/102/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 în materie de drept al societăților comerciale privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic (versiune codificată) (text cu relevanță pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 258 din 1 octombrie 2009, CELEX: 32009L0102;
– parțial (pct. 6 din Secțiunea IV „Remunerația în bază de acțiuni” și pct. 7 din Secțiunea V „Informații și dispoziții finale”) Recomandarea Comisiei 2004/913/CE din 14 decembrie 2004 de încurajare a instituirii unui regim corespunzător de remunerare a directorilor societăților cotate la bursă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 385/55 din 29 decembrie 2004, CELEX: 32004H0913;
– parțial (pct.1.1 din Secțiunea I. Domeniul de aplicare și definiții și pct. 5 din Secțiunea II. Prezența și rolul directorilor neexecutivi sau de supraveghere în Consilii (de supraveghere)) Recomandarea Comisiei 2005/162/CE din 15 februarie 2005 privind rolul directorilor neexecutivi sau de supraveghere ai societăților cotate la bursă și în comitetele consiliului (de supraveghere), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 52/51 din 25 februarie 2005, CELEX: 32005H0162.
[Clauza de armonizare modificată prin LP92 din 28.05.26, MO238-241/11.06.26 art.242; în vigoare 11.06.26]
TITLUL I
SOCIETATEA PE ACŢIUNI. VALORILE MOBILIARE
ALE SOCIETĂŢII. ACŢIONARII
Capitolul I
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii
(1) Prezenta lege stabileşte modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni, drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, asigură apărarea drepturilor şi intereselor legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi.
(2) Sub incidenţa prezentei legi se află societăţile pe acţiuni înfiinţate sau care sînt în proces de înfiinţare în Republica Moldova, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(3) Particularităţile înfiinţării, dizolvării (lichidării) şi statutului juridic al societăţilor pe acţiuni la privatizarea patrimoniului întreprinderilor de stat şi municipale sînt stabilite de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la privatizare.
(4) Particularităţile înfiinţării, dizolvării (lichidării) şi statutului juridic al societăţilor pe acţiuni în domeniul activităţii bancare, investiţionale, bursiere şi de asigurări sînt stabilite de alte acte legislative.
Articolul 2. Noțiuni
(1) Societate pe acțiuni (în continuare – societate) – societate comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acțiuni și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societății.
(2) Alte noțiuni decât cele definite expres în prezenta lege au semnificațiile prevăzute în Legea nr. 171/2012 privind piața de capital.
Articolul 3. Statutul juridic al societăţii
(1) Societatea este persoană juridică care îşi desfăşoară activitatea în temeiul prezentei legi, altor acte legislative şi statutului societăţii.
(2) Durata societăţii este nelimitată, dacă statutul nu prevede altfel.
(3) Societatea posedă cu drept de proprietate bunuri care sînt separate de bunurile acţionarilor şi se trec în bilanţul ei independent.
(4) Faţă de acţionarii săi societatea are obligaţii în conformitate cu prezenta lege, cu alte acte legislative şi cu statutul societăţii.
(5) Societatea poate în numele său să dobândească şi să exercite drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale personale, să aibă obligaţii, să fie reclamant şi pîrît în instanţa judecătorească.
(6) Societatea este în drept să desfăşoare orice activităţi neinterzise de legislaţie. Anumite activităţi, al căror nomenclator este stabilit de legislaţie, societatea este în drept să le desfăşoare numai în baza licenţei.
(7) Societatea are dreptul să deschidă conturi bancare pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate.
(8) Societatea este în drept să aibă ștampile cu antet şi blanchete cu denumirea sa, precum şi marcă comercială (marcă de serviciu) înregistrată şi alte mijloace de identificare vizuală a societăţii. Orice act şi orice scrisoare care provine de la societate va cuprinde denumirea ei, forma juridică de organizare, sediul, numărul înregistrării de stat, mărimea capitalului social şi numele conducătorului.
Articolul 4. Patrimoniul şi răspunderea societăţii
(1) Patrimoniul societăţii se constituie ca rezultat al plasării acţiunilor, al activităţii sale economico-financiare şi în alte temeiuri prevăzute de legislaţie.
(2) Societatea este în drept să acorde şi să atragă împrumuturi în conformitate cu prezenta lege, cu alte acte legislative şi cu statutul său.
(3) Societatea răspunde pentru obligaţiile sale cu întregul patrimoniu ce îi aparţine cu drept de proprietate.
(4) Societatea nu răspunde pentru obligaţiile acţionarilor săi.
(5) Societatea nu este în drept să acorde împrumuturi, precum şi să ofere garanţii în vederea achiziţionării valorilor mobiliare proprii.
Articolul 5. Responsabilităţile societăţii cu capital
integral sau majoritar de stat
(1) Societatea întocmeşte de sine stătător programul de producţie, reieşind din contractele încheiate pentru comercializarea producţiei către consumatori şi din necesitatea de a asigura dezvoltarea socială şi de producţie a societăţii.
(2) Societatea formează baza tehnico-materială şi achiziţionează bunuri, lucrări şi servicii destinate acoperirii necesităţilor proprii pe piaţa de mărfuri şi servicii. Asigurarea bazei tehnico-materiale şi formarea programului de producţie se vor efectua în baza principiului transparenţei procedurilor de achiziţie şi eficienţei utilizării surselor financiare.
Articolul 6. Denumirea societăţii
(1) Societatea îşi desfăşoară activitatea sub o anumită denumire.
(2) Denumirea întreagă a societăţii va cuprinde:
a) cuvintele “societate pe acţiuni” sau iniţialele “S.A.”;
b) numele concret al societăţii, care permite a o deosebi de celelalte organizaţii.
(3) Denumirea întreagă a societăţii poate să cuprindă şi alte date care nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(4) Societatea va folosi denumirea sa, inclusiv prescurtată, numai în acea formulare cum a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice.
(5) Particularităţile denumirii societăţii şi folosirii ei sînt stabilite şi de alte acte legislative.
Articolul 7. Sediul societăţii
(1) Sediu al societăţii este considerat sediul organului său executiv, indicat în statutul societăţii.
(2) Adresa juridică a societăţii este adresa sediului ei. Societatea poate avea şi alte adrese poştale pentru corespondenţă.
(3) Societatea va anunţa creditorii, acţionarii săi, precum şi autorităţile publice stabilite de legislaţie, despre schimbarea sediului său.
Articolul 8. Organele de conducere și de control
ale societății
(1) Guvernarea societății se realizează potrivit unui sistem dualist de conducere, ceea ce semnifică faptul că funcțiile de conducere și de supraveghere într-o societate se exercită de organe de conducere distincte, după cum urmează:
a) adunarea generală a acționarilor (organul suprem de conducere);
b) consiliul societății (organul de supraveghere);
c) organul executiv.
[Art.8 al.(1) în redacția LP92 din 28.05.26, MO238-241/11.06.26 art.242; în vigoare 11.06.26]
(1¹) Organele de control ale societății sunt:
a) comitetul de audit;
b) comisia de cenzori.
(2) În societatea cu un număr de acţionari mai mic de 50, atribuţiile consiliului societăţii pot fi exercitate de adunarea generală a acţionarilor.
(3) Structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere și de control ale societăţii sînt stabilite de prezenta lege, de alte acte legislative, de statutul şi de regulamentele societăţii.
(4) În cadrul procesului de insolvabilitate, funcţiile organelor de conducere ale societăţii le exercită organele abilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.
Articolul 9. Filialele şi reprezentanţele societăţii
(1) Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate – şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filială a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii şi poate să îndeplinească toate împuternicirile acesteia, inclusiv cele de reprezentare, sau o parte din ele.
(3) Reprezentanţă a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii, reprezintă şi apără interesele ei.
(4) Societatea înzestrează filiala şi reprezentanţa cu bunuri care figurează în inventarul societăţii, iar bunurile filialei – şi în inventarul separat al filialei.
(5) Filiala şi reprezentanţa nu sînt persoane juridice şi acţionează în numele societăţii în baza regulamentelor aprobate de societate. De activitatea filialei şi reprezentanţei răspunde societatea care le-a înfiinţat.
(6) Conducătorul filialei sau al reprezentanţei îşi exercită atribuţiile în temeiul regulamentului filialei sau reprezentanţei aprobat de societate şi al mandatului eliberat de societate.
Articolul 10. Persoanele afiliate ale societăţii
(1) Persoane afiliate societății se consideră:
a) membrii consiliului societăţii, membrii organului executiv, membrii comisiei de cenzori/comitetului de audit, alte persoane cu funcţii de răspundere ale societății, conform prevederilor prezentei legi;
b) acţionarii care, direct sau indirect, individual sau în comun cu persoanele sale afiliate, deţin sau controlează cel puțin 25% din capitalul social al societății;
c) orice alte persoane care exercită controlul asupra societății acționând pe bază de mandat, contract sau act administrativ;
d) orice persoană juridică care se află sub controlul societății ori în numele şi/sau din contul căreia societatea acţionează pe bază de mandat, contract sau act administrativ;
e) orice persoană juridică care se află, împreună cu societatea, sub controlul unei terțe persoane;
f) persoanele afiliate unei persoane fizice specificate la lit. a)–c).
(2) Persoane afiliate persoanei fizice se consideră:
a) soţii, rudele şi afinii de gradul întâi şi doi ale persoanei fizice, soţii rudelor şi afinilor menţionaţi, precum și orice altă persoană care, de comun cu persoana fizică, are interes direct şi asociat într-o participaţie;
b) persoana juridică asupra căreia persoana fizică, precum şi persoanele afiliate acesteia, individual sau în comun, exercită control sau influenţă semnificativă în virtutea deținerii unui capital în mărimea specificată la alin. (1) lit. b) ori a calității de membru al organului de conducere sau de control.
Articolul 11. Întreprinderea cu participaţiune majoritară
(dominantă) şi întreprinderea în posesiune
majoritară (dependentă)
(1) Societatea poate exercita controlul asupra altor întreprinderi şi avea societăţi dependente în Republica Moldova înfiinţate în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate – şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Societatea pe acţiuni sau altă societate comercială este considerată dependentă dacă o altă societate (cea dominantă), în virtutea achiziţionării unui număr de acţiuni care acordă controlul asupra primei societăţi sau în alt temei, are posibilitate să influenţeze în mod direct sau indirect deciziile luate de prima societate.
(3) Se prezumă că o întreprindere în posesiune majoritară este dependentă de întreprinderea cu participaţiune majoritară în ea.
(4) Societatea dominantă este în drept să dea societăţii dependente dispoziţii obligatorii numai în baza prevederilor respective ale statutelor fiecăreia dintre societăţi.
(5) Societatea dominantă, având dreptul să dea întreprinderii dependente dispoziţii obligatorii, răspunde subsidiar cu întreprinderea dependentă pentru obligaţiile acesteia, rezultate din executarea dispoziţiilor societăţii dominante.
(6) În caz de insolvabilitate a întreprinderii dependente ca urmare a îndeplinirii dispoziţiilor obligatorii ale societăţii dominante, aceasta din urmă răspunde subsidiar pentru obligaţiile şi datoriile ei.
(7) Acţionarii întreprinderii dependente sînt în drept să ceară de la societatea dominantă repararea prejudiciilor cauzate întreprinderii dependente prin îndeplinirea dispoziţiilor obligatorii ale societăţii dominante.
(8) Societăţile dependente nu sînt în drept să deţină acţiuni şi alte valori mobiliare ale societăţii dominante.
Capitolul 2
VALORILE MOBILIARE ALE SOCIETĂŢII
Articolul 12. Dispoziţii generale
(1) Plasarea, circulaţia şi anularea acţiunilor, obligaţiunilor şi altor valori mobiliare ale societăţii se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia privind piaţa de capital, cu alte legislaţii şi cu statutul societăţii.
(2) Societatea poate emite valori mobiliare în forma stabilită de Legea privind piaţa de capital.
(3) Valorile mobiliare ale societății se înregistrează, în mod obligatoriu, în Registrul emitenților de valori mobiliare, ținut de către Comisia Națională a Pieței Financiare.
(4) Valorile mobiliare ale societății sunt considerate plasate dacă sunt achitate în întregime de primii achizitori (subscriitori) și sunt înscrise în conturile de valori mobiliare deschise, după caz, la Depozitarul central unic, în condițiile Legii nr.234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare și în conformitate cu regulile acestuia, sau la registrator, în condițiile Legii nr. 171/2012 privind piața de capital.
(5) Societatea este în drept să plaseze numai valori mobiliare nominative.
(6) La plasarea valorilor mobiliare ale societăţii, achitarea lor în rate nu se admite.
(7) Valorile mobiliare emise de societăţi circulă după cum urmează:
a) doar pe piaţa reglementată, în cazul în care se efectuează tranzacţii de vânzare-cumpărare cu valori mobiliare emise de entităţile de interes public în volum de 1% sau mai mult din totalul valorilor mobiliare emise de o singură clasă;
b) pe piaţa reglementată sau în afara acesteia, în cazul în care se efectuează tranzacţii de vânzare-cumpărare cu valori mobiliare emise de entităţile de interes public în volum de până la 1% din totalul valorilor mobiliare emise de o singură clasă;
c) conform modului de efectuare a tranzacţiilor stabilit de Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în cazul altor tranzacţii cu valori mobiliare decât cele specificate la lit.a) şi b);
d) în modul stabilit la alin. (9), în cazul acțiunilor care nu sunt admise spre tranzacționare pe piața reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare.
(8) În cazul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare efectuate pe piața reglementată conform alin. (7) lit. a), părțile sunt în drept să efectueze tranzacția la prețul liber, convenit între ele, în condițiile tranzacțiilor speciale, coordonate, după caz, cu Comisia Națională a Pieței Financiare și/sau Banca Națională a Moldovei.
(9) Societățile ale căror acțiuni nu sunt admise spre tranzacționare pe piața reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare pot prevedea în statutul lor următorul mod de înstrăinare a acțiunilor deținute de acționari:
a) acționarul societății care dorește să-și vândă acțiunile este obligat să trimită organului executiv al societății o ofertă în scris cu indicarea condițiilor tranzacției propuse. Organul executiv este obligat să-i înștiințeze pe ceilalți acționari despre ofertă în termen de 3 zile de la data primirii ei;
b) dacă, în decurs de o lună de la data înștiințării despre oferta acționarului, alți acționari ai societății nu și-au exercitat dreptul de preempțiune asupra acțiunilor înstrăinate, acționarul este în drept să le vândă oricărei alte persoane la un preț nu mai mic decât cel propus acționarilor societății;
c) la cererea creditorilor acționarului societății, acțiunile care aparțin acționarului menționat pot fi vândute în temeiul hotărârii instanței de judecată dacă, în termen de o lună de la data înaintării cererii, acționarii societății nu s-au folosit de dreptul de preempțiune asupra acestor acțiuni;
d) la trecerea dreptului de proprietate asupra acțiunilor pe calea succesiunii, a donației sau din motivul neexecutării gajului, dreptul de preempțiune al acționarilor nu se exercită.
Articolul 13. Acţiunile
(1) Acţiunea este un instrument financiar sub formă de înscriere în cont, care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
(2) Statutul societăţii va stabili acţiunile plasate de societate.
(3) Acţiunile societăţii pot avea valoare nominală care trebuie să se împartă la un leu.
(4) Toate acţiunile ordinare ale societăţii vor avea valoare nominală egală.
(5) Valoarea nominală a acţiunii se aprobă de adunarea constitutivă sau de adunarea generală a acţionarilor şi se indică în documentele de constituire ale societăţii şi în alte documente prevăzute de prezenta lege şi de legislaţia privind piaţa de capital.
(6) În cazul plasării acţiunilor a căror valoare nominală nu este determinată, adunarea generală a acţionarilor este în drept să fixeze valoarea acţiunii în decizia de emitere a acestora. Valoarea fixată a acţiunii nu se indică în documentele de constituire ale societăţii şi se foloseşte la determinarea mărimii capitalului social.
(7) Valoarea nominală (fixată) a acţiunii reflectă partea de capital social al societăţii ce revine unei acţiuni plasate.
Articolul 14. Acţiunile aflate în circulaţie şi acţiunile
de tezaur
(1) Acţiune aflată în circulaţie este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii.
(2) Acţiune de tezaur este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii.
(3) Acţiunile de tezaur sînt excluse din circulaţie şi constituie capital retras al societăţii.
(4) Acţiunile de tezaur nu constituie capital propriu al societăţii, nu dau dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul la primirea dividendelor şi a unei părţi din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia şi nu pot constitui aport la capitalul social al unei societăţi comerciale.
(5) Acțiunile de tezaur achiziționate de către societate în scopul reducerii capitalului său social urmează a fi radiate din contul emitentului de către persoana care ține registrul acționarilor doar după înregistrarea modificărilor corespunzătoare în statutul societății.
(6) Valoarea nominală (fixată) a acţiunilor de tezaur de o singură clasă sau de mai multe clase nu poate depăşi 10% din capitalul social al societăţii.
(7) În caz de încălcare a cerinţei alin.(6), societatea va înstrăina acţiunile de tezaur în cel mult un an de la data încălcării cerinţei menţionate. Acţiunile care nu au fost înstrăinate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligată să reducă corespunzător capitalul său social.
(8) La determinarea prețului de înstrăinare a acțiunilor de tezaur se aplică prevederile art. 23 alin. (1) lit. b) şi alin. (7) din Legea nr. 171/2012 privind piața de capital. În cazul în care prevederile respective nu pot fi aplicate, înstrăinarea acțiunilor de tezaur se efectuează la ultimul lor preț de achiziționare.
(9) În cazul în care acţiunile de tezaur de o anumită clasă nu pot fi înstrăinate în condiţiile prevăzute la alin.(8), acestea pot fi propuse spre achiziţie acţionarilor şi/sau salariaţilor societăţii în cadrul adoptării hotărârii de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni de clasa respectivă, la un preţ nu mai mic decât valoarea lor nominală (fixată). Hotărârea de înstrăinare a acţiunilor de tezaur va fi realizată după calificarea emisiunii suplimentare de acţiuni ca efectuată.
(10) Acţiunile de tezaur pot fi utilizate şi ca mijloc de plată a dividendelor în conformitate cu prevederile statutului, în limitele şi condiţiile aprobate de adunarea generală a acţionarilor.
Articolul 15. Acţiunile ordinare şi preferenţiale
(1) Societatea este în drept să plaseze acţiuni ordinare şi preferenţiale.
(2) Acţiunea ordinară conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
(3) Drepturile patrimoniale ale proprietarilor de acţiuni ordinare pot fi realizate numai după satisfacerea tuturor drepturilor patrimoniale ale proprietarilor de acţiuni preferenţiale.
(4) Acţiunea preferenţială dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei.
(5) Acţiunea preferenţială nu dă drept de vot proprietarului ei, dacă prezenta lege nu prevede altfel.
(6) Acţiunea preferenţială dă proprietarului ei dreptul la primirea unei părţi din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia într-un cuantum corespunzător valorii de lichidare a acestei acţiuni.
(7) Valoarea de lichidare a acţiunii preferenţiale este stabilită în statutul societăţii şi poate depăşi valoarea ei nominală (fixată). Dacă în statut nu este stabilită valoarea de lichidare a acţiunii preferenţiale, în caz de lichidare a societăţii, proprietarul acestei acţiuni are dreptul la primirea unei părţi din bunurile societăţii în cuantum corespunzător valorii nominale (fixate) a acţiunii.
(8) Cota-parte de acţiuni preferenţiale nu poate depăşi 25% din capitalul social al societăţii.
(9) Acţiunile ordinare pot fi doar de o singură clasă. Acţiunile preferenţiale pot fi de o singură clasă sau de mai multe clase.
Articolul 16. Clasele de acţiuni
(1) Clasa de acţiuni constituie totalitatea acţiunilor de acelaşi tip ale unui emitent, care asigură proprietarilor lor drepturi egale şi care au aceleași caracteristici distinctive.
(2) Societatea este în drept să plaseze acţiuni preferenţiale cu dividende fixate sau nefixate. Dividendele fixate se stabilesc într-o sumă fixată pe o acţiune sau în procent fixat faţă de valoarea nominală a acţiunii.
(3) Acţiunile preferenţiale cu dividende fixate pot fi cumulative, parţial cumulative sau necumulative.
(4) Acţiunile cumulative acordă proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur vărsământ, toate dividendele acumulate într-o anumită perioadă de timp sau dreptul de a primi dividende în următoarea perioadă dacă societatea nu le-a plătit în perioada precedentă.
(5) Acţiunile parţial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate, iar acţiunile necumulative nu dau un asemenea drept.
(6) Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:
a) neachitarea în termenul stabilit a dividendelor anunţate, neincluderea în ordinea de zi a ultimei adunări generale ordinare anuale a acţionarilor a chestiunii privind plata dividendelor pentru acţiunile preferenţiale, neadoptarea la ultima adunare generală ordinară anuală a acţionarilor a hotărârii de plată a dividendelor sau adoptarea hotărârii privind plata dividendelor în cuantum incomplet, ori neadoptarea la ultima adunare generală ordinară anuală a acţionarilor a hotărârii de plată, în conformitate cu prevederile statutului societăţii, a dividendelor acumulate. Dreptul de vot încetează după plata în întregime a dividendelor;
b) luarea de către adunarea generală a acţionarilor a hotărârii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acțiunilor preferențiale plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia privind piaţa de capital sau de statutul societăţii.
(7) Acţiunile preferenţiale cu dividende nefixate dau drept la vot numai în cazurile prevăzute la alin.(6) lit.b).
(8) În cazurile în care acţiunile preferenţiale obţin drept de vot la adunarea generală a acţionarilor, votarea se efectuează în modul următor:
a) acţiunile preferenţiale se convertesc convenţional în acţiuni ordinare în proporţia care se stabileşte, pornindu-se de la raportul valorii nominale (fixate) a acţiunilor preferenţiale la valoarea nominală (fixată) a acţiunilor ordinare;
b) proprietarul acţiunilor preferenţiale votează cu numărul de acţiuni obţinute după convertirea convenţională, inclusiv cu părţile fracţionate în mărime de până la sutimi, care pot apărea ca rezultat al convertirii convenţionale a acţiunilor preferenţiale în acţiuni ordinare;
c) comisia de numărare a voturilor sumează părţile fracţionate separat pentru voturile exprimate “pentru” şi “împotrivă” şi calculează numărul de voturi depline.
(9) Organul executiv al societăţii este obligat să comunice Depozitarului central unic/registratorului informaţia privind obţinerea dreptului de vot de către deţinătorii de acţiuni preferenţiale imediat după desfăşurarea şedinţei de convocare a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor la care nu s-a decis includerea în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor a chestiunii privind plata dividendelor pentru acţiunile preferenţiale sau a adunării generale ordinare anuale la care nu s-au adoptat hotărârile de plată a dividendelor ori s-a adoptat hotărârea privind plata dividendelor în cuantum incomplet, conform alin.(6) lit.a).
(10) Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunțate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.
Articolul 17. Obligaţiunile
(1) Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobânda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor.
(2) Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii.
(3) Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobândă sau alt profit.
(4) Valoarea nominală a obligaţiunii societăţii trebuie să se împartă la 100. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an.
(5) Societatea este în drept să plaseze obligaţiuni de clase diferite, inclusiv convertibile, care dau deţinătorilor de obligaţiuni dreptul de a schimba obligaţiunile pe acţiuni ale societăţii. Emisiunea obligaţiunilor convertibile se decide prin hotărârea adunării generale a acţionarilor, iar a altor obligaţiuni poate fi decisă şi de consiliul societăţii.
(6) Hotărârea privind emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni va fi dezvăluită public în conformitate cu art. 41 alin. (5).
(7) Societatea este în drept să plaseze obligaţiuni, cu acoperire sau fără acoperire, în modul şi în condiţiile stabilite de Legea privind piaţa de capital.
(8) Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti.
(9) Obligaţiunile nu pot fi plasate în scopul de a constitui, întregi sau majora capitalul social al societăţii.
(10) Societatea este în drept să achiziţioneze sau să răscumpere obligaţiunile plasate de ea numai cu scopul de a le stinge. Achiziţionarea şi răscumpărarea obligaţiunilor de către societate au loc până la expirarea perioadei pentru care ele au fost emise sau la sfârșitul perioadei respective, în conformitate cu decizia de emitere.
(11) Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobânzilor aferente.
Articolul 18. Înscrierile în conturile de valori mobiliare
și registrele Depozitarului central unic
/registratorului
(1) Societatea este obligată să prezinte Depozitarului central unic/registratorului actele necesare în vederea efectuării înscrierilor în conturile de valori mobiliare și registrele acestora, iar Depozitarul central unic/registratorul asigură ținerea conturilor și registrelor până la radierea valorilor mobiliare ale societății din Registrul emitenților de valori mobiliare.
(2) Societatea și Depozitarul central unic/registratorul nu poartă răspundere pentru prejudiciile cauzate persoanelor înregistrate în conturile de valori mobiliare și registrele acestora în legătură cu neprezentarea de către persoanele respective a informației cu privire la modificarea datelor lor.
Articolul 19. Extrasul din contul de valori mobiliare
(1) Extrasul din contul de valori mobiliare este un document ce confirmă înscrierea valorilor mobiliare în contul personal deschis, pe numele proprietarului sau al custodelui, la Depozitarul central unic/registrator sau, după caz, la custode.
(2) Extrasul din contul de valori mobiliare confirmă drepturile proprietarului sau ale custodelui asupra valorilor mobiliare ale societăţii la data eliberării extrasului.
(3) Extrasul din contul de valori mobiliare nu este valoare mobiliară şi transmiterea lui nu are drept consecință cesiunea drepturilor asupra valorilor mobiliare indicate în extras.
(4) Modul de eliberare a extrasului din contul de valori mobiliare de către Depozitarul central unic și cerințele fată de întocmirea acestuia sunt stabilite de regulile Depozitarului central unic.
(5) Modul de eliberare a extrasului din contul valorilor mobiliare de către registrator sau de către custode și cerințele fată de întocmirea acestuia sunt stabilite de actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
Capitolul 3
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ACŢIONARILOR
Articolul 20. Acţionarii
(1) Acţionar este persoana care a devenit proprietar al unei sau al mai multor acţiuni ale societăţii în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte legislative.
(2) Dacă o singură acţiune aparţine câtorva persoane, faţă de societate aceste persoane sînt considerate drept un singur acţionar şi îşi pot exercita drepturile printr-un reprezentant unic.
(3) Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii şi suportă riscul pierderilor în limita valorii acţiunilor ce le aparţin.
(4) Faţă de bunurile ce aparţin societăţii cu drept de proprietate acţionarul este titular al drepturilor obligaţionale prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(5) Acţionari pot fi persoane fizice şi juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale.
(6) Autorităţile publice au dreptul de a fi acţionari ai societăţii numai în cazurile prevăzute de legislaţie. Aceste organe îşi exercită drepturile şi au obligaţii de acţionari în conformitate cu prezenta lege, alte acte legislative şi cu statutul societăţii.
Articolul 21. Drepturile acţionarilor
(1) Acţionarul are dreptul:
a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere și de control ale societăţii;
b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor;
c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele societăţii, accesul la care este prevăzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societăţii;
d) să primească dividendele anunţate în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin;
e) să înstrăineze, în modul prevăzut de statut, acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare fiduciară;
f) să ceară să i se achiziționeze acțiunile care îi aparțin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societății;
g) să primească o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării ei;
h) să adreseze întrebări în scris privind chestiunile de pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor;
i) să exercite alte drepturi prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(2) Acţionarul deţinător de acţiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(3) Acţionarii deţinători de acţiuni care nu dau dreptul la vot obţin acest drept la adunarea generală a acţionarilor când se iau hotărâri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
(4) Dreptul la vot, dat de acţiunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(5) În cazul în care dreptul de vot se suspendă/limitează în temeiul legislaţiei în vigoare sau prin decizie a instanţei de judecată, acţiunile la care dreptul de vot este suspendat/limitat nu se exclud din calcul la convocarea adunării generale a acţionarilor, conform art. 23 alin. (3), şi la stabilirea cvorumului, conform art. 57 alin. (1), cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări și de Legea nr. 171/2012 privind piața de capital. Aceste acţiuni, după caz, nu participă la adoptarea hotărârilor privind chestiunile incluse în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(6) Acţionarul este în drept, în temeiul mandatului sau contractului, să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau custodelui acţiunilor.
(7) Reprezentant al acţionarului poate fi orice persoană, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
(8) În calitate de acţionar, statul poate avea doar un singur reprezentant într-o societate, atribuţiile căruia sînt stabilite de Guvern.
(9) Acţionarul este în drept să-l înlocuiască oricând pe reprezentantul său ori pe custodele acţiunilor sau să-i retragă împuternicirile, dacă contractul nu prevede altfel.
(10) Drepturile acţionarilor date de acţiunile preferenţiale de orice clasă pot fi modificate numai prin hotărârea adunării generale a acţionarilor. Această hotărâre este valabilă numai în cazul existenţei unei hotărâri aparte a acţionarilor care deţin acţiuni de clasa dată, luată cu votul a unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin trei pătrimi din aceste acţiuni.
(11) Acţionarul care lucrează în societate nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi acţionari. Lucrătorul societăţii care deține acţiunile ei nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi lucrători ai societăţii.
(12) Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea de către societate a acţiunilor care îi aparţin, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societăţii.
(13) Acţionarul nu este în drept, fără împuterniciri speciale, să acţioneze în numele societăţii sau pe cauţiunea ori cu garanţia societăţii.
(14) Acţionarul minoritar care a obţinut acţiunile contra bonuri patrimoniale sau succesorul de drept al acestuia are dreptul să ceară oricînd persoanei care deţine, de sine stătător sau în comun cu persoanele sale afiliate, mai mult de 90% din volumul total de acţiuni cu drept de vot ale unei societăţi (în continuare – acţionar majoritar) ca aceasta să-i cumpere acţiunile deţinute în modul stabilit la art.24.
(15) Acţionarul minoritar care a obţinut acţiunile în alt mod decât contra bonuri patrimoniale are dreptul să ceară acţionarului majoritar ca acesta să-i achiziţioneze acţiunile deţinute în modul şi în condiţiile stabilite de Legea privind piaţa de capital.
(16) Acţionarul majoritar este în drept să refuze achiziţionarea acţiunilor cu drept de vot ale acţionarului minoritar conform alin.(14) şi (15) în cazul în care acţiunile deţinute de acţionarul minoritar sînt grevate cu obligaţii.
(17) Acţionarul majoritar este în drept să ceară acţionarilor minoritari ca aceştia să-i vândă valorile mobiliare pe care le deţin în modul şi în condiţiile stabilite de Legea privind piaţa de capital.
(18) În cazurile prevăzute la alin.(14), (15) şi (17), mijloacele băneşti vor fi transferate acţionarului minoritar prin mandat poştal sau la contul bancar indicat de către acesta până la radierea acţiunilor cu drept de vot de pe numele acţionarului minoritar şi trecerea pe numele acţionarului majoritar. În cazul în care mijloacele băneşti transferate prin mandat poştal sînt returnate, acestea se depun la un cont bancar deschis de către acţionarul majoritar sau de către emitent în favoarea acţionarului minoritar care nu a primit contravaloarea acţiunilor.
Articolul 22. Reprezentarea acționarilor
(1) O persoană poate reprezenta unul sau mai mulți acționari, al căror număr nu poate fi limitat, fiind obligată să voteze la adunarea generală a acționarilor în conformitate cu instrucțiunile date de fiecare acționar care l-a desemnat.
(2) Instrucțiunile acționarilor privind exprimarea votului pot fi formulate în scris, pe propria răspundere a acționarului, și pot fi incluse în procură, mandat, contract sau în alt document separat, prezentat concomitent cu actul de reprezentare. Actele de reprezentare și documentele ce cuprind instrucțiunile formulate pentru reprezentanți se anexează la lista acționarilor care participă la adunarea generală.
(3) Acționarii pot fi reprezentați la adunarea generală a acționarilor de către persoanele indicate la alin. (4) doar în condițiile în care acestea:
a) au informat acționarul pe care îl reprezintă despre toate circumstanțele relevante care ar putea genera un potențial conflict de interese, inclusiv dacă urmăresc un alt interes decât cel al acționarului;
b) dispun de instrucțiuni scrise privind modul de votare în cadrul adunării generale a acționarilor pentru fiecare chestiune din ordinea de zi.
(4) Cerințele prevăzute la alin. (3) se aplică în cazul în care în calitate de reprezentant al acționarului este:
a) acționarul care deține, direct sau indirect, singur sau împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat, mai mult de 50% din acțiunile cu drept de vot ale societății. În cazul acționarului persoană juridică – persoanele cu funcții de răspundere și angajații acestuia, cu excepția cazului în care aceste persoane dețin, direct sau indirect, singure sau împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat, 100% din capitalul social al acționarului pe care îl reprezintă;
b) persoana cu funcție de răspundere sau un angajat al societății ori al persoanei juridice în al cărei capital social persoanele indicate la lit. a) dețin, direct sau indirect, singure sau împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat, cel puțin 50% din capitalul social al persoanei juridice;
c) angajatul entității de audit cu care societățile indicate la lit. a)–b) au încheiat contract de audit;
d) soțul, ruda și afinul până la gradul doi inclusiv ale persoanelor fizice specificate la lit. a)–c).
(5) Persoanele indicate la alin. (4) nu sunt în drept să transmită persoanelor terțe împuternicirile de reprezentare primite de la acționari.
(6) Actul de reprezentare a acționarilor (procură, mandat, contract, declarație) poate fi întocmit atât pe suport de hârtie, semnat olograf, cât și în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice calificate, ambele forme având aceeași forță juridică. Procurile semnate olograf, emise pentru reprezentarea acționarilor persoane fizice, se autentifică notarial sau se echivalează cu cele autentificate notarial, potrivit Codului civil.
(7) Cerințele stabilite la alin. (1)–(5) nu se aplică în cazul instituirii măsurilor de ocrotire conform Codului civil.
Articolul 23. Drepturile suplimentare ale acţionarilor
(1) Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lângă drepturile prevăzute la art.21, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor, precum și să prezinte proiecte de hotărâre pentru punctele incluse sau propuse spre a fi incluse pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor;
b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii , ai comisiei de cenzori și, după caz, ai comitetului de audit;
c) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.
(2) Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lângă drepturile prevăzute la alin.(1), au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului auditorului sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;
b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii și/sau să solicite auditul situațiilor financiare anuale ale societății;
c) să adreseze instanţei judecătoreşti, din numele societăţii, fără împuterniciri speciale, cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
(3) Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lângă drepturile prevăzute la alin.(1) şi alin.(2), au de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(4) Acţionarilor menţionaţi la alin.(1)–(3) statutul societăţii le poate da şi alte drepturi suplimentare.
Articolul 23¹. Contractul corporativ
(1) Acționarii unei societăți sau o parte dintre aceștia au dreptul de a încheia un contract corporativ privind exercitarea drepturilor aferente acțiunilor deținute în societate și/sau privind particularitățile exercitării acestor drepturi, în conformitate cu care se obligă să exercite drepturile respective într-un anumit mod sau să se abțină de la (să refuze) exercitarea acestora, inclusiv să voteze într-un anumit mod la adunarea generală a acționarilor, să coordoneze opțiunea de vot cu alți acționari, să achiziționeze sau să înstrăineze acțiuni la un anumit preț ori la apariția anumitor circumstanțe, să se abțină de la înstrăinarea acțiunilor până la apariția anumitor circumstanțe, precum și să desfășoare în mod coordonat alte acțiuni legate de administrarea societății, de activitățile acesteia, de reorganizarea și lichidarea ei.
(2) Contractul corporativ, sub sancțiunea nulității absolute, nu poate obliga părțile să voteze în conformitate cu instrucțiunile organelor de conducere ale societății ori să stabilească structura organelor de conducere și atribuțiile acestora, dar poate prevedea obligația părților de a vota, în cadrul adunării generale a acționarilor, pentru includerea în statutul societății a prevederilor care stabilesc structura organelor de conducere și atribuțiile acestora, dacă, în conformitate cu prezenta lege, se permite modificarea structurii organelor de conducere și a atribuțiilor acestora prin statutul societății.
(3) Contractul corporativ se încheie în scris, prin întocmirea unui singur document semnat de părți.
(4) Acționarii care au încheiat un contract corporativ sunt obligați:
a) să notifice societatea despre faptul încheierii contractului corporativ în cel mult 15 zile de la data încheierii, fără a fi obligați să divulge conținutul acestuia. Prin acordul părților, notificarea societății poate fi realizată de una dintre părți. În cazul neîndeplinirii acestei obligații, acționarii care nu sunt părți la contractul corporativ au dreptul să ceară despăgubiri pentru pierderile suportate;
b) în cazul unui contract corporativ ce presupune operațiuni de concentrare economică, înainte de punerea în aplicare a acestora, să notifice Consiliul Concurenței în cazurile și în modul prevăzute de legislația din domeniul concurenței.
(5) Persoana care, în conformitate cu contractul corporativ, a dobândit dreptul de a stabili modul de votare, în cadrul adunării generale, în privința acțiunilor unui emitent ale cărui valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare este obligată să notifice emitentul cu privire la o astfel de achiziție dacă, în urma unei astfel de achiziții, această persoană, singură sau împreună cu persoana sau persoanele sale afiliate, are, direct sau indirect, posibilitatea de a exercita mai mult de 5%, 10%, 15%, 20%, 25%, 33%, 50%, 66%, 75% sau 90% din drepturile de vot aferente acțiunilor ordinare plasate de emitentul respectiv. Notificarea se transmite în termen de 5 zile de la data apariției obligației respective și trebuie să conțină următoarele informații:
a) denumirea completă a emitentului ale cărui valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare;
b) numele, prenumele sau denumirea persoanei respective;
c) data încheierii și data intrării în vigoare a contractului corporativ sau datele încheierii acordurilor privind modificarea acestuia și datele intrării în vigoare a modificărilor respective, sau data încetării contractului corporativ;
d) durata contractului corporativ;
e) numărul de acțiuni deținute de persoanele care au încheiat contractul corporativ la data încheierii acestuia;
f) numărul de acțiuni ordinare ale societății care oferă acestei persoane dreptul de vot la adunarea generală a acționarilor, la data apariției obligației de a transmite o astfel de notificare;
g) data la care a apărut obligația de a transmite o astfel de notificare.
(6) Emitentul dezvăluie informațiile primite în conformitate cu alin. (5) la cererea Comisiei Naționale a Pieței Financiare și în raportul său semestrial/anual.
(7) Persoana obligată să transmită o notificare în conformitate cu alin. (5) și persoanele cărora această persoană, în conformitate cu contractul corporativ încheiat, are dreptul să le dea instrucțiuni obligatorii cu privire la modul de votare în cadrul adunării generale a acționarilor, până la data trimiterii unei astfel de notificări, au dreptul de a vota numai în privința acțiunilor al căror număr nu depășește numărul de acțiuni deținute de acestea înainte de apariția obligației de a transmite o astfel de notificare. În acest caz, toate acțiunile deținute de persoanele respective sunt luate în considerare la stabilirea cvorumului adunării generale a acționarilor.
(8) Cu excepția cazului în care actele normative prevăd altfel, informațiile privind conținutul contractului corporativ încheiat de acționarii unei alte societăți decât cea prevăzută la alin. (5) nu se dezvăluie și sunt confidențiale.
(9) Un contract corporativ nu creează obligații pentru persoanele care nu participă la el în calitate de părți.
(10) Încălcarea unui contract corporativ poate constitui temei pentru declararea hotărârii sau deciziei organului de conducere al societății ca fiind nulă, la cererea unei părți la contract, dacă, la momentul adoptării hotărârii sau deciziei respective de către organul de conducere, toți acționarii societății erau părți la contractul corporativ.
(11) Declararea hotărârii sau deciziei organului de conducere al societății ca fiind nulă în conformitate cu alin. (10) nu atrage nulitatea tranzacțiilor societății cu terții efectuate în baza unei astfel de hotărâri sau decizii.
(12) O tranzacție încheiată de o parte la un contract corporativ cu încălcarea acestuia poate fi declarată nulă la cererea unei părți numai dacă cealaltă parte la tranzacție cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască restricțiile prevăzute de contractul corporativ.
(13) Părțile unui contract corporativ nu au dreptul să invoce nulitatea pe motiv că prevederile acestuia contravin statutului societății.
(14) Contractul corporativ poate prevedea modalități de asigurare a executării obligațiilor care decurg din el și măsuri de răspundere civilă pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestor obligații.
(15) Litigiile născute din contractul corporativ se soluționează conform prevederilor Codului civil.
(16) Încetarea dreptului uneia dintre părțile contractului corporativ asupra acțiunilor societății nu este temei pentru încetarea contractului pentru celelalte părți, cu excepția cazului în care contractul prevede altfel.
(17) Acționarii societății pot încheia cu creditorii societății și cu alți terți care au un interes legitim un acord prin care se obligă să își exercite drepturile de acționar într-un anumit mod sau să se abțină de la (să refuze) exercitarea acestora. Regulile privind contractul corporativ se aplică în mod corespunzător respectivului acord.
(18) Părțile contractului corporativ pot cere organului înregistrării de stat notarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a contractului respectiv sau a unor condiții ale acestuia.
(19) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere obligațiilor operatorilor (administratorilor) și participanților la infrastructurile pieței financiare în Republica Moldova a căror activitate este reglementată, licențiată, monitorizată și supravegheată de Banca Națională a Moldovei.
Articolul 24. Răscumpărarea acţiunilor obţinute
contra bonuri patrimoniale
(1) La iniţierea procedurii de răscumpărare a acţiunilor deţinute, acţionarul minoritar care a obţinut acţiunile contra bonuri patrimoniale sau succesorul de drept al acestuia depune o cerere la societate care va conţine date privind:
a) identitatea acţionarului (numele/denumirea, adresa, numărul de identificare/codul fiscal etc.);
b) denumirea emitentului şi numărul de acţiuni deţinute de fiecare clasă;
c) modalitatea de informare privind acceptarea preţului şi de efectuare a plăţii pentru acţiunile ce vor fi vîndute (mandat poştal cu confirmare de primire, prin cont bancar sau în numerar – la cererea în scris a acţionarului).
La cerere vor fi anexate extrasul din contul de valori mobiliare şi declaraţia pe propria răspundere a acţionarului precum că acţiunile deţinute nu sînt grevate cu obligaţii.
(2) Societatea, în termen de 3 zile lucrătoare de la data de primire a cererii, anunţă acţionarul majoritar şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare despre cererea primită.
(3) Acţionarul majoritar este obligat, în termen de 30 de zile lucrătoare din data de primire a cererii de către societate, să comunice acţionarului minoritar preţul determinat conform alin.(8) şi să răscumpere acţiunile.
(4) Achitarea acţiunilor de către acţionarul majoritar se efectuează după acceptarea preţului de către acţionarul minoritar, în modul stabilit conform cererii, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data de acceptare a preţului.
(5) Răscumpărarea acţiunilor conform prezentului articol are loc prin transferul direct al dreptului de proprietate.
(6) După efectuarea plăţilor către acţionarul minoritar, acţionarul majoritar prezintă, după caz, Depozitarului central unic, registratorului sau persoanei care ţine custodia valorilor mobiliare documentele pentru înregistrarea transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor răscumpărate de la acţionarul minoritar, inclusiv:
a) dispoziţia de transmitere;
b) confirmarea privind achitarea acţiunilor răscumpărate;
c) acordul în scris dintre persoanele afiliate care deţin mai mult de 90% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, care va prevedea date privind numărul de acţiuni ce vor fi procurate de către fiecare persoană afiliată – în cazul în care acţiunile nu vor fi procurate de o singură persoană.
(7) Acţionarul majoritar şi, după caz, Depozitarului central unic, registratorului sau persoana care ţine custodia valorilor mobiliare care a înregistrat transferul dreptului de proprietate vor prezenta Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare informaţia despre satisfacerea cererilor acţionarilor minoritari în termen de cel mult 3 zile lucrătoare din data transferului dreptului de proprietate.
(8) Preţul oferit pentru acţiunile deţinute de acţionarul minoritar va fi cel puţin egal cu cel mai mare preţ dintre următoarele:
a) preţul mediu ponderat de tranzacţionare a acţiunilor în ultimele 12 luni anterioare datei de anunţare a cererii;
b) valoarea activelor nete ce revine la o acţiune, conform ultimei situaţii financiare a emitentului;
c) valoarea de piaţă a activelor nete ce revine la o acţiune, calculată de comisia de cenzori/comitetul de audit în temeiul raportului de evaluare întocmit de o întreprindere de evaluare care nu este persoană afiliată a societăţii;
d) valoarea nominală (fixată) a acţiunii.
(9) Determinarea preţului conform alin. (8) lit. a) are loc în cazul în care acţiunile s-au tranzacţionat pe piaţa reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare în volumele stabilite conform art. 23 alin. (7) din Legea privind piaţa de capital. Termenul de valabilitate a raportului de evaluare conform alin. (8) lit. c) nu va depăși 12 luni din data de evaluare.
(10) Prevederile prezentului articol nu se aplică valorilor mobiliare emise de societăţile pe acţiuni cu capital public-privat.
Articolul 25. Dreptul de preempţiune al acţionarilor
(1) Acţionarul care deţine acţiuni cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii care pot fi convertite în acţiuni cu drept de vot are dreptul de preempţiune asupra acţiunilor cu drept de vot ce se plasează sau asupra altor valori mobiliare ale societăţii care pot fi convertite în acţiuni cu drept de vot. Modul de exercitare a acestui drept este stabilit de statutul societăţii şi/sau de hotărârea privind emisiunea valorilor mobiliare, şi/sau de prospectul ofertei publice, astfel încât să fie oferită acţionarilor posibilitatea de a se subscrie la valorile mobiliare din emisiunea suplimentară, proporţional cotei din capitalul social, reprezentată de valorile mobiliare deţinute de aceştia la data de subscriere.
(1¹) Dreptul de preempțiune al acționarilor nu poate fi limitat sau retras prin statut sau act de constituire. Dreptul de preempțiune al acționarilor poate fi limitat sau retras numai prin hotărâre a adunării generale a acționarilor în legătură cu o emisiune publică de valori mobiliare și doar în cazul societăților ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare pe o piață reglementată. Consiliul sau organul executiv al societății pune la dispoziția adunării generale a acționarilor un raport scris, prin care se precizează motivele limitării sau retragerii dreptului de preempțiune, justificându-se prețul de emisiune propus.
(2) Dreptul de preempțiune se exercită într-un termen care nu poate fi mai mic de 14 zile lucrătoare de la data publicării ofertei de subscriere sau de la data expedierii scrisorilor către acționari, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (8).
(3) Acţionarul are dreptul să renunţe, parţial sau integral, la dreptul său de preempţiune şi/sau să cesioneze acest drept altor acţionari sau altor persoane dacă statutul societăţii şi/sau hotărârea privind emisiunea valorilor mobiliare nu prevede altfel.
(4) În cazul în care societatea a emis mai multe clase de valori mobiliare, dreptul de preempţiune va fi acordat, în primul rînd, deţinătorilor de valori mobiliare de clasa care se plasează şi numai după expirarea termenului de realizare a acestui drept – deţinătorilor de valori mobiliare de alte clase.
(5) Dacă în emisiunea închisă, după expirarea termenului acordat pentru realizarea dreptului de preempţiune, rămân valori mobiliare nesubscrise, societatea are dreptul să anuleze numărul de valori mobiliare nesubscrise şi/sau să ofere posibilitatea ca acestea să fie subscrise, în primul rând, de către acţionari suplimentar numărului ce le-a revenit proporţional cotei deţinute în capitalul social şi ulterior – de către salariaţii societăţii şi/sau de persoane terţe aprobate de către adunarea generală a acţionarilor.
(6) Prețul acțiunilor rămase nesubscrise după expirarea perioadei de exercitare a dreptului de preempțiune nu poate fi mai mic decât prețul de subscriere a acțiunilor de către deținătorii de drepturi de preempțiune.
(7) Înştiinţarea referitor la acordarea dreptului de preempţiune poate fi publicată şi expediată deţinătorilor de valori mobiliare ale societăţii concomitent cu avizul privind ţinerea adunării generale a acţionarilor, dacă statutul societăţii sau hotărârea de convocare a adunării generale a acţionarilor nu prevede altfel.
(8) Termenul de realizare a dreptului de preempţiune conform alin.(2) nu se aplică în cazul în care la adunarea generală a acţionarilor participă 100% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii şi/sau toţi acţionarii subscriu la valorile mobiliare de clasa respectivă proporţional cotei deţinute în capitalul social, şi/sau emisiunea închisă a valorilor mobiliare are loc în urma reorganizării societăţii prin fuziune.
(9) Dacă statutul societății prevede înstrăinarea acțiunilor potrivit art. 12 alin. (9), dreptul de preempțiune la înstrăinarea acțiunilor deținute de acționarii societății se va realiza după cum urmează:
a) în cazul în care numărul de acţiuni solicitat de acţionari depăşeşte numărul de acţiuni propus spre vânzare, determinarea numărului de acţiuni ce revine fiecărui acţionar se va efectua de către organul executiv al societăţii în baza principiului proporţionalităţii, reieşind din cota deţinută de fiecare acţionar în numărul total de acţiuni de clasa respectivă, în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor;
b) în cazul în care numărul de acţiuni solicitat de acţionari este mai mic decât numărul acţiunilor propus spre vânzare, cererile de procurare se satisfac pe deplin, restul acţiunilor fiind propuse altor persoane la acelaşi preţ;
c) dacă acţiunile rămase conform lit.b) din prezentul alineat nu pot fi înstrăinate altor persoane, societatea are dreptul să le achiziţioneze la acelaşi preţ;
d) înştiinţarea acţionarilor despre satisfacerea cererilor de procurare şi a cererilor de vânzare se efectuează de către organul executiv al societăţii;
e) pentru înregistrarea transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor înstrăinate, organul executiv prezintă , după caz, Depozitarului central unic, registratorului sau persoanei care ţine custodia valorilor mobiliare documentele ce confirmă înştiinţarea acţionarilor despre oferta de vânzare, cererile depuse de acţionari pentru vânzare şi procurare şi decizia organului competent pentru cazurile prevăzute la lit.a) şi c) din prezentul alineat şi la alin.(10) din prezentul articol.
(10) Prevederile alin.(9) nu se aplică în cazul în care la adunarea generală a acţionarilor participă 100% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii şi acţionarii aprobă unanim o altă modalitate de înstrăinare.
Articolul 26. Apărarea drepturilor şi intereselor
legitime ale acţionarilor
(1) Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor este asigurată de prezenta lege, de legislaţia privind piaţa de capital şi de altă legislaţie.
(2) Pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, acţionarii sînt în drept, în modul stabilit de legislaţie, să sesizeze organele de conducere ale societăţii şi/sau Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi/sau instanţa judecătorească, inclusiv:
a) să sesizeze organele de conducere ale societăţii în vederea efectuării controlului asupra tranzacţiilor de proporţii şi a tranzacţiilor cu conflict de interese;
b) să sesizeze Comisia Naţională a Pieţei Financiare în vederea efectuării controlului asupra tranzacţiilor cu valori mobiliare;
c) să solicite Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare tragerea la răspundere contravenţională a persoanelor cu funcţii de răspundere, conform legislaţiei;
d) să înainteze instanţei judecătoreşti cereri de anulare a tranzacţiei de proporţii sau a tranzacţiei cu conflict de interese în cazul în care aceste tranzacţii au cauzat prejudiciu societăţii şi/sau au fost încheiate cu încălcarea legislaţiei şi/sau de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere care au decis ori au votat pentru încheierea acestor tranzacţii, precum şi alte cereri privind apărarea drepturilor şi intereselor sale;
e) să înainteze instanței judecătorești cereri de reparare a prejudiciului de către reprezentantul acționarului în cazul nerespectării de către acesta a instrucțiunilor formulate de acționar în actele de reprezentare și/sau în documentele separate pentru participare la adunarea generală a acționarilor.
(3) Societatea este obligată să examineze plângerile acţionarilor în modul şi termenul prevăzut de legislaţie.
Articolul 27. Obligaţiile acţionarilor
(1) Acţionarul este obligat:
a) să informeze, după caz, Depozitarul central unic sau registratorul despre toate schimbările din datele sale, introduse în registru;
b) să dezvăluie informaţia despre tranzacţiile cu acţiunile entităţilor de interes public în conformitate cu Legea privind piaţa de capital;
c) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de prezenta lege sau de alte acte legislative.
(2) Acţionarii persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt obligaţi să comunice în scris societăţii şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare despre toate tranzacţiile lor cu acţiunile societăţii, în modul prevăzut de legislaţia privind piaţa de capital.
(3) Dacă, în urma neexecutării sau executării necorespunzătoare a cerinţelor prevăzute la alin.(1) şi alin.(2), societăţii i-a fost cauzat un prejudiciu, acţionarul răspunde în faţa societăţii cu mărimea prejudiciului cauzat.
(4) Prin decizie a instanţei de judecată, acţionarul este obligat să repare prejudiciul material cauzat societăţii şi/sau altor acţionari ai societăţii în cazul în care, în mod abuziv, cu rea-credinţă şi neîntemeiat, înaintează cereri de chemare în judecată contra societăţii şi/sau altor acţionari, sesizează Comisia Naţională a Pieţei Financiare, organele de drept şi/sau alte autorităţi publice. În cazul în care fapta acţionarului este prevăzută de Codul contravenţional sau de Codul penal, suplimentar reparării prejudiciului material, fapta în cauză atrage răspundere contravenţională sau penală conform legislaţiei.
TITLUL II
ÎNFIINŢAREA ŞI ÎNREGISTRAREA SOCIETĂŢII
Capitolul 4
ÎNFIINŢAREA SOCIETĂŢII
Articolul 28. Dispoziţii generale
(1) Societatea poate fi înfiinţată pe calea organizării unei societăţi noi sau a reorganizării unei persoane juridice în funcţiune.
(2) Înfiinţarea societăţii va include încheierea contractului de societate (luarea hotărârii de înfiinţare a societăţii), subscrierea fondatorilor la acţiunile plasate şi ţinerea adunării constitutive.
(3) Societatea poate fi înfiinţată de o singură persoană. În acest caz, decizia de înfiinţare a societăţii va fi luată de această persoană de sine stătător şi se va perfecta sub formă de declaraţie de fondare a societăţii.
Articolul 29. Fondatorii societăţii
(1) Sînt consideraţi fondatori ai societăţii persoanele fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa.
(2) Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale.
(3) În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie.
(4) Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat.
(5) Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană.
(6) Fondatorii sînt în drept să săvârșească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate.
(7) Fondatorii suportă toate cheltuielile necesare înfiinţării şi înregistrării societăţii, care se restituie de societate în temeiul dării de seamă a fondatorilor asupra cheltuielilor suportate.
(8) Fondatorii societăţii nu pot beneficia de drepturi suplimentare dacă aceste drepturi nu sînt date de acţiunile societăţii deţinute de fondatori.
(9 Fondatorii societăţii răspund solidar pentru obligaţiile lor:
a) legate de înfiinţarea societăţii, inclusiv în cazul măririi de către ei a valorii aporturilor nebăneşti la capitalul social al societăţii;
b) apărute în cazul săvârșirii de către ei a unor acţiuni în numele societăţii după ce s-a considerat că fondarea societăţii nu a avut loc.
(10) Societatea răspunde pentru obligaţiile fondatorilor legate de înfiinţarea ei numai în cazul în care adunarea generală a acţionarilor aprobă ulterior acţiunile săvârșite de aceştia.
(11) Nu pot fi fondatori persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie, dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.
Articolul 30. Documentele de constituire
(1) Documente de constituire ale societăţii sînt contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii) şi statutul societăţii.
(2) Contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii) are prioritate faţă de statutul societăţii până la înregistrarea ei de stat.
(3) Efectul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor.
(4) Informaţiile din documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial.
(5) Modificările şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul emitenţilor de valori mobiliare. În acest scop se vor prezenta următoarele acte:
a) cererea privind operarea modificărilor;
b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei organului înregistrării de stat privind modificarea documentelor de constituire ale societăţii;
c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
(6) Societatea informează registratorul despre modificările operate în actele de constituire ale acesteia pentru introducerea modificărilor respective în registrul acționarilor societății, în conformitate cu actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
Articolul 31. Contractul de societate
(1) Contractul de societate stabileşte condiţiile activităţii comune a fondatorilor în vederea înfiinţării societăţii.
(2) Contractul de societate va cuprinde:
a) numele, prenumele, numerele actelor de identitate (denumirile, numerele certificatelor cu privire la înregistrarea de stat) ale fondatorilor, domiciliul (sediul) lor, cetăţenia (locul de înregistrare), precum şi alte date despre fondatori necesare pentru a fi înscrise în Registrul de stat al comerţului;
b) denumirea întreagă şi cea prescurtată a societăţii care se înfiinţează, sediul ei;
c) scopul şi obiectul de activitate al societăţii;
d) mărimea capitalului social, valoarea nominală a unei acțiuni, iar în lipsa acesteia – valoarea fixată a unei acțiuni;
e) clasele şi numărul de acţiuni plasate la înfiinţarea societăţii;
f) caracteristicile fiecărei clase de acţiuni plasate la înfiinţarea societăţii;
g) suma, modul şi termenele de plată a acţiunilor achiziţionate de fondatori;
h) modul şi termenele de înfiinţare a societăţii, obligaţiile fondatorilor şi răspunderea acestora;
i) lista fondatorilor împuterniciţi să depună cererea de înregistrare a societăţii;
j) modul şi termenele de pregătire şi de ţinere a adunării constitutive;
k) cuantumul sau o estimare a tuturor cheltuielilor de înființare și înregistrare a societății;
l) date privind orice avantaj special acordat societății în momentul constituirii sau oricărei persoane care a participat la constituirea societății.
(3) Contractul de societate poate cuprinde şi alte date ce nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(4) Contractul de societate se întocmește în limba română și se semnează de către toți fondatorii.
(5) Declaraţia de constituire a societăţii va cuprinde aceleaşi date şi se va perfecta în acelaşi mod ca şi contractul de societate.
Articolul 32. Plasarea acţiunilor la înfiinţarea societăţii
(1) Plasarea acţiunilor la înfiinţarea societăţii se efectuează în condiţiile prezentei legi, legislaţiei privind piaţa de capital şi contractului de societate, prin emisie închisă.
(2) Acţiunile societăţii care se înfiinţează vor fi plasate numai între fondatori.
(3) La înființarea societății nu se admite plasarea acțiunilor la un preț mai mic decât valoarea lor nominală sau, dacă valoarea nominală nu este stabilită în contractul de societate, la un preț mai mic decât valoarea lor fixată.
(4) Mijloacele băneşti în contul achitării acţiunilor se depun de către fondatori la conturile bancare provizorii în temeiul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii). La aceleaşi conturi se virează dobânda obţinută ca rezultat al utilizării acestor mijloace de către bancă. Fondatorii nu au dreptul să utilizeze mijloacele menţionate până la înregistrarea societăţii sau până la momentul considerării societăţii ca nefiind constituită.
(5) Aporturile nebăneşti în contul achitării acţiunilor se predau prin act de predare-primire de către fondatorii organului executiv al societăţii în termen de o lună de la data înregistrării de stat a societăţii.
(6) Fondatorii care au făcut aporturi nebăneşti în capitalul social al societăţii în volum incomplet:
a) răspund solidar, în limita părţii neachitate a acestor aporturi, pentru obligaţiile societăţii apărute după înregistrarea ei de stat;
b) pot să transmită terţilor obligaţiile lor faţă de societate numai pe calea transferului datoriei.
Articolul 33. Statutul societăţii
(1) Statutul societăţii va cuprinde:
a) denumirea întreagă şi cea prescurtată a societăţii, sediul ei;
b) scopul, obiectul de activitate şi durata societăţii;
c) mărimea capitalului social;
d) clasele, valoarea nominală sau fixată și numărul de acțiuni plasate;
e) caracteristicile fiecărei clase de acţiuni plasate;
f) drepturile şi obligaţiile acţionarilor;
g) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere și de control ale societăţii;
h) modul de luare a hotărârilor de către organele de conducere ale societăţii, inclusiv lista chestiunilor asupra cărora hotărârea se ia cu majoritatea calificată de voturi sau în unanimitate;
i) forma și termenele de ținere a adunării generale a acționarilor, precum și modul de informare a acționarilor despre ținerea adunării generale a acționarilor;
j) modul de emitere a acţiunilor, inclusiv acordarea dreptului de preempţiune conform prezentei legi;
k) modul de înstrăinare a acţiunilor;
l) modul de încheiere a tranzacţiilor de proporţii şi a tranzacţiilor cu conflict de interese;
m) modul de emitere a obligaţiunilor;
n) modul şi termenele de plată a dividendelor şi de acoperire a pierderilor societăţii;
o) modul de creare şi de utilizare a capitalului de rezervă;
p) denumirea şi sediul filialelor şi reprezentanţelor societăţii;
q) temeiurile şi modul de reorganizare sau dizolvare a societăţii potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor;
r) valoarea aporturilor nebănești depuse în capitalul social, natura aportului și numele persoanei care face aportul în cauză.
(2) Statutul societăţii poate cuprinde şi alte date ce nu sînt în contradicţie cu legislaţia.
(3) Prevederile statutului societăţii sînt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi acţionarii societăţii.
(4) Prevederile statutului societăţii ce sînt în contradicţie cu legislaţia sînt nevalabile de la data adoptării lor.
(5) Modificările şi completările făcute în statutul societăţii sau statutul societăţii în redacţie nouă intră în vigoare la data înregistrării lor de stat.
(6) Raportul întreprinderii de evaluare care a efectuat estimarea valorii de piață a aportului nebănesc se anexează la statutul societății și devine parte integrantă a acestuia, inclusiv pentru înregistrare la organul înregistrării de stat.
Articolul 34. Adunarea constitutivă
(1) Adunarea constitutivă se ţine în termenul prevăzut de contractul de societate, sub condiţia vărsării în întregime de către fondatorii societăţii a mijloacelor băneşti în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii.
(2) Adunarea constitutivă este legală (are cvorum) dacă la ea sînt prezenţi toţi fondatorii sau reprezentanţii lor. În caz de lipsă a cvorumului, adunarea se convoacă repetat.
(3) Dacă şi la adunarea constitutivă convocată repetat lipseşte cvorumul, se consideră că fondarea societăţii nu a avut loc prin decizia fondatorilor şi a reprezentanţilor lor prezenţi. Această decizie se aduce la cunoştinţa tuturor fondatorilor în termen de 7 zile de la data luării ei.
(4) Adunarea constitutivă:
a) aprobă valoarea aporturilor nebăneşti ce urmează a fi făcute în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
b) hotărăşte cu privire la fondarea societăţii şi aprobă statutul ei;
c) constituie organele de conducere ale societăţii, prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii;
d) soluţionează alte chestiuni referitoare la înfiinţarea şi începutul funcţionării societăţii, care nu sînt în contradicţie cu legislaţia şi cu documentele de constituire.
(5) La adunarea constitutivă, toate hotărârile se iau în unanimitate şi se consemnează într-un proces-verbal în modul stabilit la art.63 alin.(1) şi (2).
(6) În cazul neexecutării de către fondatori a prevederilor prezentului articol, se poate considera, potrivit hotărârii instanţei judecătoreşti, că fondarea societăţii nu a avut loc. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea considerării că fondarea societăţii nu a avut loc îl are orice fondator sau acţionar al societăţii.
(7) În cazul înfiinţării societăţii ca rezultat al reorganizării unei societăţi comerciale, temei pentru înfiinţarea acesteia este hotărârea de reorganizare aprobată de organul de conducere competent.
Capitolul 5
ÎNREGISTRAREA
Articolul 35. Înregistrarea societăţii şi a patrimoniului ei
(1) Societatea este supusă înregistrării de stat în modul stabilit de legislaţie.
(2) Societatea se consideră înfiinţată (obţine drepturi de persoană juridică) la data înregistrării ei de stat.
(3) Societatea, în termen de 2 luni de la data înregistrării de stat, este obligată să înregistreze bunurile mobiliare şi imobiliare predate de fondatori, ce se supun înregistrării în conformitate cu legislaţia.
Articolul 36. Înregistrarea acţiunilor plasate
la înfiinţarea societăţii. Efectuarea
primelor înscrieri în conturile şi
registrele Depozitarului central unic
(1) Pentru înregistrarea acţiunilor plasate la înfiinţarea sa, societatea este obligată să prezinte Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
b) actele de constituire ale emitentului în original sau copiile acestora autentificate de notar sau de organul înregistrării de stat, inclusiv procesul-verbal al adunării fondatorilor, autentificat în conformitate cu prevederile legislaţiei;
c) lista subscriitorilor la acţiuni (fondatorilor), în două exemplare. Această listă va include numele (denumirea) şi datele de identificare ale subscriitorilor, numărul de acţiuni subscrise şi sumele depuse în contul achitării lor;
d) confirmarea bancară a depunerii mijloacelor băneşti în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii;
e) în cazul existenţei aporturilor nebăneşti - actul de predare-primire către societate a aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor subscrise, decizia adunării de constituire privind aprobarea valorii aporturilor nebăneşti şi copia raportului întreprinderii de evaluare care a efectuat estimarea valorii de piaţă a acestor aporturi, care nu este persoană afiliată a societăţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit. f);
f) în cazul în care societatea este constituită în urma reorganizării prin transformare a persoanei juridice – hotărârea de reorganizare, bilanţul de reorganizare şi actul de primire-predare, aprobate de organul de conducere competent;
g) documentele ce confirmă înregistrarea, după societatea înfiinţată, a bunurilor mobiliare şi imobiliare, predate de către fondatori în calitate de aport pentru formarea capitalului social şi care se supun înregistrării în conformitate cu legislaţia;
h) copia situațiilor financiare la ultima dată de gestiune, dacă data înregistrării de stat este precedată de perioada de gestiune;
i) copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
(2) Documentele prevăzute la alin.(1) vor fi prezentate în termen de 15 zile de la data:
a) înregistrării de stat a societăţii, dacă contractul de societate nu prevede depunerea aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor; sau
b) îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art.35 alin.(3).
(3) Neexecutarea dispoziţiilor alin.(1) constituie temei pentru dizolvarea societăţii potrivit hotărârii instanţei judecătoreşti. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea dizolvării societăţii îl are orice fondator al ei.
(4) Înregistrarea acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii se efectuează în modul stabilit de actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în termen de 5 zile lucrătoare de la data prezentării documentelor necesare şi cuprinde:
a) recunoaşterea valabilităţii subscrierii la acţiuni;
b) efectuarea înscrierii respective în Registrul emitenţilor de valori mobiliare.
(5) În cazul constatării unor inexactităţi în documentele depuse, Comisia Naţională a Pieţei Financiare notifică despre acest fapt societatea cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(4), cu indicarea modului de înlăturare a inexactităţilor constatate.
(6) Societatea, în termen de 15 zile de la data înregistrării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii, este obligată să prezinte Depozitarului central unic documentele necesare pentru efectuarea primelor înscrieri.
(7) Primele înscrieri în conturile şi registrele Depozitarului central unic se fac în temeiul deciziei Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la înregistrarea acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii şi al listei subscriitorilor de acţiuni.
TITLUL III
CAPITALUL, PROFITUL, DIVIDENDELE
Capitolul 6
CAPITALUL SOCIETĂŢII
Articolul 37. Activele nete
(1) Active nete ale societăţii sînt activele scutite de obligaţiile (datoriile) societăţii.
(2) Sursă a activelor nete este capitalul propriu al societăţii, constituit din capitalul social, capitalul suplimentar şi capitalul de rezervă, din profitul nedistribuit, precum şi din alte mijloace prevăzute de legislaţie.
(3) Activele nete se calculează potrivit valorii de inventar (iniţiale), iar în cazurile prevăzute de legislaţie, potrivit valorii curente de piaţă.
(4) Modul de determinare a valorii activelor nete (capitalului propriu) ale societăţii, precum şi de reflectare a lor în rapoartele financiare, se stabileşte de legislaţie.
(5) Valoarea activelor nete ale societăţii nu poate fi mai mică decît mărimea capitalului ei social.
(6) Dacă, la expirarea a 3 ani financiari consecutivi, cu excepţia primului an financiar, valoarea activelor nete ale societăţii, potrivit ultimelor situații financiare ale societății, va fi mai mică decât mărimea capitalului social, orice acţionar al societăţii este în drept să ceară adunării generale anuale a acţionarilor adoptarea uneia din următoarele hotărâri:
a) cu privire la reducerea capitalului social;
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de către acţionarii societăţii a unor aporturi suplimentare în modul prevăzut de statutul societăţii;
c) cu privire la dizolvarea societăţii;
d) cu privire la transformarea societăţii în altă formă juridică de organizare.
(7) Propunerile privind includerea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor a chestiunilor prevăzute la alin.(6) se înaintează în conformitate cu prevederile art. 50 alin. (3).
(8) Dacă, la expirarea a 3 ani financiari consecutivi, cu excepția primului an financiar, valoarea activelor nete s-a redus cu mai mult de jumătate din mărimea capitalului social conform ultimelor situații financiare, organul de conducere competent al societății este obligat să includă chestiunea în ordinea de zi a adunării generale a acționarilor în scopul adoptării uneia dintre hotărârile menționate la alin. (6).
(9) În cazul în care, potrivit ultimelor situații financiare, valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decât mărimea capitalului social, cu excepţia cazului când valoarea activelor nete este negativă, societatea este în drept să emită suplimentar numai acţiuni prin emisiune închisă.
(10) Societatea ale cărei active nete, conform ultimelor situații financiare, au valoare negativă este obligată să publice un aviz în acest sens în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu are dreptul să emită valori mobiliare.
(11) Neexecutarea dispoziţiilor alin.(6) şi (8) constituie temei pentru dizolvarea societăţii potrivit hotărârii instanţei judecătoreşti. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere în vederea dizolvării societăţii îl are orice acţionar al acesteia.
Articolul 38. Capitalul social
(1) Capitalul social al societăţii determină valoarea minimă a activelor nete ale societăţii, care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor şi acţionarilor.
(2) Capitalul social al societății nu poate fi mai mic de 600000 de lei.
(3) Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor şi va fi egal cu suma valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate, dacă aceasta a fost stabilită.
(4) Dacă valoarea aporturilor efectuate în contul plăţii acţiunilor depăşeşte valoarea nominală (fixată) a acţiunilor plasate, această depăşire constituie capitalul suplimentar al societăţii, care poate fi utilizat numai pentru majorarea capitalului social al societăţii.
(5) Dacă societatea a plasat acţiuni a căror valoare nominală (fixată) nu a fost stabilită, capitalul social va fi egal cu valoarea sumară a aporturilor depuse în contul plăţii acţiunilor.
(6) Mărimea capitalului social al societății se indică în statutul și în bilanțul acesteia, în conturile de valori mobiliare și registrele Depozitarului central unic/registratorului și pe foaia cu antet a societății.
Articolul 39. Aporturi la capitalul social
(1) Felurile aporturilor la capitalul social al societăţii se stabilesc de prezenta lege, de contractul de societate sau de hotărârea privind emiterea suplimentară de acţiuni.
(2) Aporturi la capitalul social pot fi:
a) mijloace băneşti;
b) valorile mobiliare plătite în întregime;
c) alte bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale sau alte drepturi care pot fi evaluate în bani;
d) obligaţiile (datoriile) societăţii faţă de creditori.
(3) Aporturile nebăneşti la capitalul social pot fi transmise societăţii cu drept de proprietate sau cu drept de folosinţă.
(4) Obiectele proprietăţii publice ce nu sînt supuse privatizării pot fi transmise societăţii în calitate de aport la capitalul social numai cu drept de folosinţă.
(5) Valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti transmise societăţii cu drept de folosinţă se determină pornind de la plata pentru folosinţă calculată pe perioada stabilită în documentele de constituire ale societăţii sau în hotărârea adunării generale a acţionarilor.
(6) Valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti se aprobă prin hotărârea adunării constitutive sau a adunării generale a acţionarilor ori prin decizia consiliului societăţii, pornindu-se de la preţurile pieţei organizate publicate la data transmiterii acestor aporturi.
(7) Societatea, în termen de 2 luni de la data înregistrării de stat în statutul societății a modificărilor aferente majorării capitalului social, este obligată să înregistreze, în conformitate cu legislația, drepturile de proprietate asupra bunurilor mobiliare și imobiliare transmise de subscriitori.
(8) Valoarea de piață a aportului nebănesc se aprobă în temeiul raportului întreprinderii de evaluare, întocmit în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, care nu este persoană afiliată societății, fondatorilor sau acționarilor societății. Data întocmirii raportului de evaluare nu poate preceda cu mai mult de 6 luni data adoptării de către adunarea generală sau consiliul societății, potrivit prevederilor statutului, a valorii de piață a aporturilor nebănești.
(9) Raportul indicat la alin. (8) va conține cel puțin descrierea fiecăreia dintre activele care formează aportul, metoda de evaluare utilizată, va menționa dacă valoarea aportului, obținută ca rezultat al evaluării, acoperă cel puțin valoarea acțiunilor subscrise pentru acest aport și, dacă este cazul, va conține și valoarea capitalului suplimentar obținut pentru acțiunile subscrise cu acest aport.
(10) În cazul prelungirii dreptului de folosinţă a aporturilor nebăneşti, cesionat societăţii, societatea este obligată să elibereze suplimentar acţiuni proprietarului acestor aporturi în modul prevăzut de documentele de constituire sau de hotărârea adunării generale a acţionarilor societăţii.
(11) În cazul încetării înainte de termen a dreptului de folosinţă a aporturilor nebăneşti, cesionat societăţii, acţionarul este obligat să restituie societăţii dividendele şi acţiunile primite în plus, în modul prevăzut de documentele de constituire sau de hotărârea adunării generale a acţionarilor societăţii.
(12) Modificarea, în conformitate cu legislaţia, a valorii de inventar a patrimoniului societăţii, inclusiv a celui depus în calitate de aport la capitalul social, nu constituie temei pentru modificarea mărimii capitalului social şi a cotelor acţionarilor în el dacă legislaţia, statutul societăţii, hotărârea adunării generale a acţionarilor nu prevăd altfel. Pentru societăţile pe acţiuni aflate în proces de reorganizare în conformitate cu Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, modificarea capitalului social se efectuează în temeiul planului de reorganizare a societăţii.
(13) Aporturi la capitalul social nu pot fi:
a) evaluarea în bani a activităţii fondatorilor pentru înfiinţarea societăţii, precum şi oricare angajament de prestare a activităţii de muncă sau de servicii de către acționari sau alte persoane;
b) obligaţiile (datoriile) fondatorilor, acţionarilor societăţii şi ale altor persoane;
c) bunurile mobiliare şi imobiliare neînregistrate, inclusiv produsele activităţii intelectuale, supuse înregistrării în conformitate cu legislaţia;
d) bunurile aparținând achizitorului de acţiuni cu drept de administrare economică sau gestionare operativă, fără acordul proprietarului acestor bunuri;
e) bunurile destinate consumului curent al populaţiei civile, bunurile a căror circulaţie este interzisă ori limitată de actele legislative.
Articolul 40. Procedura de modificare a capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi modificat prin mărirea sau reducerea lui, în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia privind piaţa de capital şi cu statutul societăţii.
(2) Hotărârea de modificare a capitalului social se ia de adunarea generală a acţionarilor. Hotărârea adunării generale cu privire la modificarea capitalului social în situația în care există mai multe clase de acțiuni este valabilă numai în cazul existenței unei hotărâri a acționarilor de fiecare clasă, luată separat pentru fiecare clasă cu votul a cel puțin două treimi din acțiunile acestei clase, sub condiția respectării cerințelor cu privire la cvorum pentru clasa de acțiuni pentru care se ia hotărârea.
(2¹) Capitalul social nu poate fi modificat și acțiunile nu pot fi emise până când nu sunt finalizate toate etapele aferente modificării capitalului social prevăzute la alin. (2)–(6).
(3) Hotărârea de modificare a capitalului social va conţine motivele, modul şi volumul modificării capitalului social, precum şi datele despre numărul de acţiuni plasate sau anulate ale societăţii şi valoarea lor nominală (fixată), dacă aceasta este stabilită.
(4) Modificarea capitalului social, precum şi a claselor, numărului şi valorii nominale a acţiunilor plasate, se reflectă în statutul societăţii şi se înregistrează în modul prevăzut de prezenta lege şi de alte acte legislative.
(5) Societatea este obligată să înregistreze la Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în modul stabilit de actele normative ale acesteia, totalurile emiterii suplimentare de acţiuni sau anularea acţiunilor de tezaur. Fără înregistrarea menţionată, înregistrarea modificării capitalului social al societăţii nu se admite.
(6) Modificarea înregistrată a capitalului social al societății se indică în bilanțul acesteia, în conturile de valori mobiliare și registrele Depozitarului central unic/registratorului și pe foaia cu antet a societății.
Articolul 41. Mărirea capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi mărit prin:
a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau
b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.
(2) La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămâne neschimbată.
(3) Surse ale măririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.
(4) Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de câteva clase.
(5) Hotărârea cu privire la majorarea capitalului social va fi publicată în modul prevăzut de legislația privind piața de capital și de actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, după cum urmează:
a) în termen de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei – pentru entitățile de interes public și cele ale căror valori mobiliare sunt admise în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare;
b) în termen de 15 zile de la data adoptării ei – pentru alte societăți decât cele enunțate la lit. a).
Articolul 42. Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare
(1) Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare se efectuează în corespundere cu prezenta lege, cu legislaţia privind piaţa de capital, cu statutul societăţii şi cu decizia de emitere suplimentară de acţiuni.
(2) Emiterea suplimentară de acţiuni se efectuează după înregistrarea acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii.
(3) Condiţiile emiterii suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii de acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decât valoarea nominală sau valoarea fixată a acestora.
(4) Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă sau publică.
(5) Societatea nu este în drept să subscrie direct sau indirect propriile acțiuni, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
(6) Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin.
(7) Înscrierile privind emisiunea suplimentară de acţiuni se efectuează în conturile de valori mobiliare și registrele Depozitarului central unic/registratorului în baza certificatului de valori mobiliare, eliberat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare, şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă.
Articolul 43. Reducerea capitalului social
(1) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:
a) reducerea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau
b) anularea acţiunilor de tezaur.
(2) Reducerea capitalului social sub limita stabilită la art.38 alin.(2) nu se admite.
(3) Avizul despre ţinerea adunării generale a acţionarilor la care se va examina chestiunea privind reducerea capitalului social, publicat sau expediat acționarilor, pe lângă datele prevăzute la art. 53 alin. (6), va cuprinde și scopul și modul de realizare a reducerii.
(4) Hotărârea cu privire la reducerea capitalului social va fi publicată de societate în termen de 15 zile de la data luării ei, în modul stabilit de statutul societății.
(5) Creditorii societăţii, în termen de o lună de la data publicării hotărârii cu privire la reducerea capitalului social, au dreptul să ceară de la societate la alegerea acesteia:
a) acordarea de cauţiuni sau garantarea obligaţiilor asumate de ea; sau
b) executarea înainte de termen sau încetarea înainte de termen a obligaţiilor societăţii şi repararea prejudiciilor cauzate de aceasta.
(6) În cazul lipsei cerinţelor faţă de societate din partea creditorilor, hotărârea de reducere a capitalului social intră în vigoare după 30 de zile de la data publicării. În cazul existenţei cerinţelor menţionate la alin.(5), hotărârea de reducere a capitalului social intră în vigoare după satisfacerea acestora.
(7) Dacă adunarea generală a acţionarilor a luat hotărârea de a plăti acţionarilor o parte din activele nete ale societăţii din motivul reducerii capitalului ei social, această plată se efectuează numai după înregistrarea modificărilor respective în statutul societăţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.14 din Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, cînd plata se efectuează după adoptarea hotărârii respective de către adunarea generală a acţionarilor.
(8) Pentru înregistrarea în Registrul emitenţilor de valori mobiliare a modificărilor ce ţin de reducerea capitalului social în conformitate cu alin.(1), societatea este obligată să prezinte Comisei Naţionale a Pieţei Financiare următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a modificărilor;
b) procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor, cu toate anexele prevăzute la art.63 alin.(3);
c) copia avizului privind reducerea capitalului social, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
d) confirmarea lipsei, satisfacerii sau acordării de garanţii satisfacerii cerinţelor creditorilor;
e) extrasul din contul emitentului privind existenţa acţiunilor de tezaur, eliberat de Depozitarul central unic/registrator (în cazul prevăzut la alin.(1) lit.b));
f) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
g) autorizaţia organului central specializat care efectuează gestionarea pachetului de acţiuni ale statului în capitalul social al emitentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
h) ultimele situații financiare;
i) copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Articolul 44. Capitalul de rezervă
(1) Societatea formează un capital de rezervă, a cărui mărime va fi stabilită de statut şi va constitui nu mai puţin de 10% din capitalul social al societăţii.
(2) Capitalul de rezervă se formează din defalcări anuale din profitul net până la atingerea mărimii prevăzute de statutul societăţii. Volumul defalcărilor se stabileşte de adunarea generală a acţionarilor şi va constitui nu mai puţin de 5% din profitul net al societăţii.
(3) Capitalul de rezervă trebuie să fie plasat în active cu lichiditate înaltă, care ar asigura folosirea lui în orice moment.
(4) Capitalul de rezervă poate fi folosit doar pentru acoperirea pierderilor societăţii şi/sau la majorarea capitalului ei social.
Capitolul 7
PROFITUL SOCIETĂŢII ŞI DIVIDENDELE
Articolul 45. Profitul (pierderile) societăţii
(1) Profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei.
(2) Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.
(3) Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) formarea, conform prevederilor statutului, a fondurilor pentru răscumpărarea acțiunilor prevăzute la art.78 din care nu pot fi plătite dividende;
d) plata recompenselor către membrii consiliului societății, ai organului executiv, ai comisiei de cenzori și ai comitetului de audit;
e) investirea în vederea dezvoltării producţiei;
f) plata dividendelor; precum şi pentru
g) alte scopuri, în corespundere cu legislaţia şi cu statutul societăţii.
(4) Decizia de repartizare a profitului net în cursul anului financiar se ia de consiliul societăţii, în baza normativelor de repartizare aprobate de adunarea generală a acţionarilor, iar hotărârea de repartizare a profitului net anual se ia de adunarea generală anuală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.
Articolul 46. Dividendele
(1) Cota-parte din profitul net al societăţii, care se repartizează între acţionari în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin, constituie dividend.
(2) Societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie. Plata dividendelor intermediare se efectuează în temeiul situațiilor financiare interimare (trimestriale, semestriale) elaborate în acest scop, din care să rezulte că fondurile disponibile pentru distribuire sunt suficiente.
(3) Societatea nu are dreptul să garanteze plata dividendelor.
(4) Obligaţiile societăţii referitoare la plata dividendelor apar la data anunţării hotărârii cu privire la plata lor.
(5) Societatea nu este în drept să ia hotărâre cu privire la plata dividendelor:
a) până la achiziționarea/răscumpărarea acțiunilor plasate în conformitate cu art. 77 alin. (8) și cu art. 78;
b) dacă, la data luării hotărârii cu privire la plata dividendelor, societatea este insolvabilă sau plata dividendelor va duce la insolvabilitatea ei;
c) dacă valoarea activelor nete, conform situațiilor financiare elaborate la data adoptării respectivei hotărâri, este mai mică decât capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor;
d) pe acţiunile ordinare dacă nu s-a hotărât cu privire la plata dividendelor pe acţiunile preferenţiale;
e) pe orice acţiuni, dacă nu s-a efectuat plata dobînzii scadente la obligaţiuni.
(6) Cuantumul dividendelor anuale/intermediare plătite acționarilor nu poate depăși cuantumul profitului net de la sfârșitul perioadei de gestiune plus profitul nerepartizat al anilor precedenți, minus orice pierdere a anilor precedenți și minus sumele depuse în rezerve în conformitate cu prezenta lege și statutul societății.
Articolul 47. Plata dividendelor
(1) Decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii, iar hotărârea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii.
(2) În decizia/hotărârea specificată la alin. (1) se indică:
a) data la care este întocmită lista acţionarilor care au dreptul să primească dividende;
b) cuantumul dividendelor pe o acţiune de fiecare clasă aflată în circulaţie;
c) forma şi termenul de plată a dividendelor.
(3) Pentru fiecare plată a dividendelor, consiliul societăţii asigură întocmirea listei acţionarilor care au dreptul să primească dividende.
(4) În lista acționarilor care au dreptul să primească dividende vor fi înscriși acționarii și custozii acțiunilor înregistrați în conturile de valori mobiliare și registrele Depozitarului central unic/registratorului la data ședinței consiliului sau, după caz, a adunării generale a acționarilor care a aprobat decizia/hotărârea potrivit alin. (1) ori la o dată ulterioară cu cel mult 10 zile după data ședinței consiliului sau, după caz, a adunării generale a acționarilor.
(5) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să aprobe dividendele anuale în cuantum nu mai mic decât dividendele intermediare plătite.
(6) Mărimea dividendelor anunţate pe fiecare acţiune de aceeaşi clasă trebuie să fie egală, indiferent de termenul plasării acţiunilor.
(7) Dividendele se plătesc cu mijloace băneşti, iar în cazurile prevăzute de statutul societăţii, se plătesc cu acţiuni de tezaur sau acţiuni ale emisiei suplimentare sau cu alte bunuri destinate consumului populaţiei civile, a căror circulaţie nu este interzisă sau limitată de actele legislative.
(8) Pentru plata dividendelor fixate pe acţiunile preferenţiale poate fi constituit un fond special din contul defalcărilor din profitul net al societăţii.
(9) Dividendele pe acţiunile de aceeaşi clasă pot fi plătite cu acţiuni de altă clasă numai în temeiul hotărârilor luate în modul prevăzut la art.21 alin.(10).
(10) Termenul de plată a dividendelor se stabileşte de organul care a luat decizia de plată în conformitate cu statutul societăţii, însă nu poate fi mai mare de 3 luni de la data luării deciziei cu privire la plata lor, cu excepţia cazurilor prevăzute la alineatul (11).
(11) Societăţile pe acţiuni al căror capital social cuprinde şi o cotă a proprietăţii publice transferă la bugetul respectiv, până la 30 august inclusiv a anului imediat următor anului de gestiune, dividendele plătite cu mijloace băneşti, calculate în funcţie de rezultatele activităţii din anul de gestiune, pe baza hotărârii adunării generale a acţionarilor şi în conformitate cu structura capitalului social. În acelaşi termen, raportul privind dividendele calculate în funcţie de rezultatele activităţii societăţii pe acţiuni se prezintă Serviciului Fiscal de Stat. În caz de neachitare în termen la buget a dividendelor aferente cotei proprietăţii publice în capitalul social al societăţii pe acţiuni, Serviciul Fiscal de Stat va aplica majorarea de întârziere, precum şi executarea silită a obligaţiilor neonorate în termen, conform titlului V al Codului fiscal.
(12) Darea de seamă privind dividendele aferente cotei proprietăţii publice în capitalul social al societăţii pe acţiuni se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(2¹) din Codul fiscal.
(13) Decizia cu privire la plata dividendelor va fi publicată în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei, în organul de presă prevăzut de statutul societăţii. Decizia cu privire la plata dividendelor de către societatea la care circulaţia valorilor mobiliare emise este în corespundere cu prevederile art.12 alin. (9) va fi adusă la cunoştinţă fiecărui acţionar în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de 7 zile lucrătoare de la data adoptării ei, de asemenea poate fi publicată conform hotărârii adunării generale a acţionarilor.
(14) Dividendele care nu au fost primite de acţionar din vina lui în decurs de 3 ani de la data dezvăluirii informației conform alin. (13) se trec la venitul societăţii şi nu pot fi revendicate de acţionar.
(15) Dividendele plătite cu încălcarea dispozițiilor art. 46 alin. (2), (5) și (6) se restituie societății.
TITLUL IV
ORGANELE DE CONDUCERE ȘI DE CONTROL
ALE SOCIETĂȚII
Capitolul 8
ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR
Articolul 48. Adunarea generală a acţionarilor
şi atribuţiile ei
(1) Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al societăţii şi se ţine cel puţin o dată pe an.
(2) Hotărârile adunării generale a acționarilor, întocmite în scris, sunt obligatorii pentru persoanele cu funcții de răspundere și acționarii societății. În cazul în care societatea are un singur acționar, hotărârea adunării generale a acționarilor se consideră hotărârea unipersonală luată de respectivul acționar.
(3) Adunarea generală a acţionarilor are următoarele atribuţii exclusive:
a) aprobă statutul societăţii în redacţie nouă sau modificările şi completările operate în statut, inclusiv cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni, de convertirea, consolidarea sau fracţionarea acţiunilor societăţii, cu excepţia modificărilor şi completărilor prevăzute la art.64 alin.(2) lit.f);
b) aprobă Codul de guvernanță corporativă, întocmit în conformitate cu cerințele prevăzute de actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, precum și modificarea sau completarea acestuia. Codul-model de guvernanță corporativă al societății pe acțiuni cu capital integral sau majoritar public se aprobă de către Guvern;
c) hotărăște cu privire la modificarea capitalului social;
c¹) hotărăște cu privire la limitarea sau retragerea dreptului de preempțiune în condițiile art. 25 alin. (1¹) și ale art. 60 alin. (2) lit. c¹);
d) modul de asigurare a accesului acţionarilor la documentele societăţii, prevăzute la art.91 alin.(1);
e) aprobă regulamentul consiliului societăţii, alege membrii lui şi încetează înainte de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor, remuneraţiilor anuale şi compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor consiliului societăţii;
f) aprobă regulamentul comisiei de cenzori, alege membrii ei şi încetează înainte de termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor şi compensaţiilor, precum şi hotărăşte cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor comisiei de cenzori;
f¹) aprobă regulamentul comitetului de audit, alege membrii lui, iar din rândul acestora, și președintele comitetului de audit, decide privitor la încetarea înainte de termen a împuternicirilor lor, stabilește cuantumul retribuției muncii lor și al compensațiilor, precum și hotărăște cu privire la tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor comitetului de audit;
g) confirmă entitatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei;
h) hotărăşte cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.82 alin.(2) şi a tranzacţiilor cu conflict de interese ce depăşesc 10% din valoarea activelor societăţii, conform ultimelor situații financiare;
i) hotărăşte cu privire la emisia obligaţiunilor convertibile;
j) examinează darea de seamă financiară anuală a societăţii, aprobă darea de seamă anuală a consiliului societăţii şi raportul anual de activitate al comisiei de cenzori și al comitetului de audit;
k) aprobă normativele de repartizare a profitului net a societăţii;
l) hotărăşte cu privire la repartizarea profitului net anual, inclusiv plata dividendelor anuale, sau la acoperirea pierderilor societăţii;
m) hotărăşte înstrăinarea sau transmiterea acţiunilor de tezaur acţionarilor şi/sau salariaţilor societăţii;
n) hotărăşte cu privire la reorganizarea sau dizolvarea societăţii;
o) aprobă actul de predare-primire, bilanţul de divizare, bilanţul consolidat sau bilanţul de lichidare al societăţii;
p) adoptă hotărârea de ținere a adunării generale prin mijloace electronice, conform art. 54.
(3¹) Adunarea generală a acționarilor unei entități de interes public, suplimentar la atribuțiile stabilite la alin. (3), are următoarele atribuții exclusive:
a) aprobă, modifică și revizuiește, cel puțin o dată la 4 ani, politica de remunerare a persoanelor cu funcții de răspundere ale societății, elaborată conform prevederilor legislației;
b) examinează raportul anual de remunerare a persoanelor cu funcții de răspundere ale societății, întocmit conform normelor de guvernanță corporativă și în corespundere cu politica de remunerare aplicată de entitate, precum și, dacă e cazul, face recomandări consiliului societății cu privire la acesta.
(4) Adunarea generală a acţionarilor, dacă statutul societăţii nu prevede altfel, de asemenea aprobă:
a) direcţiile prioritare ale activităţii societăţii;
b) modul de prezentare acţionarilor a materialelor de pe ordinea de zi a adunării generale pentru a se lua cunoştinţă de ele;
c) regulamentul organului executiv al societăţii şi deciziile privind alegerea organului executiv şi numirea conducătorului acestuia sau încetarea înainte de termen a împuternicirilor lui, privind stabilirea cuantumului retribuţiei muncii lui, remuneraţiei şi compensaţiilor, privind tragerea lui la răspundere sau eliberarea de răspundere;
d) dările de seamă trimestriale ale organului executiv al societăţii;
e) hotărârile privind deschiderea, transformarea sau dizolvarea filialelor şi reprezentanţelor, privind numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor lor, precum şi modificările şi completările operate în statut în legătură cu aceasta.
(5) Chestiunile prevăzute la alin.(3) și alin. (3¹), dacă legislația nu prevede altfel, nu pot fi transmise spre examinare altor organe de conducere ale societăţii, iar chestiunile prevăzute la alin.(4) pot fi transmise spre examinare numai consiliului societăţii în temeiul hotărârii adunării generale a acţionarilor.
(6) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să decidă cu privire la chestiunile care, potrivit prezentei legi sau statutului societăţii, ţin de atribuţiile consiliului societăţii.
(7) Dacă alte organe de conducere ale societăţii nu pot soluţiona o chestiune ce ţine de atribuţiile lor, ele sînt în drept să ceară adunării generale a acţionarilor soluţionarea acestei chestiuni.
(8) Instanţa de judecată nu este în drept să interzică sau să amîne desfăşurarea adunării generale a acţionarilor.
(9) Adunarea generală a acţionarilor se desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova, dacă statutul societăţii sau hotărârea adunării generale nu prevede altfel. Desfăşurarea adunării generale în afara teritoriului Republicii Moldova se aprobă unanim de către acţionarii ce reprezintă întregul capital social al societăţii.
Articolul 49. Formele şi termenele de ţinere a
adunării generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală a acţionarilor poate fi ordinară anuală sau extraordinară.
(2) Adunarea generală a acționarilor se ține în una din următoarele forme:
a) cu prezența acționarilor;
b) prin corespondență;
c) prin mijloace electronice;
d) mixtă, prin îmbinarea formelor stabilite la lit. a)–c).
(3) Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai târziu de două luni de la data primirii de către Biroul Național de Statistică a situațiilor financiare ale societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
(4) Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de prezenta lege, de statutul societăţii sau de adunarea generală.
(5) Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 65 alin. (12) și art. 70 alin. (7), pentru care se stabilește un termen-limită de 60 de zile de la data primirii de către societate a cererii respective.
Articolul 50. Întocmirea ordinii de zi a adunării generale
ordinare anuale a acţionarilor
(1) Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele de conducere și de control ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii sau de către organul executiv în temeiul art.51 alin.(2), ținându-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, precum şi de cererile acţionarilor prevăzute la art.37 alin.(6).
(2) Acționarii menționați la alin. (1) sunt în drept să prezinte:
a) până la data de 20 ianuarie a anului următor celui gestionar cerere cu privire la înscrierea de chestiuni în ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale;
b) nu mai târziu de 20 de zile până la data adunării generale ordinare anuale desfășurate cu prezența acționarilor sau prin mijloace electronice și nu mai târziu de 45 de zile până la data adunării generale ordinare desfășurate prin corespondență sau sub formă mixtă, cerere cu privire la propunerea de candidaţi pentru funcţiile de membri ai consiliului societății şi/sau ai comisiei de cenzori/comitetului de audit, după caz.
(3) Chestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acționarilor vor fi formulate în scris, indicându-se numele şi prenumele (denumirile) acționarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acțiuni care le aparțin. Fiecare punct înaintat va fi, în mod obligatoriu, însoțit de o justificare și de un proiect de hotărâre propus spre adoptare adunării generale.
(4) Acționarii sunt în drept să-și exercite drepturile indicate în prezentul articol prin prezentarea nemijlocit societății a documentelor relevante, inclusiv prin corespondența cu predare atestată sau curierat ori prin mijloace electronice.
(5) În cazul prezentării cererii de înscriere a candidaţilor în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea generală a acţionarilor, inclusiv în cazul propunerii candidaturii proprii, se indică numele şi prenumele candidaţilor, datele privind studiile, locul de muncă şi funcţia deţinută în ultimii 5 ani de activitate, orice conflicte de interese existente, calitatea de membru al consiliului altor societăţi, clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin, precum şi numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care au prezentat cererea, clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. La această cerere se anexează acordul în scris al fiecărui candidat care va include declaraţia, pe propria răspundere, că el nu cade sub incidenţa restricţiilor prevăzute la art.65 alin.(4) și la art. 70 alin. (5), precum şi confirmarea că persoanele care au semnat cererea deţin, singure sau împreună, cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii.
(6) Cererea menţionată la alin.(2) va fi semnată de toate persoanele care au prezentat-o.
(7) Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite până la data de 20 ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai târziu până la data de 10 februarie a anului următor celui gestionar.
(7¹) În cazul în care decizia consiliului societății aferentă înscrierii de chestiuni în ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale vizează și chestiuni cu privire la alegerea membrilor consiliului societății și/sau, după caz, ai comisiei de cenzori/comitetului de audit, decizia respectivă este adusă la cunoștința tuturor acționarilor până la 10 februarie a anului următor celui gestionar, în modul prevăzut de statutul societății.
(8) Şedinţa consiliului societăţii, la care se examinează cererile acţionarilor cu privire la propunerea de candidaţi pentru funcţiile de membri ai consiliului societăţii, ai comisiei de cenzori și, după caz, ai comitetului de audit şi se aprobă listele candidaţilor pentru funcţiile de membri ai acestor organe ale societăţii, se ţine nu mai tîrziu de 15 zile până la data ţinerii adunării generale ordinare anuale desfășurate cu prezența acționarilor sau prin mijloace electronice și nu mai târziu de 40 de zile până la data adunării generale anuale desfășurate prin corespondență sau sub formă mixtă. Decizia luată cu privire la satisfacerea cererilor acţionarilor sau la refuzul de a le satisface se expediază acţionarilor în termen de cel mult 3 zile de la data luării ei.
(9) Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
(10) Numărul total de candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii sau al comisiei de cenzori și, după caz, al comitetului de audit, inclusiv rezerva lor, înscrişi în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la adunarea generală a acţionarilor, trebuie să depăşească componenţa numerică a acestor organe de conducere și de control.
(11) Rezerva consiliului societăţii, a comisiei de cenzori și, după caz, a comitetului de audit se constituie cu scopul de a suplini membrii acestor organe care nu-şi pot exercita funcţiile.
(12) Consiliul societăţii poate decide cu privire la refuzul de a înscrie chestiunea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor sau candidaţii în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la alegerea organelor de conducere și de control ale societăţii, cu indicarea expresă a motivului refuzului, numai în cazurile în care:
a) chestiunea, propusă pentru a fi înscrisă în ordinea de zi a adunării generale, nu ţine de competenţa adunării generale; sau
b) datele prevăzute la alin.(3) şi alin.(5) nu au fost prezentate în volum deplin; sau
c) acţionarii care au făcut propunerea dispun de mai puţin de 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii. Această restricţie nu se referă la acţionarii care au înaintat propuneri în temeiul art.37 alin.(6); sau
d) termenul stabilit la alin.(2) nu a fost respectat.
(13) Eschivarea de la luarea deciziei, precum şi decizia consiliului societăţii cu privire la refuzul de a înscrie chestiunea în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor sau candidaţii în lista candidaturilor pentru a fi supuse votului la alegerea organelor de conducere și de control ale societăţii pot fi atacate în organele de conducere ale societăţii şi/sau în instanța de judecată.
(14) Societatea este obligată să răspundă, în termen de cel mult 15 zile de la data primirii, dar nu mai târziu de ultima zi premergătoare desfășurării adunării generale, la întrebările privind chestiunile de pe ordinea de zi a adunării generale adresate de acționari, cu excepția cazurilor în care aceste întrebări se referă la documente sau informații ce constituie obiectul unui secret de stat sau comercial. Plasarea răspunsului pe pagina web oficială a societății, în format întrebare-răspuns, este echivalentă cu remiterea răspunsului către acționar, cu condiția că nu se solicită expres un răspuns în scris și plasarea se face în termen de cel mult 15 zile de la data primirii întrebării. Societatea este în drept să ofere un singur răspuns pentru întrebările cu același conținut primite (recepționate) de la diferiți acționari.
Articolul 51. Convocarea adunării generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii.
(2) În cazul în care consiliul societăţii nu a aprobat decizia cu privire la ţinerea adunării generale ordinare anuale sau nu a asigurat ţinerea ei în termenul indicat la art.49 alin.(3), aceasta se convoacă în modul stabilit pentru convocarea ei de consiliul societăţii, la decizia organului executiv al societăţii, luată:
a) din iniţiativa organului executiv; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societăţii sau a entităţii de audit, dacă aceasta exercită împuternicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea oricărui acţionar; sau
d) în temeiul hotărârii instanţei judecătoreşti.
(3) Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii sau, în cazul prevăzut la art.68 alin.(3), a organului executiv, luate:
a) din iniţiativa consiliului societăţii; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societăţii sau a entităţii de audit, dacă aceasta exercită împuternicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii la data prezentării cererii; sau
d) în temeiul hotărârii instanţei judecătoreşti.
(4) În cererea comisiei de cenzori (entităţii de audit) privind convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor vor fi formulate chestiunile ce urmează a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale, indicându-se motivele înscrierii lor şi persoanele care au înaintat această cerere. În cazul în care cererea este iniţiată de acţionari, ea va conţine şi datele prevăzute la art.50 alin.(3) şi alin.(5).
(5) Cererea de convocare a adunării generale extraordinare a acţionarilor va fi semnată de toate persoanele care cer convocarea ei.
(6) În cazul în care nici un organ de conducere al societăţii nu este în posibilitate, în condiţiile legii, să adopte decizii cu privire la convocarea şi desfăşurarea adunării generale anuale a acţionarilor, aceste atribuţii se exercită de către acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii şi care au convenit asupra convocării acesteia, cheltuielile suportate fiind compensate din contul societăţii.
(7) În decurs de 15 zile de la data primirii cererii de convocare a adunării generale extraordinare a acţionarilor, consiliul societăţii sau, în cazul în care sunt incidente prevederile art. 68 alin. (3), organul executiv:
a) va decide cu privire la convocarea adunării generale şi va asigura informarea acţionarilor despre aceasta; sau
b) va decide cu privire la refuzul de a convoca adunarea generală şi va expedia această decizie persoanelor care cer convocarea ei.
(8) În decizia cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor se va indica:
a) organul de conducere care a decis cu privire la convocarea adunării generale sau alte persoane care convoacă adunarea generală conform alin.(11);
b) data, ora şi locul ţinerii adunării generale, precum şi ora înregistrării participanţilor la ea;
c) sub ce formă se va ţine adunarea generală;
d) ordinea de zi;
e) data la care trebuie întocmită lista acționarilor, în conformitate cu art. 52 alin. (4);
e¹) data de referință, determinată în conformitate cu art. 56 alin. (1), și mențiunea că doar persoanele care sunt acționari la data de referință au dreptul să participe și să voteze în cadrul adunării generale;
f) termenele, ora şi locul familiarizării acţionarilor cu materialele pentru ordinea de zi a adunării generale;
g) modul şi termenul de comunicare acţionarilor a rezultatului votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă;
h) modul de înştiinţare a acţionarilor despre ţinerea adunării generale;
i) textul buletinului de vot, dacă se va hotărî că procedura votării la adunarea generală se va efectua cu întrebuinţarea buletinelor;
j) secretarul societăţii sau membrii comisiei de înregistrare numiţi;
k) procedura de reprezentare a acționarilor și, după caz, mijloacele prin care societatea poate recepționa informații privind desemnarea reprezentanților prin utilizarea mijloacelor electronice, precum și procedurile care permit exercitarea votului prin corespondență sau prin mijloace electronice – în cazul desfășurării adunării generale prin corespondență, prin mijloace electronice sau sub formă mixtă;
l) adresa paginii web oficiale pe care vor fi disponibile informațiile stabilite la art. 55 alin. (3) – în cazul entităților de interes public.
(9) Consiliul societăţii nu este în drept să modifice forma propusă de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor.
(10) Decizia cu privire la refuzul de a convoca adunarea generală extraordinară a acţionarilor poate fi luată în cazurile în care:
a) chestiunile propuse spre a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale nu ţin de competenţa ei; sau
b) nu a fost respectat modul de prezentare a cererilor de convocare a adunării generale, prevăzut la alin.(3)–(5).
(11) Persoanele menționate la alin. (3) lit. b) și c) sunt în drept să convoace adunarea generală extraordinară a acționarilor, în modul stabilit pentru consiliul societății, în decurs de cel mult 30 de zile de la expirarea termenului indicat la alin. (7), și/sau să se adreseze în instanța de judecată, dacă devin incidente următoarele situații:
a) în termenul prevăzut la alin. (7), consiliul societății nu a luat decizia cu privire la convocarea adunării generale extraordinare a acționarilor ori, contrar prevederilor alin. (10), a luat decizia cu privire la refuzul de a o convoca; și
b) organul executiv, la cererea persoanelor menționate la alin. (3) lit. b) și c), nu își execută atribuțiile de convocare și de desfășurare a adunării generale a acționarilor, potrivit prevederilor art. 68 alin. (3).
(11¹) În cazul societăților care cad sub incidența prevederilor art. 68 alin. (3), drepturile persoanelor prevăzute la alin. (11) pot fi revendicate în decurs de cel mult 15 zile de la expirarea termenului indicat la alin. (7).
(12) Persoana care ţine registrul acţionarilor societăţii va prezenta persoanelor care convoacă adunarea generală extraordinară potrivit alin.(11) lista acţionarilor care au dreptul să participe la această adunare.
(13) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de persoanele indicate la alin.(3) lit.b) şi c), cheltuielile pentru pregătirea şi ţinerea adunării generale sînt suportate de aceste persoane.
(14) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor recunoaşte convocarea acestei adunări întemeiată, cheltuielile menţionate la alin.(13) se compensează din contul societăţii.
(15) Neconvocarea de către societate timp de 2 ani consecutivi a adunării generale a acţionarilor constituie temei pentru dizolvarea societăţii în temeiul hotărârii instanţei judecătoreşti, cu excepţia cazului suspendării activităţii societăţii în modul prevăzut de legislaţie. Dreptul de a adresa instanţei judecătoreşti cerere de dizolvare a societăţii îl are orice acţionar.
Articolul 52. Identificarea acționarilor și lista
acționarilor care au dreptul să participe
la adunarea generală a acționarilor
(1) Societatea, în corespundere cu prevederile prezentei legi și ale legislației privind piața de capital, este în drept să identifice acționarii săi, inclusiv în scop de întocmire a listei acționarilor care au dreptul să participe la adunarea generală.
(2) Lista acționarilor care au dreptul să participe la adunarea generală se întocmește, după caz, de către Depozitarul central unic/registrator la data stabilită de consiliul societății.
(3) Cerințele privind identificarea acționarilor și transmiterea informațiilor privind deținătorii efectivi de acțiuni de către intermediari Depozitarului central unic/registratorului în scopul indicat la alin. (1) din prezentul articol și în conformitate cu art. 56 alin. (1) sunt prevăzute în Legea nr. 171/2012 privind piața de capital și în actele normative relevante ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
(4) Data la care se întocmește lista acționarilor care au dreptul să participe la adunarea generală, în cazurile menționate la art. 56 alin. (1) lit. c), nu poate preceda data luării deciziei de convocare a adunării generale a acționarilor și nici nu poate depăși termenul de 45 de zile înainte de ținerea ei.
(5) Pentru societățile ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare, altele decât emitenți bănci și societăți de asigurare sau de reasigurare, lista se întocmește la data de referință indicată la art. 56 alin. (1) lit. a) și b).
(6) Lista acționarilor trebuie să cuprindă:
a) data la care a fost întocmită lista;
b) numele, prenumele, numărul de identificare personal (IDNP) sau numărul pașaportului ale acționarului persoană fizică, denumirea, numărul de identificare de stat (IDNO)/numărul de identificare din registrul public ale acționarului persoană juridică, precum și datele de contact ale acestora (inclusiv adresa poștală completă și adresa de e‑mail, dacă este disponibilă);
c) datele privind custozii acțiunilor, după caz;
d) clasele și numărul de acțiuni care aparțin acționarilor sau custozilor, după caz;
e) numărul total de voturi, numărul de voturi limitate și numărul de voturi cu care acționarul va participa la adoptarea hotărârilor;
f) semnătura persoanei care a întocmit lista acționarilor societății.
(7) Lista acționarilor poate fi modificată numai în caz de:
a) restabilire, potrivit hotărârii instanței judecătorești, a drepturilor acționarilor care nu au fost înscriși în listă;
b) corectare a greșelilor comise la întocmirea listei;
c) înstrăinare a acțiunilor de către persoanele înscrise în lista unei societăți până la data de referință stabilită pentru aceasta conform art. 56 alin. (1) lit. c);
d) efectuare a modificărilor în datele prevăzute la alin. (6) lit. b)–e).
Articolul 53. Informaţia despre ţinerea adunării
generale a acţionarilor
(1) În cazul entităților de interes public și al emitenților ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare, informația privind ținerea adunării generale a acționarilor:
a) se publică pe pagina web a societăţii; şi
b) se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, dacă hotărârea adunării generale a acţionarilor sau statutul societăţii nu prevede alt organ de presă; și
c) se comunică în scris Depozitarului central unic și operatorului de piață sau operatorului de sistem.
(2) În cazul societăţilor care nu sînt entităţi de interes public și emitenți ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare, informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor:
a) se expediază fiecărui acţionar, reprezentantului legal al acestuia sau custodelui acţiunilor, sub formă de aviz, pe adresa poştală sau electronică ori la numărul de fax indicate , după caz, în conturile de valori mobiliare și registrele Depozitarului central unic, ale registratorului sau ale custodelui; sau
b) se publică în organul de presă prevăzut de statutul societăţii.
(3) Statutul societății menționate la alin. (2) prevede expres fie aplicarea doar a unuia dintre modurile de informare a acționarilor despre ținerea adunării generale a acționarilor, fie aplicarea concomitentă a ambelor moduri de informare.
(4) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă mixtă:
a) se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau custodelui acţiunilor sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi
b) se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii, iar în cazul entităților de interes public, și pe propria pagină web oficială.
(4¹) În cazul adunării generale extraordinare a acționarilor ținute prin corespondență sau sub formă mixtă a cărei ordine de zi include chestiuni cu privire la alegerea membrilor consiliului societății și/sau, după caz, ai comisiei de cenzori/comitetului de audit, societatea, în termen de cel târziu 60 de zile înainte de ținerea adunării generale, asigură, în modul prevăzut de statutul societății, notificarea acționarilor privind data preconizată pentru ținerea adunării generale, cu indicarea chestiunii/chestiunilor ce invocă exercitarea de către aceștia a drepturilor stabilite la art. 50 alin. (2) lit. b).
(5) Societatea este în drept să informeze suplimentar acţionarii despre ţinerea adunării generale.
(6) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul societăţii, precum şi datele prevăzute la art.51 alin.(8) lit.a) - g) și lit. k)–l).
(7) Termenul de publicare a informației despre ținerea adunării generale a acționarilor și, după caz, de expediere a avizelor fiecărui acționar se stabilește în statutul societății, dar nu poate fi mai devreme de data luării deciziei de convocare a adunării generale și mai târziu de:
a) 30 de zile înainte de ținerea adunării generale ordinare;
b) 21 de zile înainte de ținerea adunării generale extraordinare a entității de interes public;
c) 15 zile înainte de ținerea adunării generale extraordinare a societății care nu este entitate de interes public.
În termenul stabilit de prezentul alineat vor fi îndeplinite în întregime cerințele alin. (1)–(4).
(8) Prin derogare de la alin. (7) lit. b), termenul de publicare a informației despre ținerea adunării generale nu poate fi mai devreme de data luării deciziei de convocare a adunării generale și mai târziu de 14 zile înainte de ținerea adunării generale în cazul:
a) convocării adunării generale pentru executarea obligațiilor stabilite de art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr.171/2012 privind piața de capital;
b) desfășurării adunării generale prin mijloace electronice în conformitate cu art. 54 din prezenta lege.
(9) Custodele acţiunilor, primind avizul despre ţinerea adunării generale a acţionarilor, este obligat, în termen de 3 zile, să înştiinţeze despre aceasta acţionarii sau reprezentanţii lor legali, dacă contractele încheiate cu aceştia nu prevăd altfel, precum şi alţi custozi ai acţiunilor înregistraţi în conturile şi registrele sale.
Articolul 54. Particularități privind ținerea adunării
generale prin mijloace electronice
(1) Hotărârea privind ținerea adunării generale prin mijloace electronice se ia de către adunarea generală a acționarilor doar în raport cu adunările ulterioare și pentru o perioadă care să cuprindă cel mult următoarea adunare generală ordinară anuală.
(2) Participarea la adunarea generală prin mijloace electronice va fi asigurată de societate prin aplicarea uneia sau a mai multora dintre următoarele modalități:
a) transmisia în timp real a adunării generale;
b) comunicarea bidirecțională în timp real, care permite acționarilor să se adreseze de la distanță pe parcursul desfășurării adunării generale;
c) aplicarea unui sistem de vot, altul decât votul prin corespondență, înainte sau în cursul adunării generale, care nu necesită desemnarea de către acționar a unui reprezentant care să fie prezent fizic la adunare.
(3) Societatea care, conform statutului, prevede forma ținerii adunării generale prin mijloace electronice va prevedea și cerințele privind mijloacele electronice utilizate pentru participarea acționarilor la adunarea generală în măsura în care acestea sunt necesare pentru a asigura identificarea acționarilor și a reprezentanților acționarilor, precum și pentru securitatea comunicării electronice.
(4) Societatea, în scopul desfășurării adunării generale prin mijloace electronice, permite desemnarea reprezentanților acționarilor prin utilizarea mijloacelor electronice, inclusiv cu utilizarea documentelor electronice în conformitate cu Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere. În acest scop, societatea va accepta și notificările prin mijloace electronice cu privire la desemnarea reprezentanților, fiind obligată să pună la dispoziția acționarilor cel puțin o metodă eficientă de notificare pe cale electronică.
Articolul 55. Materiale pentru ordinea de zi
a adunării generale a acţionarilor
(1) Societatea este obligată să dea acţionarilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de toate materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, cu cel puţin 10 zile înainte de ţinerea ei, prin afişare şi/sau punerea acestora la un loc accesibil, cu desemnarea unei persoane responsabile pentru dezvăluirea informaţiei respective, precum şi în orice alt mod stabilit în statutul societăţii. În ziua ţinerii adunării generale, materialele pentru ordinea de zi se vor expune în locul ţinerii adunării generale a acţionarilor, până la închiderea acesteia. Potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor, materialele menţionate pot fi de asemenea expediate fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau custodelui acţiunilor. La cererea oricărui acţionar, societatea îi va prezenta, în termen de o zi, copii ale materialelor pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, cu excepţia celor prevăzute la alin.(2) lit.a).
(2) Materialele ce urmează a fi prezentate acţionarilor în cadrul pregătirii adunării generale anuale a acţionarilor sînt:
a) lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală anuală a acţionarilor, fără a indica datele privind domiciliul acestora și numărul de identificare personal (numărul de identificare de stat);
b) situațiile financiare ale societăţii, cu toate anexele, înregistrate la organul financiar corespunzător, raportul anual al consiliului societăţii, al comisiei de cenzori și, după caz, al comitetului de audit;
c) raportul auditorului, precum şi actele de control şi deciziile organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii în anul gestionar;
d) datele despre candidaţii pentru funcţiile de membru al consiliului societăţii , al comisiei de cenzori și, după caz, al comitetului de audit;
e) propunerile pentru modificarea şi completarea statutului societăţii sau proiectul statutului în redacţie nouă, precum şi proiectele altor documente ce urmează a fi aprobate de adunarea generală;
f) datele despre proporţiile şi preţurile medii ale tranzacţiilor efectuate cu valorile mobiliare ale societăţii pe fiecare lună a anului gestionar.
(3) De rând cu aplicarea prevederilor alin. (1), entitatea de interes public și emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare publică pe paginile lor web oficiale cel puțin următoarele:
a) informația despre ținerea adunării generale a acționarilor, dezvăluită public conform art. 53 alin. (1);
b) numărul total de acțiuni cu drept de vot la data convocării, inclusiv totalul pentru fiecare clasă de acțiuni separate, în cazul în care capitalul societății este împărțit în două sau mai multe clase de acțiuni;
c) materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acționarilor conform prevederilor alin. (2) și (5), cu excepția celor menționate la alin. (2) lit. a);
d) proiectul de hotărâre sau, în cazul în care nu se propune luarea unei hotărâri, un comentariu al organului executiv al societății pentru fiecare punct din ordinea de zi a adunării generale;
e) modelul buletinului de vot;
f) proiectele/propunerile de hotărâre pe chestiunile incluse în ordinea de zi, prezentate de acționari în perioada de la convocare până la data desfășurării adunării generale a acționarilor.
(4) Entitatea de interes public și emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare asigură accesul acționarilor la informația prevăzută la alin. (3) prin publicarea acesteia pe paginile lor web oficiale, începând cu cel târziu data dezvăluirii informației privind ținerea adunării generale conform art. 53 alin. (1), și o menține cel puțin până la data ținerii adunării generale. Informația prevăzută la alin. (3) lit. f) se publică în termen de 3 zile de la data recepționării de către societate a propunerilor în cauză.
(5) În conformitate cu statutul societăţii, în lista prevăzută la alin.(2) pot fi incluse materiale suplimentare.
(6) Dacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă la cererea persoanelor menţionate la art.51 alin.(3) lit.b) şi lit.c), materialele pentru ordinea de zi vor fi prezentate de către aceste persoane.
(7) Folosirea listei acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală a acţionarilor în scopul achiziţionării sau vînzării de acţiuni ale societăţii nu se admite.
Articolul 56. Înregistrarea participanților la adunarea
generală a acționarilor
(1) Dreptul acționarilor de a participa la adunarea generală și de a vota în cadrul acesteia se stabilește în funcție de acțiunile deținute de ei la o anumită dată, anterioară adunării generale, numită „dată de referință”, care reprezintă:
a) 5 zile până la data ținerii adunării generale a acționarilor societății, ținută cu prezența acestora – pentru societăți ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare pe piața reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare, altele decât băncile și societățile de asigurare sau de reasigurare;
b) 15 zile până la data ținerii adunării generale a acționarilor societății, ținută cu prezența acestora – pentru societăți ale căror valori mobiliare sunt admise spre tranzacționare pe piața reglementată sau în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare din afara Republicii Moldova, altele decât băncile și societățile de asigurare sau de reasigurare;
c) 3 zile până la data ținerii adunării generale a acționarilor societății – în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a) și b).
(2) Drepturile acționarilor de a-și vinde sau de a-și transfera în alt mod acțiunile, în cursul perioadei dintre data de referință, definită la alin. (1), și data respectivei adunări generale, nu sunt supuse niciunei alte restricții, cu excepția cazurilor în care asemenea restricții sunt aplicate conform legii și, prin urmare, dreptul unui acționar de a participa la adunarea generală și de a vota în limita acțiunilor deținute cu drept de vot nu va fi condiționat de depozitarea, transferul sau înregistrarea acestora pe numele vreunei persoane fizice sau juridice după data de referință anunțată de societate.
(3) Pentru a participa nemijlocit la adunarea generală care se ține cu prezența acționarilor sau sub formă mixtă, acționarii societății sau reprezentanții lor, sau custozii acțiunilor sunt obligați să se înregistreze cu semnătură la secretarul societății sau la comisia de înregistrare. Dovada calității de acționar nu poate fi condiționată decât de cerințele necesare pentru identificarea acționarilor și numai în măsura în care acestea sunt proporționale cu realizarea obiectivului respectiv.
(4) Participanții la adunarea generală a acționarilor societății cu un număr mai mare de 50 de acționari se înregistrează de către comisia de înregistrare, care se desemnează de către organul sau persoanele care au adoptat decizia de convocare a adunării.
(5) Funcțiile comisiei de înregistrare pot fi delegate registratorului.
(6) Reprezentantul acționarului sau custodele acțiunilor este în drept să se înregistreze și să participe la adunarea generală a acționarilor numai în baza legislației, procurii, contractului sau a actului administrativ.
(7) Pentru reprezentarea acționarilor persoane fizice se prezintă fie procurile semnate cu aplicarea semnăturii electronice calificate, fie procurile semnate olograf, care se autentifică de notar sau de administrația organizației de la locul de muncă, de studii sau de trai al acționarului, iar pentru pensionari – de organul de asistență socială de la locul de trai.
(8) În cazul desfășurării adunării generale în altă formă decât cea ținută prin mijloace electronice, la înregistrarea reprezentanților acționarilor împuterniciți în baza actelor de reprezentare eliberate în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturilor electronice calificate, se vor respecta condițiile stabilite la art. 54 alin. (4).
(9) Dacă persoana înscrisă în lista acționarilor care au dreptul să participe la adunarea generală în privința căreia s-a hotărât că se va ține prin corespondență sau sub formă mixtă a înstrăinat acțiunile societății până la ținerea adunării generale, ea transmite achizitorului acestor acțiuni buletinul de vot sau copia lui. Această cerință se extinde asupra fiecărui caz ulterior de înstrăinare a acțiunilor până la data de referință prevăzută la alin. (1).
(10) Cerințele stabilite la alin. (9) nu se aplică în cazul societăților cotate în cadrul unei burse de valori din afara Republicii Moldova.
(11) Depozitarul central unic/registratorul este obligat, în cazurile prevăzute la alin. (9), să întocmească lista modificărilor operate în lista acționarilor care au dreptul să participe la adunarea generală în modul prevăzut de legislația privind piața de capital.
(12) Lista acționarilor care participă la adunarea generală se semnează de către secretarul societății ori de membrii comisiei de înregistrare ale căror semnături se autentifică de către membrii comisiei de cenzori în exercițiu sau se legalizează de către notar, cu excepția cazului în care lista a fost semnată cu semnături electronice calificate, și se transmite comisiei de numărare a voturilor. Secretarul societății sau comisia de înregistrare stabilește prezența sau lipsa cvorumului la adunarea generală a acționarilor și numără voturile pentru alegerea comisiei de numărare a voturilor.
Articolul 57. Cvorumul şi convocarea repetată
a adunării generale a acţionarilor
(1) Adunarea generală a acţionarilor are cvorum dacă, la momentul încheierii înregistrării, au fost înregistraţi şi participă la ea acţionarii care deţin mai mult de jumătate din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aflate în circulaţie, sub condiţia că statutul societăţii nu prevede un cvorum mai mare.
(2) În cazul în care acţionarilor li se expediază buletine de vot, la stabilirea cvorumului şi totalizarea rezultatului votului se ţine cont de voturile exprimate prin buletinele primite de societate la data ţinerii adunării generale a acţionarilor.
(3) Dacă adunarea generală a acţionarilor nu a avut cvorumul necesar, adunarea se convoacă repetat. Decizia privind convocarea repetată a adunării generale a acţionarilor se ia în termen de 10 zile de la data la care a fost fixată iniţial ţinerea adunării generale. Data ţinerii repetate a adunării generale se stabileşte de organul sau persoanele care au adoptat decizia de convocare şi va fi nu mai devreme de 20 de zile şi nu mai tîrziu de 60 de zile de la data la care a fost fixată ţinerea primei adunări generale a acţionarilor.
(4) Despre ţinerea adunării generale convocate repetat acţionarii vor fi informaţi în modul prevăzut la art. 53 alin. (1), (2), (4) și (5), cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de ţinerea adunării generale.
(5) La adunarea generală a acţionarilor convocată repetat au dreptul să participe acţionarii înscrişi în lista acţionarilor care au avut dreptul să participe la convocarea precedentă. Lista modificărilor operate în această listă se întocmeşte în conformitate cu art.56 alin.(11).
(6) Adunarea generală a acţionarilor convocată repetat este deliberativă dacă la aceasta participă acţionari care deţin cel puţin o pătrime din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aflate în circulaţie. Societăţile cu un număr de acţionari mai mare de 10000, inclusiv acţionari reprezentaţi de custodele acţiunilor, sînt în drept să desfăşoare adunarea generală a acţionarilor convocată repetat dacă la aceasta participă acţionari care deţin cel puţin 15% din acţiunile cu drept de vot aflate în circulaţie ale societăţii.
(7) Adunarea generală a acționarilor este în drept să examineze și să adopte hotărâri privind majorarea capitalului social și/sau privind reorganizarea societății prin dezmembrare sau fuziune doar în cazul în care la adunare participă acționari care dețin mai mult de jumătate din acțiunile cu drept de vot aflate în circulație ale societății. Prevederile prezentului alineat nu se aplică societăților care își majorează capitalul social din contul capitalului propriu sau celor cu un număr de acționari mai mare de 10000, inclusiv acționari reprezentați de custodele acțiunilor.
(8) În cazul în care adunarea generală a acţionarilor se convoacă repetat, modificarea ordinii de zi şi a materialelor pentru ordinea de zi nu se admite, cu excepţia modificării listei candidaţilor pentru funcţia de membru al consiliului societăţii sau al comisiei de cenzori/comitetului de audit conform cererilor înaintate cu cel puţin 20 de zile până la ţinerea adunării generale a acţionarilor convocată repetat.
Articolul 58. Modul de desfăşurare a adunării
generale a acţionarilor
(1) Modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor se stabileşte de prezenta lege, de statutul societăţii şi de regulamentul adunării generale a acţionarilor, dacă acesta este prevăzut de statutul societăţii.
(1¹) Pentru asigurarea desfășurării adunării generale a acționarilor se aleg persoanele responsabile de numărarea voturilor sau se constituie comisia de numărare a voturilor conform art.59. Funcțiile comisiei de numărare a voturilor pot fi delegate Depozitarului central unic/registratorului.
(2) Adunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o altă persoană aleasă de adunarea generală.
(3) Atribuţiile secretarului adunării generale a acţionarilor le exercită secretarul consiliului societăţii sau o altă persoană aleasă (numită) de adunarea generală.
(4) Adunarea generală a acţionarilor este în drept să modifice şi să completeze ordinea de zi aprobată numai în cazul în care:
a) toţi acţionarii care deţin acţiuni cu drept de vot sînt prezenţi la adunarea generală şi au votat unanim pentru modificarea şi completarea ordinii de zi; sau
b) completarea ordinii de zi este condiţionată de tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale societăţii şi propunerea privind completarea menţionată a fost adoptată cu majoritatea voturilor reprezentate la adunarea generală;
c) completarea ordinii de zi este condiţionată de cerinţele acţionarilor înaintate în baza art.37 alin.(6); această completare urmează, în mod obligatoriu, să fie introdusă în ordinea de zi.
This is the start of the text. The rest is at the official source.
Full text at the official source (opens in a new tab) The Russian text at the official source (opens in a new tab)
Published the same day
All acts of 31 December 2020-
Law No. 251 · Taxes and duties
Claimants in petition-right cases are exempt from state fee
Law No. 251 of 16.12.2020 adds a new point 7⁵) to Article 4 of the State Fee Law No. 1216/1992. Under it, claimants in actions related to violation of the right to petition are exempt from the state fee. The law took effect on 31.12.2020, the day it was published in the Official Monitor.
- Parliament
- In force since 31 Dec 2020
- Amends: Law No. 1216/1992
-
Law No. 253 · Farming, food, environment
Amendment to the list of units whose farmland remains state property
Law no. 253 amends the annex to Law no. 668/1995. The Tobacco Research and Design Institute in Grătiești village is replaced by the State Enterprise "Pașcani Technological-Experimental Station", with an area of 35.3397. The text does not specify other affected groups. The law enters into force on 31.01.2021.
- Parliament
- In force since 31 Jan 2021
- Amends: Law No. 668/1995
-
Decision No. 912 · Administration
Aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2021
- Government
- In force since 1 Jan 2021
-
Decision No. 924 · Transport and roads
Aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2021
- Government
- In force since 31 Dec 2020
-
Decision No. 925 · Transport and roads
Modificarea anexelor nr. 1 și nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 314/2020 cu privire la aprobarea Programului de reparație a drumurilor publice naționale și a Programului de reparație periodică/întreținere a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor
- Government
- In force since 31 Dec 2020
- Amends: Decision No. 314/2020
-
Decision No. 929 · Administration
Măsurile de pregătire a protecţiei civile a Republicii Moldova pentru anul 2021
- Government
- In force since 1 Jan 2021
-
Decision No. 936 · Administration
Modificarea unor hotărâri ale Guvernului și abrogarea unei hotărâri de Guvern
- Government
- In force since 1 Jan 2021
- Amends: Decision No. 889/2017, Decision No. 1361/2005
-
Decision No. 939 · Taxes and duties
Modificarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019
- Government
- In force since 31 Dec 2020
- Amends: Decision No. 704/2019
-
Decision No. 940 · Administration
Modificarea unor hotărâri ale Guvernului
- Government
- In force since 1 Jan 2021
- Amends: Decision No. 1478/2002, Decision No. 998/2003
-
Decision No. 941 · Administration
Aprobarea Catalogului mijloacelor fixe
- Government
- In force since 31 Dec 2020
-
Decision No. 948 · Administration
Aprobarea Metodologiei de calcul al costului Serviciului de îngrijire socială la domiciliu
- Government
- In force since 1 Jan 2021
-
Decision No. 958 · Administration
Aprobarea posibilității de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale pentru perioada 2021–2025
- Government
- In force since 31 Dec 2020
About the sources
Law No. 1134 of 2 April 1997, issued by Parliament, published in the Official Gazette on 31 December 2020. Status: in force.
Satelit does not give legal advice. Titles, numbers and dates come from the official sources. Summaries, where present, are automatic explanations of the official text and may leave out details. The official text always prevails.
Sources: the State Register of Legal Acts (legis.md) for the official text and its versions, Monitorul Oficial (monitorul.gov.md) for the publication.