Law No. 149 of 29 June 2012 · Parliament
Law No. 149/2012 on insolvency: the legal framework for insolvency procedures
- In force since 13 Mar 2013
- Important
- Administration
Open the official text (opens in a new tab) All acts of that day
Updated:In short
The law sets up a collective procedure in which creditors are paid from the assets of a debtor in insolvency, through restructuring or bankruptcy. It covers legal entities, individual entrepreneurs, insurance companies and other organisations registered in the Republic of Moldova, but not banks, the state and administrative-territorial units. The law entered into force on 13.03.2013, and the register text includes amendments that take effect on 01.01.27.
Key points
- Insolvency is overcome through a court process that combines an observation period with restructuring or bankruptcy.
- The general ground is inability to pay, and the special ground is over-indebtedness of a legal entity.
- The debtor must file an application within 30 days of the grounds arising, as set out in the law.
- During the observation period, a provisional administrator supervises or runs the debtor's activity, depending on the case.
- The law does not apply to banks, and the state and administrative-territorial units are not subjects of insolvency.
- The amendments of 24.08.26 introduce electronic communication through the integrated case management program and take effect on 01.01.27.
Automatic (AI) summary of the official text. Not legal advice. The official text prevails.
How does this affect me?
Pick who you are and get a short explanation with the articles cited.
The same explanation for everyone.
Have your own question?
Write it here. The answer is only for you.
Official text (beginning)
Official title (in Romanian) Lege nr. 149 insolvabilităţii
Official text in Romanian. The register publishes no English version.
76 articles. Tap an article to open it.
MODIFICAT
LP186 din 24.08.26, MO490-493/01.10.26 art.513; în vigoare 01.01.27
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul şi domeniul de reglementare
(1) Scopul prezentei legi este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit.
(2) Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăților de asigurări, organismelor de plasament colectiv cu personalitate juridică, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit., precum și maselor succesorale lăsate de persoanele fizice, indiferent de faptul dacă desfășurau sau nu activitate de întreprinzător Prezenta lege nu se aplică băncilor.
(3) Statul, unităţile administrativ-teritoriale şi persoanele juridice de drept public nu sînt subiecte ale insolvabilităţii.
(4) Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi.
Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
administrator al insolvabilităţii – persoană desemnată, în condiţiile prezentei legi, pentru supravegherea şi/sau administrarea activității debitorului în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi/sau pe durata restructurării, în conformitate cu competenţele stabilite de prezenta lege, al cărei statut juridic este reglementat prin Legea nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați;
consumator captiv – consumator care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
contract de investire în construcția locuinței – act juridic, indiferent de denumirea lui, prin care debitorul s-a obligat să construiască sau să asigure construirea și transmiterea în proprietatea cumpărătorului a locuinței, în sensul Legii nr.75/2015 cu privire la locuințe, iar cumpărătorul s-a obligat să achite prețul contractual și să recepționeze locuința;
convertire a datoriilor în acţiuni – transformare în acţiuni a datoriilor întreprinderii la cererea creditorilor ei;
creditor – persoană fizică sau persoană juridică deţinător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile prezentei legi;
creditori chirografari – clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi nu sînt asigurate prin garanţii reale;
creditori garantaţi – clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sînt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea;
creditori ai masei – creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate şi se execută în prealabil, în mod curent, pe măsura apariţiei lor;
debitor – orice persoană, indicată la art. 1 alin. (2), care are datorii la plata creanţelor scadente, inclusiv a creanţelor fiscale, împotriva căreia a fost depusă în instanţă de judecată o cerere de intentare a unui proces de insolvabilitate;
debitor în dificultate financiară – debitorul care, deși execută sau este capabil să execute obligațiile exigibile, este în iminența stării de insolvabilitate;
finanțări post-intentare – finanțări acordate debitorului după intentarea procesului de insolvabilitate, inclusiv de către creditorii financiari și comerciali;
incapacitate de plată – situaţie financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea lui de a îşi executa obligaţiile pecuniare scadente, inclusiv obligaţiile fiscale. Incapacitatea de plată este prezumată în cazul în care debitorul înregistrează datorii față de un singur creditor în sumă de peste 10 salarii medii pe economie și este în întârziere de plată mai mult de 60 de zile;
insolvabilitate – situaţie financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a îşi onora obligaţiile de plată;
lichidare a patrimoniului – procedură aplicabilă debitorului în cadrul unui proces complex de insolvabilitate, care constă în valorificarea masei debitoare în vederea obţinerii de mijloace băneşti pentru satisfacerea creanţelor creditorilor;
lichidator – persoană desemnată în condiţiile legii să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului, atât în procedură generală, cât şi în procedură simplificată, în conformitate cu competenţele stabilite de prezenta lege;
masă credală – pasiv constituit din totalitatea obligaţiilor debitorului insolvabil faţă de creditori;
masă debitoare – bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobîndite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepţia bunurilor care, potrivit legii, nu sînt pasibile de executare silită.
moratoriu – amînare pe un anumit termen a îndeplinirii obligaţiilor pecuniare de către debitor;
obligaţie fiscală – obligaţie de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public naţional în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală;
obligaţie pecuniară – obligaţie a debitorului de a plăti creditorului o anumită sumă de bani în baza unui contract sau în baza unei obligaţii extracontractuale;
obligaţii de plată curente – impozite, taxe şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate;
perioadă de observaţie – perioadă cuprinsă între data admiterii cererii introductive spre examinare şi data intentării procedurii de insolvabilitate sau data confirmării planului procedurii de restructurare, sau, după caz, data intrării în faliment;
poprire – procedură prin care administratorul insolvabilităţii/lichidatorul urmăreşte bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană;
procedură accelerată de restructurare – procedură prin care debitorul, după o perioadă de observaţie, intră direct în procedură de restructurare;
procedură colectivă – procedură în care creditorii recunoscuţi şi validaţi participă împreună la urmărirea şi la recuperarea creanţelor lor, în modalităţile prevăzute de prezenta lege;
procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului;
procedură de insolvabilitate – procedură prin care debitorul intră, după o perioadă de observaţie, în procedură de restructurare sau în procedură a falimentului;
procedură de restructurare – una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului şi care presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare şi economice a debitorului şi achitării datoriilor acestuia conform programului de plată a creanţelor;
procedură simplificată a falimentului – procedură prin care debitorul intră direct în procedura falimentului după o perioadă de observaţie sau odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate;
program de plată a creanţelor – tabel de creanţe, inclus în planul procedurii de restructurare, ce cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor prin raportare la tabelul definitiv de creanţe, la fluxurile de mijloace băneşti aferente planului şi la termenele de plată a acestor sume;
restructurare – proces de realizare a unui set de măsuri financiare, organizatorice, operaţionale şi juridice, orientate spre remedierea financiară şi economică a întreprinderii pe bază de capitalizare, de reorganizare, de schimbare a structurii activelor şi de modificare a procesului operaţional de producţie, precum și de alte măsuri care nu contravin legislației în vigoare;
supraîndatorare – situaţie financiară a debitorului, a cărui răspundere este limitată prin lege la valoarea patrimoniului său, în care valoarea bunurilor nu mai acoperă obligaţiile existente ale acestuia;
tabel preliminar de creanţe – tabel care cuprinde creanţele născute înainte de perioada de observaţie, înregistrate de administratorul provizoriu în urma verificării lor, suma solicitată de creditor, suma acceptată şi rangul de prioritate;
tabel definitiv de creanţe – tabel care cuprinde creanţele asupra patrimoniului debitorului la data deschiderii procedurii, inclusiv cele acceptate în tabelul preliminar, precum și creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor, suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate;
tabel definitiv consolidat – tabel care cuprinde totalitatea creanţelor ce figurează ca fiind admise în tabelul definitiv de creanţe, precum şi creanțele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor.
Articolul 3. Modalitatea de depăşire a insolvabilităţii
Insolvabilitatea se depăşeşte prin proces judiciar complex care combină în special perioada de observaţie, procedura de insolvabilitate, care continuă cu procedura de restructurare sau cu procedura falimentului, sau cu alte proceduri stabilite în prezenta lege şi care se intentează de instanţa de judecată.
Capitolul II
INTENTAREA PROCESULUI DE INSOLVABILITATE.
PARTICIPANŢII LA PROCES
Secţiunea 1
Principii generale
Articolul 4. Participanţii la procesul de insolvabilitate
(1) Participanţi la procesul de insolvabilitate sînt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în prezenta lege.
(2) Organele şi persoanele stabilite la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege, realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi a obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni, acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor de comunicare electronică.
[Art.4 al.(2) modificat prin LP186 din 24.08.26, MO490-493/01.10.26 art.513; în vigoare 01.01.27]
Articolul 5. Competenţa instanţei de judecată
(1) Cererea de intentare a procesului de insolvabilitate se examinează de către instanţa de judecată (instanţa de insolvabilitate) în conformitate cu competenţa jurisdicţională
(2) Instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.
(3) Instanţa pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanţele relevante cauzei.
(4) Încheierile judecătorești pot fi adoptate şi fără citarea părţilor dacă prezenta lege nu prevede altfel în mod expres.
(5) Principalele competenţe ale instanţei de insolvabilitate în cadrul prezentei legi sînt:
a) pronunţarea motivată a hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate şi, după caz, de intrare în insolvabilitate atât prin procedura falimentului, cât şi prin procedura de restructurare a debitorului;
b) examinarea obiecţiilor debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor şi judecarea obiecţiilor creditorilor împotriva intentării procedurii;
c) desemnarea administratorului provizoriu și fixarea remunerației lui, desemnarea administratorului insolvabilităţii sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura pînă la confirmarea ori, după caz, pînă la înlocuirea sa de către adunarea creditorilor, precum şi stabilirea atribuţiilor lui pentru această perioadă;
d) destituirea sau acceptarea cererii de demisie a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului;
e) ridicarea dreptului debitorului de a îşi mai conduce activitatea;
f) tragerea la răspundere a membrilor organelor de conducere care au contribuit la insolvabilitatea debitorului, precum şi sesizarea organelor de urmărire penală în legătură cu faptele reprobabile săvârșite de aceştia;
g) judecarea acţiunilor introduse de administratorul insolvabilităţii/lichidator privind nulitatea actelor juridice încheiate de către debitor anterior intentării procesului;
h) soluţionarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul provizoriu, de administratorul insolvabilităţii/lichidator;
i) confirmarea planului procedurii de restructurare sau, după caz, de lichidare după votarea lui de către creditori;
j) soluţionarea cererii depuse de administratorul insolvabilităţii sau de comitetul creditorilor privind încetarea procedurii de restructurare şi intrarea în faliment;
k) examinarea raportului administratorului provizoriu, cel al administra-torului insolvabilităţii/lichidatorului;
l) anularea hotărârii adunării creditorilor şi a comitetului creditorilor;
m) ridicarea sechestrelor de pe patrimoniul debitorului şi anularea altor măsuri de asigurare sau de limitare a debitorului, administratorului insolvabilităţii şi/sau a lichidatorului în dreptul de administrare şi de valorificare a masei debitoare, aplicate de alte instanţe de judecată sau de organele abilitate în acest sens;
n) pronunțarea hotărârii de încetare a procesului;
o) alte competențe stabilite de prezenta lege și de Codul de procedură civilă.
(6) În competenţa instanţei de insolvabilitate intră şi controlul judecătoresc asupra activităţii administratorului provizoriu, administratorului insolvabilităţii şi/sau a lichidatorului, procesele şi cererile de natură judiciară privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate.
(7) Instanța de insolvabilitate nu are în competența sa atribuţii manageriale, acestea fiind exercitate de către administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii/lichidator sau, în mod excepţional, de către debitor dacă nu i s-a ridicat dreptul de a îşi administra patrimoniul. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori prin organele lor.
(8) Hotărârile și încheierile instanţei de insolvabilitate sînt definitive şi executorii din momentul pronunțării.
(9) Dispoziţiile privind incompatibilitatea nu sînt aplicabile instanţei de insolvabilitate care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar de insolvabilitate, cu excepţia rejudecării după casarea hotărârii în apel.
(10) În cazul înaintării unei cereri de strămutare a cauzei care urmează a fi soluționată de către instanța ierarhic superioară potrivit prevederilor art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă nr. 225/2003, acesteia i se trimit, în copii certificate de instanța de insolvabilitate, doar actele care se referă la soluționarea cererii de strămutare. Examinarea cererii de strămutare a cauzei nu va afecta continuitatea ședinței de judecată, însă până la soluționarea cererii de strămutare se amână pledoariile.
Articolul 6. Citarea, notificarea și înștiințarea
participanţilor la proces
(1) Citarea participanţilor la proces se efectuează de către instanţa de insolvabilitate din oficiu.
(2) În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părţi numai persoanele ale căror drepturi sau interese sînt supuse spre soluţionare instanţei de insolvabilitate în condiţii de contradictorialitate. În celelalte cazuri, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă în măsura în care nu contravin unor dispoziţii expres prevăzute de prezenta lege.
(3) Notificarea şi înştiinţarea, cu excepţia cazului în care sarcina notificării și a înștiințării aparţine unor alte organe care aplică procedura, precum şi convocările prevăzute de prezenta lege cad în sarcina administratorului provizoriu sau administratorului insolvabilităţii, sau a lichidatorului, după caz.
(4) Notificările și înștiințările se fac prin scrisori recomandate, iar în cazurile expres prevăzute de prezenta lege și prin publicare în registrul cauzelor de insolvabilitate.
(5) Înştiinţarea şi notificarea conform alin.(4) se consideră efectuată după expirarea a 3 zile lucrătoare de la publicare.
Articolul 6¹. Comunicarea și transmiterea actelor
prin mijloace electronice
(1) Citarea, notificarea și înștiințarea participanților la procesul de insolvabilitate de către instanța de insolvabilitate, administratorul provizoriu, administratorul insolvabilității sau lichidator se realizează, de regulă, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin alte mijloace electronice care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii acestuia, la adresa electronică indicată în actele depuse la dosar sau în alte acte ce confirmă utilizarea mijloacelor de comunicare electronică ori la adresa electronică a participantului la procesul de insolvabilitate identificată prin intermediul platformelor guvernamentale, al Registrului de stat al unităților de drept și al Registrului de stat al profesiilor juridice.
(2) Participanții la procesul de insolvabilitate pot transmite cereri, demersuri și alte acte necesare pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor lor către instanța de insolvabilitate, administratorul provizoriu, administratorul insolvabilității sau lichidator, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin alte mijloace electronice care asigură transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii acestuia, la adresa electronică a acestora comunicată sau utilizată anterior.
(3) Participanții la procesul de insolvabilitate care sunt autorități publice, persoane juridice, întreprinzători individuali sau persoane care exercită profesii juridice, precum și persoanele fizice asistate de avocat transmit actele prevăzute la alin. (2) prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin alte mijloace de comunicare electronică care asigură transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii acestuia.
(4) Actele transmise prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor ori prin alte mijloace de comunicare electronică care asigură transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii acestuia se consideră recepționate la data și ora la care au devenit disponibile destinatarului în sistemul informațional utilizat pentru comunicare.
(5) Participantul la procesul de insolvabilitate sau reprezentantul acestuia este obligat să comunice instanței de insolvabilitate, precum și celorlalți participanți la proces, orice schimbare a adresei electronice intervenită după pornirea procesului. În lipsa unei asemenea comunicări, citațiile sau înștiințările se expediază la ultima adresă electronică cunoscută și se consideră recepționate, chiar dacă destinatarul nu mai utilizează adresa electronică respectivă.
[Art.6¹introdus prin LP186 din 24.08.26, MO490-493/01.10.26 art.513; în vigoare 01.01.27]
Articolul 7. Publicarea hotărârilor şi a încheierilor
(1) Dispozitivul hotărârilor şi al încheierilor instanței de insolvabilitate se publică în registrul cauzelor de insolvabilitate în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Cheltuielile de publicare se raportă la cheltuielile de judecată.
(2) Instanţa de insolvabilitate poate dispune publicarea dispozitivului hotărârilor şi în ziarele locale din zonele în care debitorul îşi are sediul ori sînt concentrate sediile celor mai mulţi creditori, precum şi prin internet sau prin alt sistem electronic.
(3) - abrogat.
Articolul 8. Contestarea hotărârilor și a încheierilor
instanței de insolvabilitate
(1) Hotărârile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu apel în termen de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute în prezenta lege. Termenul de apel, precum și apelul declarat nu suspendă executarea hotărârilor instanței de insolvabilitate.
(2) Încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Termenul de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea încheierilor instanței de insolvabilitate.
(3) La cererea motivată a părții interesate:
a) instanța de apel poate suspenda executarea hotărârilor instanței de insolvabilitate;
b) instanța de recurs poate suspenda executarea încheierilor instanței de insolvabilitate.
(4) În vederea soluționării apelului sau a recursului, instanței superioare i se trimit, în termen de 5 zile de la data depunerii apelului sau a recursului, în copii certificate de instanța de insolvabilitate, doar actele care interesează soluționarea căii de atac.
(5) Pentru fiecare hotărâre sau încheiere contestată, în cadrul procedurii se constituie un singur dosar, indiferent de numărul cererilor de apel sau de recurs formulate împotriva acestora.
(6) Cererile de apel se examinează în procedură scrisă, în termen de până la 60 de zile de la data intentării procedurii de apel, în condițiile examinării cauzei în primă instanță. Instanța de apel poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar. Cererile de apel și de recurs se examinează în modul prevăzut de Codul de procedură civilă, cu excepțiile stabilite în prezenta lege.
(7) Deciziile instanței de apel nu se supun recursului, fiind definitive și irevocabile de la data pronunțării.
Secţiunea a 2-a
Condiţiile de intentare a procesului de insolvabilitate
şi acţiunile preliminare
Articolul 9. Cererea introductivă
(1) Procesul de insolvabilitate se intentează doar pe baza unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate (denumită în continuare cerere introductivă).
(2) Cererea introductivă înaintată de autorități publice, persoane juridice, întreprinzători individuali, persoane care exercită profesii juridice, precum și de persoane fizice asistate de avocat se depune prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, fiind dactilografiată și semnată cu semnătură electronică calificată.
[Art.9 al.(2) introdus prin LP186 din 24.08.26, MO490-493/01.10.26 art.513, alineatul unic devine al.(1); în vigoare 01.01.27]
Articolul 10. Temeiurile de intentare a procesului
de insolvabilitate
(1) Intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei general sau special.
(2) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.
(3) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activităţii lui dacă acest fapt este posibil.
Articolul 11. Componenţa şi mărimea obligaţiilor
(1) Componenţa şi mărimea obligaţiilor debitorului sînt cele existente la momentul depunerii cererii introductive, dacă legea nu prevede altfel.
(2) La determinarea temeiurilor de insolvabilitate se iau în calcul:
a) mărimea obligaţiilor pecuniare, inclusiv suma restanţei la livrarea bunurilor, la prestarea serviciilor şi la îndeplinirea lucrărilor care urmează a fi plătite de către debitor;
b) mărimea datoriilor la credite, la împrumut, plus dobânda care urmează a fi achitată de către debitor;
c) mărimea prejudiciilor care urmează a fi recuperate de la debitor;
d) mărimea obligaţiilor la bugetul public naţional prevăzute de lege.
(3) La constatarea insolvabilităţii debitorului nu se ia în calcul valoarea creanţelor constituite din:
a) penalităţi şi/sau din alte sancţiuni financiare aferente neexecutării obligaţiilor;
b) orice obligaţie de plată faţă de asociaţii (membrii, acţionarii) debitorului.
Articolul 12. Dreptul de a depune cerere introductivă
Dreptul de a depune cerere introductivă îl au: debitorul, creditorii, alte persoane indicate în prezenta lege.
Articolul 13. Dreptul debitorului de a depune
cerere introductivă
(1) Debitorul este în drept să depună cerere introductivă în situaţia în care există pericolul intrării lui în incapacitate de plată când, în mod previzibil, nu îşi va putea executa la scadenţă obligaţiile pecuniare.
(2) Dreptul de a depune cerere introductivă în numele debitorului conform alin. (1), în cazul în care acesta nu este persoană fizică, îl au: organul executiv, persoana care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, deține dreptul de reprezentare a debitorului, asociaţii cu răspundere nelimitată şi lichidatorii debitorului.
Articolul 14. Obligaţia debitorului de a depune
cerere introductivă
(1) Debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art. 10.
(2) Debitorul este obligat să depună cerere introductivă şi în cazul în care:
a) executarea integrală a creanţelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori poate cauza imposibilitatea satisfacerii integrale la scadenţă a creanţelor celorlalţi creditori;
b) în cadrul lichidării, care se efectuează conform altor legi, devine evident că debitorul nu poate satisface integral creanţele creditorilor.
(3) Debitorul este obligat să depună cerere introductivă indiferent de valoarea creanțelor ajunse la scadență. Cererea introductivă se depune imediat, dar nu mai târziu de expirarea a 30 de zile de la data survenirii temeiurilor indicate la alin. (2) din prezentul articol și la art. 10 alin. (2).
(4) Dacă debitorul nu depune cerere introductivă în cazurile şi în termenul prevăzut în prezentul articol, persoana care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are dreptul de a reprezenta debitorul, asociaţii cu răspundere nelimitată şi lichidatorii debitorului răspund subsidiar în faţa creditorilor pentru obligaţiile apărute după expirarea termenului prevăzut la alin. (3). Aceste persoane sînt trase la răspundere contravențională în conformitate cu legea.
Articolul 15. Insolvabilitatea intenţionată
şi insolvabilitatea fictivă
(1) În cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată), aceştia poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.
(2) Dacă debitorul depune cerere introductivă în cazul în care dispune de posibilităţi reale de a satisface integral creanţele creditorilor (insolvabilitate fictivă), persoanele culpabile menționate la alin. (1) poartă răspundere pentru prejudiciile cauzate creditorilor prin depunerea cererii.
Articolul 16. Conţinutul cererii introductive a debitorului
(1) În cererea introductivă a debitorului trebuie să se indice:
a) codul fiscal şi numerele conturilor debitorului, deschise în bănci și la alți prestatori de servicii de plată;
b) valoarea creanţelor creditorilor, mărimea dobânzilor şi penalităţilor aferente;
c) temeiul creanţelor şi termenele lor de executare, cu specificarea sumei creanţelor decurgând din daunele cauzate vieţii şi sănătăţii, precum şi ale creanţelor salariale faţă de angajaţii debitorului;
d) suma datoriilor la bugetul public naţional;
e) motivarea temeiului insolvabilităţii;
f) date despre cererile de chemare în judecată sau arbitraj, cu participarea debitorului, primite spre examinare de către instanța de judecată sau arbitraj, precum și despre titlurile executorii asupra bunurilor debitorului;
g) date despre bunurile debitorului, inclusiv despre mijloacele băneşti şi creanţele lui;
h) candidatura propusă la funcţia de administrator al insolvabilităţii/ lichidator.
(2) În cerere, debitorul poate solicita şi motiva aplicarea procedurii de restructurare.
Articolul 17. Anexele la cererea introductivă
a debitorului
La cererea introductivă a debitorului se anexează:
a) copia de pe actul constitutive;
b) lista participanţilor (membrilor) săi;
c) situațiile financiare la ultima dată a raportării;
d) documentele care atestă componenţa şi valoarea bunurilor sale;
e) datele din registrele publice despre bunurile sale, inclusiv despre bunurile gajate;
f) lista creditorilor şi a debitorilor, cu specificarea datoriilor creditoare şi debitoare, adreselor şi datelor de identificare ale creditorilor şi debitorilor;
g) dovada notificării membrilor (asociaților, acționarilor) debitorului sau probe care confirmă imposibilitatea notificării, chiar dacă a fost depus un efort rezonabil;
h) dovada notificării Serviciului Fiscal de Stat despre intenția de a depune cerere introductivă.
Articolul 18. Cererea introductivă depusă de creditor
(1) Creditorul poate depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea procesului de insolvabilitate şi îşi poate argumenta creanţele şi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.
(2) - abrogat.
(3) Creditorul nu este în drept să iniţieze proces de insolvabilitate în cazul în care debitorul se află în proces de restructurare, cu excepția cazului în care creanța a apărut după intentarea procesului.
(4) Creditorul poate depune cerere introductivă doar după epuizarea tuturor posibilităților de recuperare a creanței în procedură prealabilă, inclusiv prin intermediul unui proces de mediere.
Articolul 19. Notificarea prealabilă
(1) Creditorul depune cerere introductivă numai după notificarea prealabilă a debitorului. În cazul întreprinderii de stat/municipale sau al societății comerciale cu capital public sau majoritar public, de rând cu debitorul, creditorul este obligat să notifice în prealabil fondatorul întreprinderii de stat/municipale și/sau autoritatea publică care exercită funcția de deținător de acțiuni (părți sociale) al societății comerciale cu capital public sau majoritar public în privința căreia se intenționează depunerea cererii introductive.
(2) Notificarea prealabilă se consideră făcută dacă, cu cel puțin 5 zile lucrătoare pînă la depunerea cererii introductive, debitorul a fost informat de către creditor sau de executorul judecătoresc, sau, în cazurile prevăzute expres de Codul fiscal, de către organele abilitate despre faptul că se află în întârziere ori despre înaintarea spre executare a titlului executoriu sau a unui alt document echivalent lui în condiţiile prevăzute expres de Codul de executare.
(3) Creditorul care depune, în condiţiile art.140, cerere de admitere a creanţelor după intentarea procesului de insolvabilitate nu este obligat să probeze notificarea prealabilă.
Articolul 20. Conţinutul cererii introductive a creditorului.
Documentele anexate
(1) În cererea introductivă a creditorului trebuie să se indice:
a) denumirea/numele şi prenumele creditorului şi ale debitorului, sediul/adresa, alte date de identificare ale acestora, confirmate prin extrasul din registrul public corespunzător;
b) valoarea creanţelor creditorului, mărimea dobânzilor şi a penalităților aferente;
c) temeiul creanţelor şi termenul executării lor;
d) menţiuni despre alte probe ce confirmă creanţa creditorului;
e) propunerea candidaturii la funcţia de administrator provizoriu pe perioada de observare a debitorului;
f) alte date, considerate de creditor ca fiind necesare pentru examinarea cererii.
(2) La cererea introductivă a creditorului se anexează:
a) documentele ce adeveresc obligațiile debitorului față de creditor, mărimea datoriilor la aceste obligații, scadența obligațiilor, temeiul intentării procesului de insolvabilitate potrivit art. 10, alte documente care justifică cererea creditorului;
b) dovada notificării prealabile a debitorului de către creditor;
b¹) dovada notificării prealabile a fondatorului întreprinderii de stat/municipale și/sau a autorității publice care exercită funcția de deținător de acțiuni (părți sociale) al societății comerciale cu capital public sau majoritar public, după caz;
c) dovada notificării Serviciului Fiscal de Stat despre intenția de a depune cerere introductivă, cu excepția cazului în care cererea introductivă a fost depusă de către Serviciul Fiscal de Stat;
d) înscrisurile care confirmă parcurgerea procedurii prealabile de recuperare a creanței, inclusiv procesul-verbal de încetare a medierii.
Articolul 21. Admiterea cererii introductive
spre examinare
(1) Instanţa de insolvabilitate este obligată să admită spre examinare cererea introductivă depusă de creditor cu respectarea prevederilor Codului de procedură civilă şi ale prezentei legi.
(2) Despre admiterea spre examinare a cererii introductive, instanţa de insolvabilitate adoptă imediat o încheiere, dar în cel mult 3 zile de la data depunerii.
(3) Dacă, după admiterea cererii introductive spre examinare, se constată existența unei cereri introductive formulată de debitor şi/sau a unei sau mai multor cereri formulate de creditori împotriva aceluiași debitor nesoluționate încă, instanţa de judecată va dispune din oficiu conexarea lor la instanţa de insolvabilitate care a pus prima pe rol cererea introductivă, cu examinarea acestora într-un singur dosar.
(4) Dacă prima cerere introductivă a fost admisă spre examinare într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, referitor la acelaşi debitor, vor fi conexate la dosarul în care a fost admisă prima cerere introductivă. În acest caz, măsurile de asigurare aplicate odată cu admiterea cererilor introductive în dosarele care se conexează se anulează de drept şi nu produc efecte, în afară de măsurile de asigurare aplicate prin încheierea de admitere a primei cereri introductive.
(5) Prin încheierea consemnată la alin. (2), instanţa de insolvabilitate dispune punerea sub observaţie a debitorului prin desemnarea unui administrator provizoriu şi aplică măsuri de asigurare a creanţelor creditorilor.
(6) Dacă în cererea introductivă debitorul declară că se află în stare de insolvabilitate și își exprimă intenția de a lichida sau de a-și restructura activitatea, instanța de judecată adoptă, în cel mult 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii introductive, o hotărâre de intentare a procesului de insolvabilitate fără drept de apel, obligând-l, în cazul exprimării intenției de a-și restructura activitatea, să prezinte un plan al procedurii de restructurare. În acest caz, prevederile art. 23–29 nu se aplică.
Articolul 22. Restituirea fără examinare a cererii
introductive
(1) Instanţa de insolvabilitate restituie fără examinare cererea introductivă întocmită cu încălcarea art. 20 sau a art.17. Încheierea privind restituirea fără examinare a cererii introductive poate fi atacată cu recurs.
(2) În cazul în care debitorul a depus cerere introductivă în temeiul art. 14, dar nu a anexat la ea documentele prevăzute la art.17, prezentând probe care confirmă imposibilitatea anexării lor, instanţa de insolvabilitate admite spre examinare cererea solicitând prezentarea documentelor în ordinea dezbaterilor judiciare.
(3) - abrogat.
Articolul 23. Perioada de observație
(1) În perioada de observație, organele de conducere ale debitorului pot să continue activitățile curente ale debitorului și să efectueze plăți către creditorii cunoscuți, în cursul obișnuit al activității, sub supravegherea administratorului provizoriu, dacă debitorului nu i s-a ridicat dreptul de administrare. Dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare, activitățile curente și plățile în numele debitorului se efectuează de către administratorul provizoriu.
(2) Activităţi curente sînt tranzacţiile şi operaţiunile financiare propuse de către debitor pentru a fi efectuate în perioada de observație, în cursul normal al activităţii economice, cum ar fi:
a) continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi de plăţi aferente acestora;
c) asigurarea finanțării cheltuielilor curente.
(3) Actele, operaţiunile şi plăţile care depăşesc condiţiile menţionate la alin. (2) vor putea fi autorizate şi/sau efectuate de administratorul provizoriu numai cu aprobarea prealabilă a instanţei de insolvabilitate, care se va expune în acest sens printr-o încheiere motivată emisă în cel mult 5 zile de la data primirii cererii de aprobare, care poate fi atacată cu recurs în condițiile prezentei legi.
(4) Niciun furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele asemenea – nu are dreptul, în perioada de observaţie, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către debitor sau către patrimoniul debitorului în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
(5) Dacă, la data admiterii spre examinare a cererii introductive, un act juridic nu a devenit opozabil terţilor, înscrierile, transcrierile, intabulările şi orice alte formalităţi specifice, necesare acestui scop, efectuate după data deschiderii procedurii de observaţie sînt inopozabile faţă de creditori, cu excepţia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanţa, autoritatea sau instituţia competentă cel mai târziu în ziua premergătoare încheierii de admitere a cererii introductive.
(6) Demersul administratorului provizoriu, precum și cererile creditorilor sau ale debitorului privind încălcarea drepturilor sale de către administratorul provizoriu în perioada de observare a debitorului, cu excepția celor a căror procedură de soluționare este reglementată aparte de prezenta lege, se vor examina în ședință publică cu citarea administratorului provizoriu sau, după caz, și cu citarea creditorului care a depus cererea, în termen de cel mult două săptămâni de la primirea demersului sau a cererii. Pe marginea demersului sau a cererii, instanța de insolvabilitate va emite o încheiere, care poate fi contestată cu recurs numai de părțile vizate în ea.
Articolul 24. Dispunerea măsurilor de asigurare
(1) După ce primește cererea introductivă spre examinare, instanța de insolvabilitate aplică măsurile necesare pentru a preveni modificarea stării în care se aflau bunurile debitorului în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate.
(2) Pe lângă măsurile de asigurare prevăzute de Codul de procedură civilă, instanţa de insolvabilitate aplică următoarele măsuri de asigurare:
a) numeşte un administrator provizoriu;
b) la cererea motivată a creditorilor sau a administratorului provizoriu ori din oficiu, dispune ridicarea dreptului de administrare al debitorului, care constă în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile și de a dispune de acestea;
c) pune sub sechestru bunurile debitorului şi corespondenţa lui comercială;
d) suspendă urmăririle individuale ale creditorilor şi executările silite asupra bunurilor debitorului, precum şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora contra debitorului;
e) pune sub interdicţie înstrăinarea de către debitor a bunurilor sale ori decide ca acestea să poată fi înstrăinate doar cu învoirea expresă a administratorului provizoriu.
(3) Dacă măsurile de asigurare prevăzute la alin. (2) sînt insuficiente, instanţa de insolvabilitate poate dispune aducerea silită a debitorului spre audiere. Dacă debitorul nu este persoană fizică, aceste măsuri sînt aplicate reprezentanţilor lui.
(4) Încălcarea de către debitor a dispoziţiilor alin. (2) lit. e) are efectele prevăzute la art. 104.
(5) La cererea motivată a debitorului, instanţa de insolvabilitate poate să suspende, ca măsură de asigurare, curgerea dobânzilor, a majorărilor sau a penalităţilor de orice fel, sau a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor născute anterior perioadei de observație. Prin derogare, curgerea dobânzilor la creanțele garantate continuă, cu respectarea prevederilor art. 50 alin. (2) și ale art. 81 alin. (5).
(6) Măsurile de asigurare acţionează pînă la data intentării procesului de insolvabilitate sau pînă la data respingerii cererii introductive, precum şi odată cu încheierea unei tranzacţii în modul stabilit de prezenta lege.
(7) Instanţa de insolvabilitate este în drept să ridice, la cerere, printr-o încheiere motivată, măsurile de asigurare aplicate, pînă la apariţia circumstanţelor nominalizate la alin. (6), în modul stabilit de Codul de procedură civilă, cu excepţia instituirii administrării provizorii în perioada de observaţie a debitorului.
Articolul 25. Statutul şi competenţa administratorului
provizoriu
(1) - abrogat.
(2) Creditorii care au înaintat cerere introductivă ori administratorul provizoriu pot adresa oricând instanţei de insolvabilitate o cerere pentru a i se ridica debitorului dreptul de administrare, avînd ca justificare pierderile continue din patrimoniul acestuia sau lipsa probabilităţii de realizare a unui plan rațional de activitate a întreprinderii și/sau eschivarea acestuia de la executarea atribuțiilor sale.
(3) În baza cererii și a condițiilor indicate la alin. (2), instanța de insolvabilitate este în drept să dispună, printr-o încheiere care poate fi atacată cu recurs de către debitor, ridicarea totală sau parțială a dreptului organelor de conducere ale debitorului de a administra debitorul. Atunci când dreptul de administrare se ridică parțial, instanța de insolvabilitate indică expres drepturile și atribuțiile ridicate, care în continuare se exercită în numele debitorului numai de către administratorul provizoriu.
(3¹) În cazul întreprinderilor de stat/municipale, inclusiv în cazul societăților comerciale cu capital public sau majoritar public, administratorul provizoriu este obligat să notifice, în cel mult 10 zile după desemnare, fondatorul întreprinderii de stat/municipale și/sau autoritatea publică care exercită funcția de deținător de acțiuni (părți sociale) despre ridicarea dreptului de administrare al debitorului.
(4) Instanţa de insolvabilitate examinează, în cel mult 10 zile lucrătoare, cererea prevăzută la alin. (2) într-o şedinţă la care sînt citați administratorul provizoriu, creditorii care au înaintat cererea introductivă şi reprezentantul debitorului. Neprezentarea părţilor citate legal nu împiedică judecarea cererii.
(5) Principalele atribuţii și drepturi ale administratorului provizoriu în cadrul prezentei legi sînt:
a) întreprinderea de acţiuni pentru a se asigura păstrarea bunurilor debitorului şi integritatea lor;
b) examinarea situaţiei economice a debitorului şi întocmirea unui raport de verificare a existenţei temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate sau de respingere a cererii introductive;
c) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
d) conducerea integrală, respectiv parțială, a activităţii debitorului în condițiile prezentei legi, cu respectarea precizărilor stabilite expres de instanţa de insolvabilitate, şi în condiţiile de efectuare a plăţilor curente din contul patrimoniului debitorului;
e) sesizarea de urgenţă a instanţei de insolvabilitate în cazul în care constată că nu există bunuri în patrimoniul debitorului ori că acestea sînt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului de insolvabilitate;
f) verificarea creanţelor şi, după caz, formularea de contestații la ele, întocmirea tabelului preliminar al creanţelor;
g) încasarea creanţelor, urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din patrimoniul debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de admiterea cererii introductive spre examinare;
h) încheierea de tranzacţii, stingerea datoriilor, încetarea fidejusiunii, renunţarea la garanţiile reale cu condiţia confirmării de către instanţa de insolvabilitate;
i) primirea remuneraţiei și recuperarea cheltuielilor, confirmate de instanța de insolvabilitate, suportate de administratorul provizoriu în activitatea sa;
j) solicitarea şi primirea gratuită de la participanţii la proces, de la alte persoane, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, a informaţiilor şi explicaţiilor necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale, precum şi de la debitor a informaţiilor cu privire la veniturile lui şi la bunurile ce îi aparţin cu titlu de proprietate, inclusiv la bunurile ce se află în proprietate comună pe cote-părţi;
k) accesul în spaţiile de serviciu ale debitorului şi studierea documentelor care se află acolo;
l) adresarea către instanţa de insolvabilitate a solicitării de a dispune participarea organelor de drept la executarea atribuţiilor sale;
m) sesizarea instanţei de insolvabilitate în legătură cu orice problemă care cere soluţionare din partea ei.
(5¹) Supravegherea exercitata de administratorul provizoriu în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) și ale prezentului articol, în condițiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activității debitorului și avizarea prealabilă, după verificarea oportunității, a următoarelor operațiuni:
a) plățile din conturi bancare și din casieria debitorului, care vor fi avizate fiecare în parte sau prin instrucțiuni generale cu privire la efectuarea plaților;
b) încheierea contractelor noi sau modificarea condițiilor celor încheiate;
c) renunțarea la acțiune, recunoașterea acțiunii sau încheierea tranzacției în litigiile cu participarea debitorului;
d) stingerea creanțelor altfel decât prin executare;
e) reducerea numărului sau a statelor de personal, modificarea contractului colectiv de muncă.
(6) Cuantumul remunerației administratorului provizoriu se stabilește de instanța de insolvabilitate în mărime fixă, pentru fiecare lună de activitate efectiv lucrată și confirmată documentar prin raportul administratorului provizoriu, care nu poate fi mai mică decât mărimea minimă a intervalului pentru stabilirea salariilor de funcție aprobat de Guvern.
(7) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, administratorul provizoriu poate angaja specialiști. Numirea şi nivelul remuneraţiei lor se supun aprobării instanţei de insolvabilitate, cu excepția cazurilor în care se stabilește că remunerația se va face din contul administratorului provizoriu sau al creditorului care a depus cerere introductivă.
(8) Atribuţiile administratorului provizoriu încetează în momentul desemnării administratorului insolvabilităţii/lichidatorului de către instanţa de insolvabilitate sau al respingerii cererii introductive în lipsa temeiului de insolvabilitate.
Articolul 26. Notificarea aplicării măsurilor de asigurare
(1) Prin încheierea de admitere a cererii introductive spre examinare, instanța de insolvabilitate dispune administratorului provizoriu să notifice imediat despre aplicarea măsurilor de asigurare toate registrele publice, inclusiv registrul fiscal de stat, registrul de stat al persoanelor juridice, registrul de stat al întreprinzătorilor individuali, registrul bunurilor imobile, registrul garanțiilor reale mobiliare, depozitarul central sau (dacă este cunoscută) societatea de registru care ține registrul deținătorilor valorilor mobiliare ale debitorului societate pe acțiuni, băncile, autoritățile vamale, oficiile poștale, stațiile de cale ferată, depozitele portuare și vamale, alte locuri de înmagazinare din circumscripția în care debitorul își are sediul ori filiale sau reprezentanțe, pentru a sista orice operațiune cu bunurile acestuia, cerându-le să îi predea lui corespondența debitorului și orice alte comunicări sosite pe adresa acestuia.
(2) În cel mult 10 zile de după desemnare, administratorul provizoriu trimite notificări tuturor creditorilor din evidenţa contabilă, prezentată de debitor în conformitate cu art. 27 alin. (3), pentru înaintarea creanţelor certe şi exigibile asupra patrimoniului debitorului şi prezentarea unei referinţe asupra cererii introductive.
Articolul 27. Executarea măsurilor de asigurare
(1) După desemnare, administratorul provizoriu întocmeşte şi prezintă instanţei de insolvabilitate, în termenul stabilit de aceasta, care nu va putea depăşi 45 de zile lucrătoare de la desemnarea sa, un raport de activitate cu descrierea măsurilor luate de administratorul provizoriu și a stării economico-financiare a debitorului, prin care să propună fie intentarea procedurii de insolvabilitate, fie intentarea procedurii simplificate a falimentului, ori prin care să constate solvabilitatea debitorului și încetarea procesului. În funcţie de circumstanţele cauzei pe motive temeinice, instanţa poate prelungi termenul prevăzut cu cel mult 15 zile lucrătoare.
(2) - abrogat.
(3) Debitorul are obligaţia de a transmite administratorului provizoriu, în cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informaţiile solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la activitatea şi la patrimoniul său, precum şi documentele activităţii economice şi documentele de evidenţă contabilă care vor fi reţinute de administratorul provizoriu spre documentare.
(4) În cazul în care informaţiile şi documentele prevăzute la alin. (3 nu sînt prezentate de către membrii organelor de conducere ale debitorului, aceştia vor fi traşi la răspundere patrimonială subsidiară şi/sau penală, sau contravenţională, în modul stabilit de lege, iar administratorul provizoriu desemnat va reconstitui, în măsura posibilităţilor, informaţiile şi/sau documentele, cheltuielile urmând a fi încasate din contul persoanelor culpabile.
(6) În cazul înlăturării debitorului de la administrarea întreprinderii, administratorul provizoriu este obligat să vândă bunurile perisabile sau bunurile supuse deprecierii iminente şi să depună la bancă în contul debitorului sumele realizate din aceste vânzări, informând instanța de insolvabilitate și debitorul.
(7) În perioada de observație a debitorului nu se afectează dreptul niciunui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa dacă, la data admiterii cererii introductive spre examinare, condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sînt îndeplinite.
Articolul 28. Referinţa la cererea introductivă
(1) În decursul a 2 zile lucrătoare de la adoptarea încheierii de admitere spre examinare a cererii introductive înaintate de creditor, instanţa de insolvabilitate va expedia debitorului cererea în copie.
(2) În cel mult 10 zile de la primirea copiei de pe cererea introductivă, debitorul prezintă instanţei de insolvabilitate o referinţă la cererea introductivă, prin care contestă sau recunoaşte existenţa stării de insolvabilitate. În referință debitorul poate răsturna prezumția incapacității de plată prin prezentarea probelor care confirmă că el a executat obligațiile pecuniare sau că există o acțiune civilă în legătură cu această obligație, intentată până la depunerea cererii introductive, ori că obligația poate fi stinsă prin compensare cu o obligație într-un cuantum egal sau mai mare. Dacă obiectează faţă de starea de insolvabilitate şi dacă obiecţiile sînt recunoscute ulterior de instanţa de insolvabilitate ca fiind nejustificate, debitorul nu mai are dreptul să solicite procedură de restructurare.
(3) Dacă, în urma examinării referinței, constată că debitorul nu este în stare de insolvabilitate, instanţa de insolvabilitate respinge cererea introductivă, care va fi considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrare.
(4) Dacă debitorul nu contestă prin referință, în termenul prevăzut la alin. (2), că este în stare de insolvabilitate și își exprimă intenția de a-și restructura activitatea, instanța de insolvabilitate, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea referinței, adoptă din oficiu o hotărâre de intentare a procedurii de insolvabilitate, obligându-l să prezinte un plan al procedurii de restructurare.
(5) La referinţa faţă de cererea introductivă, debitorul anexează actele indicate la art. 17.
(6) În cel mult 30 de zile de la notificarea efectuată conform art. 26, creditorii prezintă o referinţă la cererea introductivă, prin care se opun intentării procesului de insolvabilitate ori se alătură cererii introductive prin înaintarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului. Rea-credinţa persoanei care a înaintat cererea introductivă trebuie dovedită de creditorul care se opune intentării procesului de insolvabilitate.
(7) Obiecțiile creditorilor care se opun intentării procesului de insolvabilitate sunt soluționate de către instanța de insolvabilitate odată cu examinarea raportului administratorului provizoriu într-o ședință publică, prin hotărâre de intentare a procesului de insolvabilitate, de deschidere a procedurii simplificate a falimentului sau de respingere a cererii introductive.
(8) Lipsa de referinţă la cererea introductivă nu împiedică examinarea ei.
Articolul 29. Tabelul preliminar al creanţelor
(1) Creanţele faţă de patrimoniul debitorului vor fi înregistrate de administratorul provizoriu într-un tabel preliminar al creanţelor în funcție de datele evidenţei contabile a debitorului şi în baza cererilor de admitere a creanţelor înaintate instanţei de către creditorii ale căror creanţe sînt anterioare datei de admitere a cererii introductive spre examinare.
(2) Termenul-limită de depunere de către creditori în instanţa de insolvabilitate a referinţei asupra cererii introductive și a cererii de admitere a creanţelor asupra patrimoniului debitorului va fi de maximum 30 de zile de la data notificării. Termenul de verificare şi de consemnare a creanţelor în tabelul preliminar al creanţelor este de 15 zile lucrătoare.
(3) Creanţele vor fi supuse verificării de către administratorul provizoriu, conform unei proceduri prevăzute în capitolul V secţiunea 1. Creanţele confirmate pe deplin sau parţial de administratorul provizoriu în urma verificării, trecute în tabelul preliminar, vor fi prezumate a fi valabile şi corecte.
(4) Ca rezultat al verificării, administratorul provizoriu va întocmi şi va înregistra în instanţa de insolvabilitate, odată cu raportul ori separat, şi tabelul preliminar al creanţelor cuprinzînd toate creanţele asupra patrimoniului debitorului, precizând că sînt: chirografare, garantate, sub condiţie, scadente sau nescadente şi arătând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitată de creditor şi suma acceptată de administratorul provizoriu.
(5) Creanţele introduse de administratorul provizoriu în tabelul preliminar se atribuie masei credale cu titlu provizoriu fără drept de vot.
(6) Titularul de creanţe trecute în tabelul preliminar cu titlu provizoriu este decăzut, în ceea ce priveşte creanţele respective, din următoarele drepturi:
a) de a vota la adunarea creditorilor;
b) de a participa la distribuirile de sume în cadrul restructurării şi/sau al lichidării debitorului;
c) de a-şi realiza creanţele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaţilor acestuia.
(7) Perioada provizorie a creanţelor durează pînă la data confirmării lor în şedinţa de validare a creanțelor în cadrul procesului de insolvabilitate sau al procedurii simplificate a falimentului, cu înregistrarea acestora în tabelul definitiv al creanţelor.
(8) Creanţele incluse în tabelul preliminar nu se contestă. Ele pot fi contestate după intentarea procesului de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului doar dacă au fost incluse în tabelul definitiv.
(9) În partea nereglementată de prezentul articol se vor utiliza prevederile capitolului V secţiunea 1.
Articolul 30. Acţiunile preliminare intentării procesului
de insolvabilitate. Hotărârea instanţei de
insolvabilitate
(1) Măsurile de pregătire preliminară a examinării cauzei privind insolvabilitatea debitorului le ia instanţa de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi.
(2) Pentru urgentarea actelor procesuale, instanţa de insolvabilitate poate solicita audierea persoanelor identificate ca făcând parte din administraţia societăţii, le poate solicita asistenţa şi concursul la efectuarea actelor de procedură, poate efectua orice alt act procesual necesar soluţionării cauzei.
(3) Termenul de examinare a cauzei de intentare a procesului de insolvabilitate este de cel mult 60 de zile lucrătoare de la data admiterii cererii introductive spre examinare. În funcţie de circumstanţele cauzei şi de motivele temeinice, instanţa de insolvabilitate poate decide majorarea termenului de examinare a cauzei cu 15 zile lucrătoare.
(4) După judecarea cererii introductive, instanţa de insolvabilitate adoptă una din următoarele hotărâri:
a) se constată insolvabilitatea debitorului şi i se intentează proces de insolvabilitate;
b) se constată insolvabilitatea debitorului şi i se intentează procedură simplificată a falimentului;
c) - abrogată;
d) se respinge cererea introductivă şi se refuză intentarea unui proces de insolvabilitate faţă de debitor.
(5) Instanţa de insolvabilitate poate dispune totodată, prin încheiere, încetarea procesului judiciar în cazul încheierii unei tranzacţii sau al retragerii cererii introductive, precum şi în alte condiţii stabilite de lege.
Articolul 31. Retragerea cererii introductive
(1) Cererea introductivă poate fi retrasă de către deponent pînă la adoptarea unei hotărâri de intentare a procesului de insolvabilitate sau de respingere a cererii introductive.
(2) Renunţarea la cererea introductivă nu privează persoanele care s-au alăturat acestei cereri de dreptul de a solicita examinarea pricinii în fond. În cazul în care debitorul sau creditorul renunţă la cererea introductivă, instanţa de insolvabilitate dispune încetarea procesului doar dacă renunţarea nu contravine legii şi nu încalcă drepturile şi interesele legitime ale altor persoane.
Articolul 32. Repartizarea cheltuielilor judiciare aferente
perioadei de observare a debitorului
(1) Cheltuielile judiciare aferente perioadei de observare a debitorului privind taxa de stat, privind remunerarea administratorului provizoriu, privind notificarea, privind convocarea şedinţelor şi comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul provizoriu se suportă din patrimoniul debitorului. Prin tranzacţie se poate stabili o altă ordine de repartizare a cheltuielilor judiciare.
(2) În cazul în care în patrimoniul debitorului nu există bunuri ori acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului de insolvabilitate, obligația de achitare a remunerației administratorului provizoriu și de acoperire a cheltuielilor efectuate de acesta în perioada de observare a debitorului este trecută în sarcina organului executiv al debitorului.
(3) În cazul în care instanţa de insolvabilitate respinge cererea introductivă în legătură cu lipsa temeiurilor de insolvabilitate a debitorului, cheltuielile prevăzute la alin. (1) se trec în mod solidar pe seama creditorilor care au adresat cererea introductivă şi a creditorilor care au susţinut-o prin referinţă depusă în cadrul procesului.
(4) Modalitatea de repartizare a cheltuielilor judiciare şi a cheltuielilor de remunerare a administratorului provizoriu o stabileşte instanţa de insolvabilitate într-o hotărâre sau încheiere emisă în urma examinării cauzei.
Articolul 33. Mijloace de apărare a debitorului
La cererea debitorului, persoana care depune în mod intenționat, fără existența unui temei de insolvabilitate, cerere de intentare a procesului de insolvabilitate contra debitorului poate fi obligată la plata despăgubirilor.
Secţiunea a 3-a
Procedura de insolvabilitate
Articolul 34. Hotărârea de intentare a procedurii
de insolvabilitate
(1) Instanţa de insolvabilitate hotărăște, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate şi a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive.
(2) Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate devine executorie în momentul pronunțării. Dispozitivul hotărîrii se înmânează administratorului desemnat imediat.
(3) Prin hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, instanţa de insolvabilitate dă apreciere concluziilor din raportul administratorului provizoriu, prevede mărimea revendicărilor asupra cărora obiecţiile debitorului şi/sau ale creditorilor au fost respinse ori considerate ca fiind întemeiate, desemnează administratorul insolvabilităţii şi instituie, după caz, comitetul creditorilor.
(4) În hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate se indică:
a) denumirea/numele şi prenumele, sediul/adresa, codul fiscal, domeniul de activitate al debitorului;
b) numele, prenumele, adresa administratorului insolvabilităţii;
c) locul, data şi ora şedinţei de validare a mărimii creanţelor (şedinţa de validare) şi, după caz, locul, data și ora adunării creditorilor de audiere a raportului administratorului insolvabilităţii (adunarea de raportare);
d) ora exactă a intentării procesului de insolvabilitate.
(5) Dispozitivul hotărârii trebuie să conţină notificarea intentării procedurii de insolvabilitate care va cuprinde:
a) termenul-limită de înregistrare a cererii de admitere a creanţelor, în vederea întocmirii tabelului definitiv, care va fi de pînă la 45 de zile de la data intentării procedurii, precum şi un apel special adresat creditorilor garantaţi de a preciza neîntârziat bunurile asupra cărora deţin un drept de preferinţă;
b) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, care nu va depăşi 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) data şedinţei de validare a creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b).
(6) Prin hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, instanţa de insolvabilitate va institui un comitet al creditorilor în modul prevăzut la art. 60 şi va împuternici administratorul insolvabilităţii să preia în posesiune şi administrare, inclusiv prin executare silită, bunurile ce aparţin masei debitoare.
Articolul 35. Publicitatea hotărârii şi notificarea
creditorilor
(1) Dispozitivul hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate va conține datele prevăzute la art. 34 alin. (4) și (5) și se va remite spre publicare de către administrator în termen de 2 zile lucrătoare din data adoptării, conform art. 7.
(2) Imediat după adoptarea hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, instanța de insolvabilitate o afișează în incinta sa și:
a) o transmite debitorului la adresa lui electronică, indicată în cererea introductivă sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau o expediază debitorului pe suport de hârtie, la sediul acestuia;
b) furnizează datele din hotărâre, prin intermediul platformei de interoperabilitate, către Programul integrat de gestionare a dosarelor, Registrul de stat al unităților de drept, Registrul bunurilor imobile, Registrul de stat al vehiculelor, Registrul garanțiilor reale mobiliare, sistemele informaționale deținute de Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Proprietății Publice, Comisia Națională a Pieței Financiare și, după caz, către alte autorități și instituții publice, precum și către băncile în care debitorul are conturi, sau o transmite în format electronic la adresele electronice ale deținătorilor registrelor respective și ale entităților relevante în fiecare caz concret.
(3) Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate serveşte drept temei pentru introducerea menţiunilor în registrele respective. Instituţiile şi organele menţionate la alin. (2) înscriu consemnările corespunzătoare la rubrica debitorului sau a bunurilor debitorului, cu indicarea datei intentării procedurii de insolvabilitate, şi din momentul în care au fost informate în condițiile alin. (2) privind intentarea procedurii de insolvabilitate sistează orice altă înregistrare legată de statutul juridic al debitorului sau al bunurilor lui. Din acest moment, orice înscriere privind înregistrarea sau modificarea statutului juridic al debitorului sau al bunurilor lui se va efectua doar la cererea administratorului insolvabilităţii.
(4) Odată cu hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, administratorul insolvabilității expediază o notificare tuturor creditorilor cunoscuţi pentru ca aceștia să înainteze creanţele faţă de debitorul insolvabil.
Articolul 36. Continuarea procesului în cazul
decesului debitorului
(1) Dacă debitorul persoană fizică decedează după ce s-a depus cererea introductivă sau după intentarea procesului de insolvabilitate, procesul va continua conform dispozițiilor aplicabile procesului de insolvabilitate a masei succesorale.
(2) În cazul existenței mai multor moștenitori, aceștia au drepturi egale în cadrul procesului de insolvabilitate.
Articolul 37. Apelul împotriva hotărârii de intentare
a procedurii de insolvabilitate sau de
respingere a cererii introductive
(1) Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate poate fi atacată cu apel de către debitor, cu excepția cazului prevăzut la art. 21 alin. (6), sau de către orice creditor care are un interes legitim.
(2) Hotărârea de respingere a cererii introductive poate fi atacată cu apel de către participanţii la proces.
(3) Hotărârea cu privire la respingerea cererii introductive nu afectează consecințele acţiunilor legale întreprinse de administratorul provizoriu sau ale acţiunilor legale întreprinse faţă de acesta.
(4) Respingerea cererii introductive nu împiedică depunerea ulterioară a unei noi cereri introductive în cazul întrunirii condiţiilor prevăzute la art. 18.
Articolul 38. Efectele respingerii cererii introductive
sau ale admiterii apelului
(1) Din data respingerii cererii introductive ca fiind neîntemeiată sau admiterii apelului şi casării integrale a hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate cu respingerea cererii introductive, actele de asigurare sau de executare efectuate în temeiul unei astfel de hotărâri sau încheieri pierd puterea legală dacă instanţa de apel nu dispune altfel. Instanţa de fond notifică imediat despre hotărâre sau încheiere instituţiile şi organele indicate la art. 35 alin. (2).
(2) În cazul în care instanţa de apel admite apelul şi modifică hotărârea primei instanţe de intentare a procesului de insolvabilitate sau o casează parţial, sau pronunţă o nouă hotărâre fără a restitui pricina spre rejudecare şi fără a respinge cererea introductivă, măsurile de asigurare şi actele de executare efectuate se menţin în vigoare în măsura în care instanţa de apel nu prevede altfel. În acest caz, procedura de insolvabilitate va fi continuată în acelaşi complet de judecată şi între aceiași participanţi, cu excepţiile, modificările şi corectările prevăzute de instanţa de apel. Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul casării de către instanţa de apel a hotărârii de respingere a cererii introductive.
(3) În cazul în care instanţa de apel admite apelul şi casează integral sau parţial hotărârea, restituind pricina spre judecare în primă instanţă, actele de asigurare şi de executare aplicate în cadrul procedurii se menţin în vigoare în măsura în care instanţa de apel nu prevede altfel. În acest caz, pricina va fi examinată de un alt complet de judecată.
Secţiunea a 4-a
Masa debitoare. Creanţele şi clasele creditorilor
Articolul 39. Componenţa masei debitoare
(1) Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe care acesta le dobândește şi le recuperează pe parcursul procesului.
(2) Proprietatea deținută de debitor în comun cu terţii este raportată cu titlu provizoriu la masa debitoare, indiferent de acordurile încheiate între ei. În caz de litigiu între coproprietarii bunului inclus în masa debitoare, partajarea se face într-un proces separat de către instanţa de insolvabilitate pe al cărei rol se află cauza. Debitorul răspunde pentru obligații doar cu partea sa din proprietatea comună.
(3) Bunurile aflate în proprietatea comună în devălmăşie a soţilor se includ în masa debitoare. Debitorul răspunde pentru obligaţii doar cu partea sa din proprietatea comună în devălmăşie, urmând ca instanţa de insolvabilitate să separe cota corespunzătoare din proprietatea comună în conformitate cu dispoziţiile Codului civil.
Articolul 40. Bunurile care nu se includ în masa
debitoare
(1) Nu se includ în masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, în conformitate cu Codul de procedură civilă, nu sunt pasibile de executare silită și drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului, bunurile proprietate publică din domeniul public și drepturile asupra acestora, bunurile proprietate publică atribuite domeniilor public și privat ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv ale unității teritoriale autonome Găgăuzia, transmise partenerului privat în cadrul contractelor de parteneriat public-privat, precum și bunurile transmise debitorului cu drept de locațiune/arendă/superficie.
(2) Dacă în masa debitoare există bunuri care cad sub incidența alin. (1), administratorul insolvabilității/lichidatorul notifică proprietarul lor. Acesta este obligat să preia aceste bunuri în termen de 30 de zile din momentul notificării. În cazul încălcării acestui termen, proprietarul este obligat să restituie cheltuielile de întreținere a bunurilor respective.
Articolul 41. Destinația masei debitoare
Masa debitoare servește la executarea creanţelor patrimoniale ale creditorilor.
Articolul 42. Creditorii chirografari
(1) Creditor chirografar este creditorul negarantat care, la momentul intentării procesului de insolvabilitate, are o creanţă patrimonială faţă de debitor.
(2) Creanţa patrimonială a creditorului chirografar se consideră născută pînă la momentul intentării procesului de insolvabilitate în cazul în care raporturile pe care se bazează au apărut pînă la acest moment.
Articolul 43. Modul de executare a creanţelor chirografare
şi a cheltuielilor masei debitoare
(1) Din masa debitoare se acoperă în primul rând cheltuielile procesului de insolvabilitate şi obligaţiile masei debitoare.
(2) Creanţele chirografare se împart în ranguri şi se plătesc în următoarea consecutivitate:
1) creanţele din dăunarea sănătăţii sau din cauzarea morții. Capitalizarea acestor creanţe se face conform Legii nr. 123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea plăţilor periodice;
2) creanțele salariale față de angajați, cu excepția persoanelor indicate la art. 247, și remunerația datorată pentru operele de serviciu create, precum și creanțele aferente contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
3) creanțele rezultate din creditele, împrumuturile și garanțiile de stat interne și externe acordate de către Ministerul Finanțelor (capitalul, dobânda, comisioanele contractuale), impozitele și alte plăți obligatorii către bugetul public național;
3¹) creanțele consumatorilor rezultate din neexecutarea obligațiilor transportatorului stabilite în contractele de transport aerian
4) creanţele de restituire (achitare) a datoriilor faţă de rezervele de stat și de mobilizare;
5) alte creanţe chirografare care nu sînt de rang inferior;
6) creanţele chirografare de rang inferior care au următoarele clase:
a) dobânda la creanţele creditorilor chirografari calculată după intentarea procesului;
b) amenzile, penalitățile și alte sancțiuni pentru neexecutarea obligațiilor;
c) creanţele din prestaţiile gratuite ale debitorului;
d) creanțele rezultate din împrumuturile unui asociat, acționar sau membru al debitorului ori ale persoanelor afiliate;
e) creanţele salariale ale persoanelor indicate la art. 247.
(3) Creanţele chirografare se execută conform rangului acestora. Creanţele următorului rang se execută numai după executarea în totalitate a creanţelor rangului precedent. În caz de insuficiență a masei debitoare, distribuirea bunurilor în cadrul aceluiași rang se efectuează proporţional.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în modul corespunzător şi la clasele de creditori de rang inferior.
(5) Pentru asigurarea cheltuielilor viitoare ale procesului de insolvabilitate şi pentru asigurarea obligaţiilor masei debitoare se va constitui o rezervă a acestei mase, care nu va fi distribuită între creditori pînă la distribuirea finală. În caz de necesitate, rezerva destinată să acopere cheltuielile viitoare ale masei debitoare va fi majorată sau redusă la decizia comitetului creditorilor sau adunării creditorilor.
Articolul 44. Efectul cesiunii creanței
În cazul cesiunii creanței, natura şi rangul creanței nu se modifică. Cesionarul solicită, în termen de 5 zile de la cesiune, ca administratorul insolvabilității să documenteze subrogarea în drepturi, iar administratorul insolvabilității înscrie creditorul cesionar în tabelul creanțelor în termen de 5 zile de la primirea solicitării, cu informarea ulterioară a instanței de insolvabilitate, fără întârzieri nejustificate.
Articolul 45. Creanţele neajunse la scadenţă,
creanţele condiţionate şi creanţele
privind prestaţiile periodice
(1) Creanţele neajunse la scadenţă se consideră scadente din momentul intentării procesului de insolvabilitate.
(2) Dacă nu sînt producătoare de dobândă, la creanţele specificate la alin. (1) se calculează dobândă egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, ele se vor reduce la suma ce corespunde valorii creanţei minus dobânda legală de la data intentării procesului de insolvabilitate şi pînă la scadenţa creanţei.
(3) În procesul de insolvabilitate, creanţele sub condiţie rezolutorie se consideră drept creanţe necondiţionate chiar dacă condiţia nu a survenit.
(3¹) Dacă obligația garantată nu este exigibilă, creditorul are o creanță sub condiție suspensivă față de debitorul care este garant personal.
(4) La calcularea creanţelor aferente prestaţiilor periodice a căror sumă şi a căror perioadă sînt determinate se ia în considerare suma care rezultă din mărimea prestaţiilor neefectuate minus dobânda legală calculată din data intentării procesului de insolvabilitate şi pînă la data ultimei prestaţii.
Articolul 46. Răspunderea debitorilor solidari
(1) Creditorul căruia, pentru aceeași prestație, îi sunt datori debitori solidari poate cere oricărui dintre ei achitarea unei părți sau a întregii sume pe care acesta o datorează la momentul intentării procesului de insolvabilitate, în virtutea scadenței obligației sau ca efect al cererii de executare a obligației înainte de termen în condițiile art. 864 din Codul civil nr. 1107/2002, sau ca efect al încetării contractului. În cazul fidejusiunii cu răspundere subsidiară, prevederile art. 1641 din Codul civil nr. 1107/2002 rămân neafectate.
(2) Debitorii solidari, inclusiv garantul personal, pot înainta creanţele pe care aceştia ar putea să le aibă din executarea creanţelor creditorului pe viitor faţă de debitorul aflat în proces de insolvabilitate numai dacă creditorul nu a înaintat creanţele sale în procesul de insolvabilitate.
Articolul 47. Recalcularea creanţelor
Creanţele patrimoniale care nu au fost calculate în valoare monetară sau a căror valoare este supusă modificării urmează să fie calculate la valoarea determinată la momentul intentării procesului de insolvabilitate.
Articolul 48. Separarea şi partajarea patrimoniului
(1) Proprietarul bunului aflat în posesia debitorului fără un temei legal sau contractual poate înainta administratorului insolvabilității/lichidatorului o cerere de separare a bunului din masa debitoare. Coproprietarul bunului poate înainta o cerere de partajare a bunurilor în proprietatea comună deținută împreună cu debitorul.
(2) Proprietarul sau, după caz, coproprietarul este obligat să indice în cererea prevăzută la alin. (1) dreptul în baza căruia cere separarea sau partajarea, bunurile care urmează a fi separate sau partajate, evaluarea bunurilor a căror partajare se cere, locul unde se află bunurile care urmează a fi separate sau partajate, persoana care le deține sau le administrează. Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul poate refuza separarea bunurilor dacă debitorul are un temei de a le folosi și valoarea masei debitoare va fi maximizată prin continuarea exercitării folosinței.
(3) În caz de refuz al administratorului insolvabilității/lichidatorului, instanța de insolvabilitate, la cererea persoanei interesate, stabilește dacă bunurile sunt supuse separării sau partajării, calitatea de proprietar sau de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecărui coproprietar și creanțele, născute din starea de proprietate comună, pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se partajează o masă succesorală, instanța stabilește obligaţiile masei succesorale, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, sarcinile masei succesorale.
(4) Instanța de insolvabilitate va face partajarea în natură a bunurilor prin formarea unor loturi de atribuire. Dispozițiile Codului civil privind partajul bunului comun sau, după caz, al masei succesorale se aplică în modul corespunzător.
(5) - abrogat.
(6) În cazul în care separarea sau partajarea în natură a unui bun nu este posibilă ori ar cauza o scădere importantă a valorii lui, ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, instanţa de insolvabilitate poate, prin încheiere, să raporteze cu titlu provizoriu întregul bun la masa debitoare, stabilind termenul în care administratorul insolvabilităţii/lichidatorul este obligat să achite sumele ce reprezintă contravaloarea bunului sau valoarea unei cote-părţi din el cuvenite solicitantului separării sau partajării.
(7) Dacă administratorul insolvabilităţii/lichidatorul achită în termen sumele cuvenite solicitantului separării sau partajării bunului din masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va atribui, prin hotărâre asupra fondului, în proprietatea debitorului întregul bun incluzându-l în masa debitoare.
(8) În cazul în care solicitantului separării sau partajării masei debitoare nu i s-au achitat în termen sumele cuvenite, instanţa de insolvabilitate va dispune prin încheiere vânzarea întregului bun în modul prevăzut de prezenta lege.
(9) Sumele achitate de administratorul insolvabilităţii/lichidator sau de persoana care solicită separarea bunului, sau de unul dintre coproprietari pentru ceilalţi, precum şi sumele rezultate din vânzarea bunului vor fi împărţite de către instanţa de insolvabilitate potrivit dreptului real sau dreptului personal al fiecărui proprietar sau coproprietar.
(10) Încheierile instanței de insolvabilitate emise potrivit alin. (3) și (4) pot fi atacate cu recurs de partea interesată.
Articolul 48¹. Separarea bunurilor imobile construite
în baza contractelor de investire în
construcția de locuințe
(1) Cumpărătorul persoană fizică care are încheiat cu debitorul un contract de investire în construcția de locuințe are opțiunea:
a) să ceară separarea din masa debitoare a bunului imobil care a fost înregistrat cu titlu de bun viitor, în cazul în care a fost executată cel puțin structura de rezistență a clădirii în care se află bunul imobil (incluzând fundația, pereții structurali și despărțitori și acoperișul); sau
b) să participe la procesul de insolvabilitate în calitate de creditor, având opțiunea să ceară executarea contractului, inclusiv în condițiile planului procedurii de restructurare, sau să declare rezoluțiunea contractului.
(2) În cazul în care cumpărătorul a cerut separarea conform dispozițiilor alin. (1) lit. a), administratorul insolvabilității/lichidatorul este obligat să semneze actul de predare-primire a bunului imobil în starea în care se află, sub rezerva plății de către cumpărător a sumelor datorate conform contractului, proporțional etapelor executate ale lucrărilor de construcție. La rândul său, cumpărătorul are dreptul la restituirea sumelor plătite în temeiul contractului în măsura în care ele depășesc această proporție.
(3) Administratorul insolvabilității poate refuza separarea bunului din masa debitoare dacă consideră, ca urmare a analizei situației economice a debitorului, că există, prin aplicarea procedurii de restructurare, o posibilitate reală de finalizare a construcției și de transmitere către cumpărători a bunurilor imobile. În acest caz, administratorul insolvabilității este obligat să propună un plan al procedurii de restructurare în condițiile art. 188. Dacă adunarea creditorilor nu va accepta planul propus de administratorul insolvabilității, acesta va da curs imediat cererilor de separare și va semna actele de predare-primire a bunurilor imobile, în condițiile alin. (2) din prezentul articol.
(4) În cazul în care administratorul insolvabilității/lichidatorul nu semnează actul de predare-primire a bunului în termen de 10 zile de la primirea cererii prevăzute la alin. (2) sau, după caz, de la ținerea adunării creditorilor prevăzute la alin. (3), instanța de insolvabilitate, la cererea persoanei interesate, va decide cu privire la separarea și transmiterea bunurilor imobile în proprietatea cumpărătorului.
(5) Dispozițiile alin. (1)–(4) se aplică în mod corespunzător oricăror alte contracte, indiferent de denumire, prin care unei persoane i se promite sau i se rezervă un bun imobil în schimbul unei contraprestații.
Articolul 49. Compensarea în cazul separării
(1) Dacă bunul pasibil de separare a fost înstrăinat de către debitor pînă la intentarea procesului de insolvabilitate sau de către administratorul insolvabilității/ lichidator după intentarea acestui proces, persoana cu drept de separare este îndreptățită la cesiunea contraprestației dacă ultima nu a fost efectuată.
(2) Persoana cu drept de separare poate pretinde contraprestaţie dacă aceasta poate fi distinsă în masa debitoare.
Articolul 50. Creditorii garantați
(1) Creditorii cu drept de gaj convențional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sunt îndreptățiți la satisfacerea prioritară a creanțelor garantate din contul bunului gajat.
(2) Creanțele creditorilor garantați sunt considerate drept creanțe garantate doar în limita valorii garanțiilor stabilite prin evaluare potrivit art. 108 alin. (5). Creanțele care excedează această valoare sunt creanțe chirografare.
(3) Prevederea alin. (1) se aplică și:
a) creditorului care are un drept de retenție a bunului;
b) vânzătorului care este garantat cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietății), dacă nu a exercitat dreptul de rezoluțiune a contractului de vânzare-cumpărare;
c) creanțelor cumpărătorului persoană fizică, rezultate din contracte de investire în construcția locuinței, cu excepția creanțelor de restituire a sumelor în temeiul art. 48¹ alin. (2).
(4) Rangul de prioritate între creanțele prevăzute la alin. (1)–(3) este determinat de momentul înregistrării garanției reale, a rezervei proprietății sau a contractului de investire, cu excepțiile prevăzute de lege.
(5) În cazul în care debitorul este terț garant gajist/ipotecar, iar obligația garantată este exigibilă la data intentării procedurii de insolvabilitate, în virtutea scadenței obligației sau ca efect al cererii de executare a obligației înainte de termen în condițiile art. 864 din Codul civil nr.1107/2002, sau ca efect al încetării contractului, creditorul gajist poate exercita doar drepturile creditorului garantat prevăzute la art. 81, 130–132, 184 și 193 de a continua urmărirea bunurilor grevate cu garanții. Orice referire în art. 81, 130–132, 184 și 193 la creditorii garantați include și creditorii gajiști la care face referire prezentul alineat.
Articolul 51. Pierderea statutului de creditor garantat
În cazul în care renunţă la dreptul lor de executare prioritară a creanței sau în cazul în care creanţa garantată nu este executată integral din valoarea bunului gajat, creditorii indicați la art. 50 devin creditori chirografari pentru creanţa care nu mai este prioritară sau pentru partea creanței neacoperită în mod prioritar.
Articolul 52. Cheltuielile procesului de insolvabilitate,
alte obligaţii ale masei debitoare
(1) Cheltuielile procesului de insolvabilitate includ:
a) cheltuielile de judecată;
b) remunerația şi cheltuielile administratorului provizoriu, ale administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, dacă au fost prevăzute.
(2) Alte obligaţii ale masei debitoare sînt:
a) obligaţiile ce rezultă din acţiunile de administrare, de valorificare şi de distribuție a masei debitoare ale administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, inclusiv impozitele, taxele, alte obligaţii de plată care nu ţin de cheltuielile procesului;
b) obligaţiile din contractele bilaterale în măsura în care executarea lor trebuie făcută în interesul masei debitoare sau a căror executare urmează să fie efectuată după intentarea procesului de insolvabilitate;
c) obligațiile rezultate din contractele de finanțări postintentare.
(3) Obligaţiile rezultate din acţiunile şi din actele administratorului provizoriu căruia i s-a transmis dreptul de dispoziţie asupra bunurilor debitorului sînt considerate obligaţii ale masei debitoare după intentarea procesului de insolvabilitate. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul contractelor cu executare succesivă, în măsura în care administratorul provizoriu cere contraprestaţia în interesul bunurilor administrate.
(4) Dacă administratorul insolvabilităţii/lichidatorul continuă contractul debitorului încheiat pînă la intentarea procesului de insolvabilitate, pentru partea prestaţiei executată pînă la intentarea procesului de insolvabilitate creditorul are dreptul la o creanţă chirografară. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care creditorul, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, a executat după intentarea procesului de insolvabilitate o obligaţie faţă de debitor ce trebuia executată pînă la intentare.
(5) Pentru garantarea obligațiilor rezultate din contractele încheiate conform alin. (2) lit. c) din prezentul articol, administratorul insolvabilității poate greva cu gaj de rangul întâi bunurile libere de garanții, inclusiv bunurile nou-achiziționate și bunurile recuperate ca efect al anulării actelor juridice potrivit art. 104 și 105, sau poate greva cu gaj de rang inferior bunurile grevate cu garanții. Garanțiile obligațiilor rezultate din contractele încheiate conform alin. (2) lit. c) din prezentul articol nu pot avea rang de prioritate superior celor deja existente decât dacă creditorii garantați cu gaj de rang superior acceptă cedarea rangului de prioritate.
Articolul 53. Reprezentarea drepturilor creditorilor
(1) În cadrul derulării procedurilor de insolvabilitate, interesele tuturor creditorilor sînt reprezentate de adunarea creditorilor şi de comitetul creditorilor, instituite în baza prezentei legi.
(2) Toate acţiunile împotriva debitorului sînt exercitate în numele creditorilor de către adunarea creditorilor şi de comitetul creditorilor, cu excepţia cazurilor în care prezenta lege prevede în mod expres exercitarea dreptului de către creditor în mod individual.
(3) Îndreptăţit să participe la procedurile de insolvabilitate este acel creditor care a formulat şi căruia i s-a validat, total sau parțial, o cerere de înaintare a creanţei prin includere în tabelul definitiv al creanţelor şi care are dreptul de a participa şi de a vota la adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de restructurare, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuţiile de fonduri rezultate din restructurarea debitorului sau din lichidarea masei debitoare, de a fi informat sau notificat cu privire la desfăşurarea procedurilor şi de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege.
Secţiunea a 5-a
Organele creditorilor
§ 1. Adunarea creditorilor
Articolul 54. Atribuţiile adunării creditorilor
(1) Adunarea creditorilor are următoarele atribuţii exclusive:
a) stabileşte componenţa numerică şi atribuţiile comitetului creditorilor, alege membrii acestui comitet şi hotărăște încetarea anticipată a împuternicirilor acestora, stabileşte periodicitatea plăţii soldei, a retribuțiilor stimulative şi modul de compensare a cheltuielilor de exercitare a funcţiei de membru al comitetului creditorilor, decide asupra tragerii la răspundere a membrilor lui;
b) decide asupra sistării activităţii debitorului şi lichidării lui, aprobă planul de restructurare a acestuia;
c) prezintă instanţei de insolvabilitate propuneri referitor la instituirea de restricţii în activitatea debitorului şi în gestionarea de către acesta a patrimoniului său;
d) supraveghează activitatea administratorului insolvabilităţii şi/sau a lichidatorului, examinând rapoartele lor, solicită instanţei de insolvabilitate destituirea şi înlocuirea lor în cazurile stabilite de prezenta lege;
e) poate cere oricând administratorului insolvabilităţii/lichidatorului explicaţii, informaţii sau rapoarte despre starea de lucruri şi despre administrarea masei debitoare. Dacă nu există un comitet al creditorilor, adunarea poate verifica soldul şi rulajul banilor în conturile de acumulare sau poate numi o persoană pentru o astfel de verificare;
f) decide asupra încheierii tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art. 69, asupra termenelor şi a formei de vânzare a bunurilor debitorului, precum şi a preţului iniţial de vânzare a acestor bunuri în cadrul tranzacţiilor de proporţii;
g) verifică legalitatea și oportunitatea hotărârilor comitetului creditorilor adoptate în perioada de raportare și, după caz, ia decizii cu privire la anularea sau la suspendarea acestora. Examinează darea de seamă a comitetului pe marginea controalelor și a reviziilor care au fost inițiate de adunarea creditorilor;
h) aprobă distribuirea intermediară şi finală a masei debitoare;
i) decide asupra modului, formei şi termenelor de convocare şi de desfăşurare a adunării creditorilor;
j) rezolvă alte probleme privind desfăşurarea procedurilor de insolvabilitate, stabilite expres de prezenta lege.
(2) Atribuţiile exclusive ale adunării creditorilor nu pot fi transmise unor alte organe sau persoane.
(3) Adunarea creditorilor nu este în drept să examineze şi să rezolve probleme care, conform legii, sînt atribuite administratorului insolvabilităţii şi/sau lichidatorului, sau debitorului, cu excepţia cazurilor în care au fost incluse în ordinea de zi a adunării creditorilor la iniţiativa acestor organe sau persoane.
(4) În cazul în care comitetul creditorilor, debitorul, administratorul insolvabilităţii şi/sau lichidatorul nu pot soluţiona o problemă ce ţine de atribuţiile lor sau în cazul apariţiei unor litigii legate de soluţionarea unei probleme din competenţa acestora, persoana interesată este în drept să iniţieze delegarea problemelor spre examinare şi soluționare adunării creditorilor.
Articolul 55. Convocarea adunării creditorilor
(1) Adunarea creditorilor se convoacă de către administratorul insolvabilităţii sau, după caz, de către lichidator. Secretariatul adunării creditorilor se află în sarcina administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, dacă adunarea nu dispune altfel.
(2) Adunarea creditorilor se convoacă în cazurile prevăzute expres de lege şi ori de cîte ori este necesar. Adunarea creditorilor nu poate fi convocată pentru zilele de sâmbătă și duminică și nici pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare.
(3) Informația despre data, ora, locul și ordinea de zi a primei adunări a creditorilor se expediază fiecărui creditor sau reprezentantului său legal sub formă de aviz, împreună cu buletinul de vot, în termen de 5 zile de la data adoptării hotărârii de convocare. Informația despre convocarea următoarelor adunări ale creditorilor se publică în modul stabilit la art. 6, în cel mult 5 zile de la data adoptării hotărârii de convocare. Perioada dintre data expedierii avizului sau a publicării informației despre convocarea adunării creditorilor și data convocării nu trebuie să fie mai mică de 7 zile și nu trebuie să depășească 15 zile.
(4) Adunarea creditorilor poate fi convocată şi la cererea comitetului creditorilor, la cererea creditorilor ale căror creanţe reprezintă cel puţin 10% din suma totală a creanţelor validate cu drept de vot sau în temeiul unei încheieri a instanței de insolvabilitate.
(5) Cererea de convocare a adunării creditorilor va conține chestiunile ce urmează a fi incluse în ordinea de zi a adunării și va fi semnată de persoanele care cer convocarea. În termen de 5 zile de la data primirii cererii de convocare, administratorul insolvabilității/lichidatorul este obligat să adopte o hotărâre privind convocarea adunării creditorilor și să informeze creditorii despre convocarea acesteia sau despre hotărârea privind refuzul de a o convoca, dacă cererea nu corespunde cerințelor prezentului alineat. În termen de 3 zile de la data adoptării, hotărârea va fi expediată persoanelor care cer convocarea. Dacă, în termenul prevăzut, administratorul insolvabilității/lichidatorul nu a emis nicio decizie, persoanele care au depus cererea de convocare sunt în drept să convoace ei înșiși, pe cont propriu, adunarea creditorilor în modul stabilit de prezenta lege. Refuzul administratorului insolvabilității/al lichidatorului de a convoca adunarea creditorilor poate fi contestat în instanța de insolvabilitate. Dacă adunarea creditorilor declară întemeiată convocarea adunării, cheltuielile aferente ei se compensează din contul masei debitoare, iar dacă este neîntemeiată, cheltuielile se suportă de persoana care a convocat adunarea.
(6) Avizul privind convocarea adunării creditorilor trebuie să cuprindă ordinea ei de zi. Orice hotărâre a adunării creditorilor asupra unei chestiuni neincluse în ordinea de zi este nulă, cu excepţia cazului în care la adunare participă titularii tuturor creanţelor cu drept de vot.
(7) Persoana care a convocat adunarea creditorilor este obligată să acorde acestora posibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele aferente ordinii ei de zi cu cel puţin 3 zile înainte de adunare. Potrivit hotărârii de convocare, materialele menţionate pot fi, de asemenea, expediate fiecărui creditor sau reprezentant legal.
(8) Pentru validarea creanţelor, creditorii se convoacă la data fixată de către instanţa de insolvabilitate prin hotărâre de intentare a procesului de insolvabilitate. Şedinţa de judecată în care se validează creanţele înaintate de creditori faţă de patrimoniul debitorului se numeşte şedinţă de validare și are loc sub conducerea instanţei de insolvabilitate.
(9) Adunarea la care titularii creanţelor validate cu drept de vot decid, de regulă, în baza unui raport al administratorului insolvabilităţii desfăşurarea de mai departe a procesului de insolvabilitate (adunarea de raportare) se convoacă în cel mult 30 de zile din data ședinței de validare. Această ședință poate avea loc la aceeaşi dată cu adunarea de raportare.
(10) După aprobarea tabelului definitiv, prima adunare a creditorilor este prezidată de administratorul insolvabilităţii. Acesta, conform tabelului de creanţă aprobat, întocmește lista creditorilor cu drept de vot şi o prezintă spre semnare creditorilor prezenţi la adunare pentru determinarea cvorumului; întocmește şi prezintă spre aprobare ordinea de zi, care poate fi modificată şi completată de adunare sau la cererea unui creditor cu drept de vot; întocmește buletinele de vot, după caz, şi procesele-verbale de votare, precum şi procesul-verbal al adunării.
Articolul 56. Desfăşurarea adunării creditorilor
(1) Adunarea creditorilor se desfăşoară cu prezenţa creditorilor, prin mijloace electronice (teleconferință, videoconferință etc.), prin corespondenţă sau în formă mixtă. Adunarea creditorilor de raportare și ședința de validare nu pot avea loc prin corespondenţă.
(2) Buletinul de vot prin care se exprimă votul prin corespondență se semnează de către creditor sau reprezentantul lui și se transmite, prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii lui, până în ziua stabilită pentru exprimarea votului, administratorului insolvabilității/lichidatorului sau persoanei care a convocat adunarea.
(3) Pentru a participa nemijlocit la adunarea care se desfăşoară în prezenţa creditorilor sau în formă mixtă, creditorii sau reprezentanţii lor sînt obligaţi să se înregistreze, contra semnătură, în lista creditorilor cu drept de vot la comisia de înregistrare, constituită de persoana care a convocat adunarea şi care este nominalizată în avizul de convocare.
(4) Dreptul creditorului de a participa la adunare poate fi exercitat personal, precum şi prin intermediul unui reprezentant. În al doilea caz, reprezentantul prezintă comisiei de înregistrare procura perfectată în modul stabilit de lege. Creditorul are dreptul să își înlocuiască în orice moment reprezentantul şi să participe personal la adunare.
(5) Persoana care a convocat adunarea creditorilor este obligată să întocmească o listă a creditorilor cu drept de vot conform datelor din ultimul tabel consolidat de creanțe validate. Data la care se întocmește lista creditorilor cu drept de vot nu poate preceda data adoptării hotărârii de convocare a adunării.
(6) Lista creditorilor cu drept de vot va cuprinde:
a) data la care a fost întocmită;
b) numele şi prenumele/denumirile creditorilor, domiciliul/sediul, codul lor fiscal;
c) datele despre reprezentanţii legali ai creditorilor sau despre mandatari;
d) rangul şi valoarea creanţelor cu drept de vot care aparţin creditorilor;
e) semnătura persoanei care a întocmit lista creditorilor cu drept de vot;
f) semnătura judecătorului şi ștampila instanţei de insolvabilitate.
(7) Lista creditorilor cu drept de vot poate fi modificată înainte de adunare de către persoana care a convocat adunarea numai în cazul:
a) restabilirii şi/sau al validării definitive de către instanţa de insolvabilitate a drepturilor creditorilor neînscriși în listă;
b) corectării greșelilor comise la întocmirea listei;
c) cesiunii creanţelor anterior adunării de către persoanele înscrise în listă, dacă documentele de cesiune au fost perfectate corect;
d) stingerii anterior adunării a creanței persoanei înscrise în listă.
(8) - abrogat.
(9) După înregistrarea creditorilor prezenţi la adunare în lista creditorilor cu drept de vot, aceasta va fi semnată de membrii comisiei de înregistrare şi va fi remisă preşedintelui adunării, ales imediat după deschiderea ei din rândul creditorilor participanţi la adunare.
(10) Atribuţiile de secretar al adunării creditorilor, responsabil de corespunderea procesului-verbal opţiunilor şi hotărârilor adoptate de adunare, sînt exercitate de administratorul insolvabilităţii/lichidator sau, după caz, de o persoană invitată de preşedintele adunării din rândul creditorilor.
(11) La adunarea creditorilor, salariații debitorului pot fi reprezentați de un delegat din rândul lor, care va vota pentru întreaga valoare a creanţelor, ce constau din salarii şi alte drepturi băneşti.
(12) Desfășurarea adunării creditorilor și hotărârile ei se includ în procesul-verbal, semnat de preşedintele, de secretarul adunării, de administratorul insolvabilităţii/lichidator. La expunerea hotărârilor adunării se menționează opiniile separate declarate.
(13) În procesul-verbal al adunării creditorilor se consemnează:
a) data, ora şi locul adunării;
b) cuantumul total al creanţelor cu drept de vot înregistrate în tabelul de validare a creanţelor;
c) numărul de creanţe cu drept de vot reprezentate la adunare;
d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării;
e) ordinea de zi;
f) tezele principale ale cuvântărilor pe marginea ordinii de zi, numele şi prenumele celor care au ţinut discursuri;
g) hotărârile adoptate;
h) anexele la procesul-verbal (lista creditorilor cu drept de vot, dovada înştiinţării creditorilor despre convocarea adunării, actele de certificare a împuternicirilor reprezentanţilor creditorilor prezenţi la adunare, informaţia despre ţinerea adunării creditorilor adusă la cunoştinţă creditorilor şi textul buletinului de vot, procesul-verbal privind rezultatul votului, lista materialelor pentru ordinea de zi, textul discursurilor şi al opiniilor separate ale creditorilor la cererea acestora, dările de seamă şi rapoartele prezentate adunării creditorilor, exemplare ale regulamentelor şi/sau ale altor acte aprobate de adunarea creditorilor, alte documente prevăzute în hotărârea adunării creditorilor).
(14) Prin grija administratorului insolvabilităţii/lichidatorului sau a unei alte persoane care a convocat adunarea, procesul-verbal se depune la dosarul cauzei în termen de 7 zile lucrătoare de la data adunării creditorilor.
Articolul 57. Cvorumul adunării creditorilor
(1) La adunarea creditorilor unde se soluţionează problemele valorificării masei debitoare negrevate cu garanţii, drept de vot au numai creditorii chirografari. Hotărîrea de valorificare a bunurilor afectate cu garanţii se ia numai de creditorii garantaţi, care dețin garanții reale asupra acestor bunuri. Creditorii cu creanțe sub condiție suspensivă pot vota doar după îndeplinirea condiției.
(2) În alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), drept de vot au atât creditorii chirografari, cât şi creditorii garantați.
(3) Adunarea creditorilor este deliberativă dacă, la momentul încheierii înregistrării, au fost înscriși şi participă la adunare majoritatea simplă a creditorilor cu drept de vot care deţin mai mult de:
a) 50% din valoarea totală a creanţelor chirografare validate – în cazurile prevăzute la alin. (1);
b) 50% din valoarea totală a creanţelor validate – în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1).
(4) Valoarea totală a creanţelor prevăzute la alin. (3) se va determina:
a) ulterior confirmării tabelului definitiv şi pînă la confirmarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din tabelul definitiv;
b) ulterior confirmării tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din acesta.
(5) În cazul în care creditorilor li se expediază buletine de vot, la stabilirea cvorumului şi la totalizarea rezultatului votării se ţine cont de voturile exprimate prin buletinele primite de persoana care a convocat adunarea cu cel puţin o zi înainte de adunarea creditorilor.
(6) Dacă la adunarea creditorilor nu s-a întrunit numărul necesar de creditori cu drept de vot sau nu a fost reprezentată suma necesară de creanţe, adunarea creditorilor se va convoca repetat. Data convocării repetate a adunării creditorilor se stabileşte de cei prezenți şi nu va fi mai devreme de 7 zile şi nu mai târziu de 15 de zile de la data la care a fost fixată adunarea care nu și-a ținut lucrările.
(7) Despre adunarea creditorilor convocată repetat, creditorii care nu au fost prezenți la cea care nu și-a ținut lucrările vor fi informați în aceeaşi formă, cel târziu cu 3 zile înainte de ţinerea adunării convocate repetat.
(8) În cazul în care adunarea creditorilor se convoacă repetat, modificarea ordinii de zi nu se admite, cu excepția situației în care sînt prezenți toți creditorii cu drept de vot.
(9) Adunarea creditorilor convocată repetat este deliberativă, indiferent de numărul creditorilor cu drept de vot prezenţi şi indiferent de valoarea creanţelor reprezentate, dacă toţi creditorii au fost notificaţi în modul şi în termenul stabilit despre data, ora, locul şi ordinea de zi.
(10) Dacă legea nu prevede altfel, hotărârile adunării creditorilor se adoptă cu votul majorităţii simple a creditorilor cu drept de vot prezenţi la adunare, cu condiţia ca aceştia să deţină mai mult de jumătate din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot reprezentate la adunare. Hotărârile adunării creditorilor convocate repetat se iau cu majoritatea simplă din valoarea creanțelor creditorilor prezenți la adunare. Hotărârile adunării creditorilor privind alegerea comitetului creditorilor se adoptă prin vot cumulativ.
(11) La adunarea creditorilor, votul poate fi deschis sau secret. La adunarea prin corespondenţă sau la adunarea mixtă, votul va fi numai deschis.
(12) La adunarea creditorilor, votarea se face după principiul „un leu creanţă validată este egală cu un vot”. Asupra fiecărei chestiuni puse la vot, creditorul poate vota „pentru” ori „împotrivă”. Voturile creditorilor care nu sînt exprimate în nici una dintre variantele de votare prevăzute se vor considera voturi exprimate „împotrivă”. La votarea hotărârilor participă numai creditorii cu drept de vot în problemele respective.
(13) Membrii comitetului creditorilor care deţin creanţe validate şi/sau reprezintă alţi creditori cu drept de vot participând la adunare personal şi/sau în calitate de reprezentanţi ai creditorilor vor trebui să părăsească pe timpul votării adunarea creditorilor la care, prin vot deschis, se decid probleme privind:
a) stabilirea cuantumului soldei, al retribuțiilor stimulative la totalizarea activităţii şi al compensațiilor cheltuielilor de exercitare a funcţiei de membru al comitetului creditorilor și periodicitatea plății lor;
b) tragerea lor la răspundere sau exonerarea lor de răspundere;
c) desemnarea componenţei numerice a comitetului creditorilor.
(14) Prezenţa în şedinţă a membrilor comitetului creditorilor consemnați la alin. (13) se ia în considerare la stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votării se consideră că aceste persoane s-au abținut.
(15) Dacă a votat împotriva hotărârii, creditorul are dreptul să exprime opinie separată, care se va anexa la procesul-verbal al adunării creditorilor sau va fi consemnată în el.
Articolul 58. Buletinul de vot
(1) Votarea în cadrul adunării generale a creditorilor prin corespondenţă şi al adunării mixte, precum şi votarea secretă se fac cu buletin de vot a cărui formă şi al cărui text se aprobă de comitetul creditorilor.
(2) La adunarea la care sînt prezenţi creditorii, buletinele de vot pot fi completate înainte de adunare şi prezentate la înregistrarea participanţilor la adunare sau nemijlocit în timpul adunării.
(3) Buletinul de vot va cuprinde:
a) denumirea integrală a firmei debitorului insolvabil şi procedura intentată lui;
b) denumirea „Buletin de vot”;
c) data, ora şi locul adunării creditorilor;
d) formularea chestiunilor puse la vot şi succesiunea lor;
e) datele fiecărui candidat la funcţia de administrator al procesului de insolvabilitate, de membru al comitetului creditorilor, numele şi prenumele acestora;
f) variantele votului asupra fiecărei chestiuni puse la vot, exprimate prin cuvintele „pentru”, „contra”;
g) modul de completare a buletinului – la votul cumulativ;
h) numele şi prenumele/denumirea creditorului – la votul deschis;
i) rangul şi valoarea creanţelor cu drept de vot ce aparţin creditorului;
j) termenul de restituire a buletinului.
(4) La completarea buletinului de vot, creditorul sau reprezentantul lui, în dreptul fiecărei chestiuni puse la vot, va lăsa doar una din variantele prevăzute ale votului.
(5) Dacă votul este deschis, buletinul va fi semnat de creditor sau de reprezentantul lui. Dacă votul este dat prin corespondenţă, semnătura creditorului sau a reprezentantului său legal va fi autentificată în modul stabilit.
(6) Supravegherea colectării buletinelor de vot şi numărarea voturilor date prin corespondenţă şi în formă mixtă se efectuează de către persoana care a convocat adunarea, dacă adunarea nu a dispus altfel.
(7) La numărarea voturilor date prin buletine de vot se iau în considerare voturile exprimate asupra problemelor în dreptul cărora votantul a lăsat în buletin numai una din variantele posibile de vot.
(8) La adunarea creditorilor mixtă, buletinele de vot vor fi prezentate în termenul indicat în buletin sau în timpul votării cu prezenţa creditorilor.
(9) Rezultatul votării se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele şi de secretarul prezenţi la adunare.
(10) După perfectarea procesului-verbal privind rezultatul votului şi a procesului-verbal al adunării creditorilor, buletinele de vot se sigilează şi se depun la dosarul respectiv.
(11) Rezultatul votării în adunarea la care sînt prezenţi creditorii sau care se desfășoară prin mijloace electronice (teleconferință, videoconferință etc.) se anunță în aceeași adunare, iar rezultatul votării prin corespondenţă sau al votării mixte se anunță suplimentar într-un aviz şi/sau intr-o informaţie despre rezultatul votului.
(12) Hotărârea adunării creditorilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votării, dacă legislaţia în vigoare sau hotărârea adunării nu prevede un alt termen de intrare a ei în vigoare. Hotărârile adoptate de adunarea creditorilor sînt obligatorii pentru administratorul insolvabilităţii/lichidator, pentru reprezentantul debitorului şi membrii comitetului creditorilor, pentru toţi creditorii, atât cei prezenţi, cât şi cei care au lipsit de la adunare.
Articolul 59. Anularea hotărârii adunării creditorilor
(1) Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de instanța de insolvabilitate, pentru încălcări de procedură, precum și pentru motive de ilegalitate, la cererea administratorului insolvabilității/lichidatorului, a reprezentantului debitorului sau a creditorilor. Pot cere anularea hotărârii creditorii care:
a) au votat împotriva hotărârii, faptul fiind consemnat în procesul-verbal al adunării;
b) nu au fost admiși la adunare fără temei legal sau nu au fost înștiințați, în modul stabilit de prezenta lege, despre data, ora și locul adunării;
c) sunt lezați în drepturi printr-o hotărâre asupra unei chestiuni care nu era inclusă în ordinea de zi a adunării creditorilor sau prin faptul că adunarea a avut loc fără cvorumul stabilit de lege, cu încălcarea cotelor de voturi.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se depune la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data luării cunoştinţei de procesul-verbal al adunării creditorilor şi se soluţionează în şedinţă publică în cel mult 10 zile lucrătoare, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului şi a preşedintelui adunării creditorilor.
(3) Anularea hotărârii adunării creditorilor trebuie adusă la cunoştinţă tuturor creditorilor. Încheierea de anulare poate fi atacată cu recurs de orice creditor chirografar sau creditor garantat. Încheierea de respingere a cererii de anulare poate fi atacată cu recurs de către solicitant.
§ 2. Comitetul creditorilor
Articolul 60. Constituirea comitetului creditorilor
(1) După intentarea procesului de insolvabilitate şi pînă la prima adunare a creditorilor, instanţa de insolvabilitate poate institui, în raport cu numărul creditorilor din tabelul preliminar de creanţe, un comitet al creditorilor din 3 sau 5 reprezentanţi ai creditorilor cu cele mai mari ca valoare creanţe garantate sau creanțe chirografare. Comitetul creditorilor, instituit de către instanța de judecată, nu are dreptul să aprobe încheierea actelor de proporții prevăzute la art. 69.
(2) Membrii comitetului creditorilor vor alege preşedintele lui. Comitetul creditorilor va fi citat în persoana preşedintelui, iar în lipsa acestuia, în persoana oricărui membru.
(3) Dacă, din cauza numărului restrâns de creditori, instanţa de insolvabilitate nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de adunarea creditorilor sau de un reprezentant al creditorilor desemnat de adunare sau, după caz, numit de instanţa de insolvabilitate.
(4) La prima lor adunare, creditorii pot decide menţinerea sau dizolvarea comitetului instituit de instanţa de insolvabilitate. În cazul dizolvării, adunarea creditorilor alege un comitet din 3 sau 5 persoane fizice, reprezentanţi ai creditorilor garantați şi ai creditorilor chirografari, dintre primii 10 creditori luați în ordinea valorii fiecărui rang de creanță, care se oferă voluntar, sau, după caz, dintre persoane fizice terţe propuse spre votare de creditorii cu drept de vot. În calitate de membru al comitetului creditorilor pot fi aleși și funcţionari publici. Un creditor are dreptul să înainteze un singur candidat la funcţia de membru al comitetului creditorilor. Comitetul desemnat va înlocui comitetul instituit de instanţa de insolvabilitate.
(5) Dacă pentru alegerea comitetului nu s-au întrunit majoritatea necesară de voturi, se menţine comitetul instituit de instanţa de insolvabilitate. La propunerea administratorului insolvabilităţii sau a celorlalţi membri ai comitetului, instanţa consemnează prin încheiere modificarea componenţei acestuia, astfel încât criteriul de reprezentare a tuturor rangurilor de creanțe să fie respectat în toate fazele procedurii.
(6) Comitetul creditorilor ales de adunarea creditorilor are mandat pentru întreaga perioadă de derulare a procedurii faţă de debitor. Adunarea creditorilor poate decide instituirea comitetului creditorilor, modificarea componenţei sau dizolvarea lui la orice etapă a procedurii de insolvabilitate, a procedurii falimentului şi a procedurii de restructurare. Adunarea creditorilor poate alege noi membri ai comitetului atât pentru înlocuirea celor existenți, cât şi pentru suplimentarea numărului lor.
(7) Membrii organelor de conducere ale debitorului, asociaţii, acţionarii lui, alte persoane afiliate şi/sau interdependente care dispun de creanţe faţă de patrimoniul debitorului, precum şi creditorii de rang inferior nu pot fi aleşi membri ai comitetului creditorilor. Nu poate fi membru al comitetului creditorilor nici persoana supusă unei măsuri de ocrotire judiciare (ocrotirea provizorie, curatela sau tutela) sau condamnată pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de funcţie, înșelăciune sau abuz de încredere, uz de fals, calomnie, dare sau luare de mită, pentru alte infracţiuni contra proprietăţii prevăzute de legislaţie şi ale cărei antecedente penale nu au fost stinse. Nu poate fi aleasă nici persoana care se află în conflict de interese cu debitorul sau a cărei calitate de membru al comitetului creditorilor este limitată de legislaţia în vigoare. Astfel de persoane deja alese vor fi revocate din funcţie.
(8) Membrii comitetului creditorilor sînt aleși prin vot cumulativ, fiecare creanţă cu drept de vot exprimând un număr de voturi egal cu cel al componenței numerice a comitetului. Creditorul este în drept să dea voturile exprimate de creanţele sale unui singur candidat ori să le distribuie egal ori în alt mod între câțiva candidaţi la funcţia de membru al comitetului creditorilor. Se consideră aleşi în comitetul creditorilor candidaţii care au întrunit cel mai mare număr de voturi.
(9) Pentru completarea componenţei de bază a comitetului creditorilor în cazul retragerii de membri se alege în modul stabilit rezerva comitetului din două persoane. Subrogarea membrilor comitetului creditorilor retraşi se efectuează de către comitetul creditorilor din contul rezervei disponibile.
(10) În cazul lipsei de rezervă și/sau al epuizării rezervei, comitetul creditorilor se completează prin alegere complementară la cea mai apropiată adunare a creditorilor. În acest caz, alegerea se face în modul prevăzut la alin. (8).
(11) Împuternicirile comitetului creditorilor încetează în momentul:
a) adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor de alegere a noii lui componenţe; sau
b) adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor de încetare înainte de termen a împuternicirilor componenţei precedente a comitetului în cazul în care o nouă componenţă nu a fost aleasă; sau
c) încetării procedurii pentru care a avut mandat; sau
d) reducerii componenţei sale cu mai mult de o treime, dacă rezerva sa a fost epuizată, iar adunarea creditorilor nu a fost convocată pe parcursul a 10 zile.
(12) În cazul prevăzut la alin. (11), comitetul creditorilor este în drept să solicite convocarea adunării creditorilor pentru alegerea noii sale componenţe, nefiind în drept să ia alte hotărâri.
(13) Membrul comitetului creditorilor poate fi destituit şi de instanţa de insolvabilitate din motive întemeiate. Încheierea judecătorească de destituire poate fi luată din oficiu sau la cererea creditorilor. Înainte de destituire, instanţa de insolvabilitate audiază membrul comitetului. Încheierea de destituire poate fi atacată cu recurs de către cel destituit.
(14) Preşedintele comitetului creditorilor este ales de comitetul creditorilor dintre membrii lui aleşi. În absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia le exercită un membru al comitetului creditorilor ales de membrii lui cu majoritatea din numărul membrilor prezenţi la şedinţă. Preşedintele comitetului creditorilor are următoarele atribuţii:
a) organizează activitatea comitetului creditorilor;
b) prezidează şedinţele comitetului creditorilor;
c) informează adunarea creditorilor și instanța de insolvabilitate despre activitatea comitetului;
d) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
Articolul 61. Atribuţiile şi răspunderea membrilor
comitetului creditorilor
(1) În perioada dintre adunările creditorilor, reprezentarea intereselor creditorilor, adoptarea de hotărâri ce vizează problemele stringente ale procedurii, supravegherea activităţii administratorului de insolvabilitate/lichidatorului, a executării hotărârilor adunării creditorilor, a hotărârilor şi încheierilor instanței de insolvabilitate țin de atribuțiile comitetului creditorilor.
(2) Comitetul creditorilor se subordonează adunării creditorilor şi este supravegheat de instanţa de insolvabilitate. El prezintă adunării creditorilor şi, după caz, instanţei de insolvabilitate dare de seamă privind activitatea sa din perioada de raportare. În cursul derulării procedurii, instanţa de insolvabilitate poate cere asistenţa comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia. Comitetul creditorilor trebuie să se informeze cu privire la mersul afacerilor şi să verifice documentele de evidenţă contabile, soldul şi rulajul banilor în conturile de acumulare.
(3) Comitetul creditorilor nu reprezintă societatea insolvabilă, dar acordă sprijin administratorului insolvabilităţii/lichidatorului în gestionarea debitorului, limitându-şi activitatea la adoptarea de hotărâri pe marginea problemelor care îi sînt atribuite de prezenta lege.
(4) Dacă, prin hotărâre, adunarea creditorilor nu prevede altfel, comitetul creditorilor are următoarele atribuţii:
a) să analizeze situaţia debitorului şi să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activităţii debitorului şi la planurile de restructurare propuse;
b) să negocieze cu administratorul insolvabilităţii/lichidatorul care doreşte să fie desemnat de către creditori condiţiile numirii şi să recomande adunării creditorilor astfel de numiri;
c) să ia cunoştinţă de rapoartele administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, să le analizeze şi să le contesteze, după caz;
d) să întocmească rapoarte sau dări de seamă despre măsurile luate de administratorul insolvabilităţii/lichidator şi despre efectele acestora, să le prezinte adunării creditorilor şi să propună motivat şi alte măsuri;
e) să solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
f) să oblige administratorul insolvabilităţii/lichidatorul să introducă acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial făcute de debitor în dauna creditorilor;
g) să solicite administratorului insolvabilității/lichidatorului sau instanței de insolvabilitate convocarea adunării creditorilor, să aprobe ordinea ei de zi, să participe la adunare şi să rezolve alte probleme aferente pregătirii şi ţinerii adunării creditorilor;
h) să aprobe valoarea estimativă a bunurilor din masa debitoare valorificată;
i) să decidă distribuirea intermediară a masei debitoare şi constituirea de mijloace în fondurile de rezervă necesare acoperirii cheltuielilor viitoare ale procesului de insolvabilitate;
j) să aprobe fondul sau normativele de retribuire a personalului societăţii aflate în proces de insolvabilitate;
k) să aprobe bilanţurile contabile;
l) să aprobe regulamentele necesare desfăşurării procedurilor de insolvabilitate;
m) să hotărască deschiderea, transformarea sau lichidarea filialelor şi a reprezentanţelor societăţii aflate în proces de insolvabilitate, numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor acestora;
n) să aprobe normativele privind devizele de cheltuieli;
o) să stabilească lista de date care constituie secretul comercial al debitorului şi să aprobe regulamentul privind secretul comercial;
p) să rezolve problemele ce țin de participarea debitorului la fondarea şi la activitatea întreprinderilor, de modul şi de sursele de finanţare a cheltuielilor aferente fondării şi activității lor;
q) să rezolve problemele ce țin de încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art. 69;
r) să rezolve alte probleme, atribuite de prezenta lege şi/sau de hotărârile adunării creditorilor.
(5) În cazul în care comitetul creditorilor nu este format sau împuternicirile lui au încetat, acestea sînt exercitate de adunarea creditorilor. Împuternicirile comitetului creditorilor nu pot fi delegate niciunei alte persoane.
(6) În perioada de exercitare a funcţiilor, membrilor comitetului creditorilor li se pot plăti din contul creditorului solde, retribuţii stimulative la totalizarea activităţii, iar din masa debitoare, compensaţia cheltuielilor de exercitare a funcţiei de membru al comitetului creditorilor într-o mărime stabilită prin hotărâre de adunarea creditorilor.
(7) În cazul în care îşi încalcă obligaţiile stabilite în prezenta lege, membrii comitetului creditorilor poartă răspundere pentru prejudiciul adus creditorilor garantaţi şi creditorilor chirografari.
Articolul 62. Modul de funcţionare a comitetului
creditorilor şi de adoptare a hotărârilor
(1) Comitetul creditorilor se întruneşte în şedinţe lunar, la iniţiativa preşedintelui său ori la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, după caz, ori a cel puţin 2 membri şi ori de câte ori este necesar.
(2) Şedinţa comitetului creditorilor are cvorum şi este deliberativă dacă întrunește majoritatea membrilor acestuia.
(3) Fiecare membru al comitetului creditorilor deţine un singur vot. Nu se admite transmiterea votului către un alt membru al comitetului sau către un terț.
(4) Hotărîrea comitetului creditorilor se ia cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă. În caz de paritate de voturi, cel al preşedintelui este decisiv.
(5) Şedinţa comitetului creditorilor decurge în prezenţa administratorului insolvabilităţii/lichidatorului. Lucrările ședinței se consemnează într-un proces-verbal, în care sînt redate pe scurt conţinutul dezbaterilor, hotărârile adoptate.
(6) Hotărârea comitetului creditorilor este obligatorie pentru toate persoanele antrenate în procedurile de insolvabilitate, de faliment sau de restructurare a debitorului și acționează în partea ce nu contravine hotărârilor adunării creditorilor și ale instanței de insolvabilitate.
(7) Hotărârile comitetului creditorilor adoptate în perioada de gestiune se prezintă instanței de insolvabilitate în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării și sînt aduse la cunoștință adunării creditorilor la următoarea ei ședință.
(8) Membrul comitetului creditorilor care se află în interes propriu în conflict cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură se va abţine de la vot.
(9) Orice creditor, reprezentantul debitorului sau administratorul insolvabilității/lichidatorul poate contesta în instanța de insolvabilitate hotărârea comitetului creditorilor în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de procesul-verbal al ședinței comitetului creditorilor.
(10) Contestaţia prevăzută la alin. (9) va fi soluţionată de instanţa de insolvabilitate în şedinţă publică, în cel mult 10 zile lucrătoare, cu citarea persoanei care a depus-o, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a preşedintelui comitetului creditorilor. Încheierea instanţei de insolvabilitate de anulare a hotărârii comitetului creditorilor sau de respingere a contestaţiei poate fi atacată cu recurs de persoanele vizate în ea.
Secţiunea a 6-a
Administratorul insolvabilităţii şi lichidatorul
Articolul 63. Desemnarea administratorului insolvabilităţii
(1) Administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu (denumiți în continuare administrator) sînt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observație, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului.
(2) Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.
(3) Administratorul şi lichidatorul îşi exercită activitatea conform prevederilor legii.
(4) La etapa intentării procedurii, instanţa de insolvabilitate desemnează candidatura administratorului provizoriu, administratorului insolvabilităţii sau a lichidatorului, propusă de debitor sau de creditorul care a iniţiat procedura. În cazul în care debitorul sau creditorul nu prezintă candidatura administratorului/ lichidatorului pînă la intentarea procedurii, instanţa este în drept să numească în mod aleatoriu orice persoană din lista administratorilor şi a lichidatorilor. În situaţia în care numirea administratorului sau a lichidatorului s-a efectuat contrar procedurii stabilite, desemnarea este susceptibilă de anulare la cererea oricărui participant la proces. Sarcina probaţiunii revine părţii care s-a opus desemnării.
(5) Administratorul şi lichidatorul sînt obligați, din data desemnării lor şi pe tot parcursul procesului, să informeze instanţa de insolvabilitate şi comitetul creditorilor despre orice incompatibilitate stabilită de lege, precum şi despre orice conflict de interese care a existat anterior sau care a apărut după desemnare. Instanţa de judecată este în drept să decidă dacă anumite relaţii ale administratorului/lichidatorului cu părţile în proces ori anumite conflicte de interese afectează sau nu imparţialitatea administratorului/lichidatorului în procesul derulat.
(6) Administratorul şi lichidatorul sînt înscriși în registrul de stat al persoanelor juridice şi în registrul de stat al întreprinzătorilor individuali la rubrica respectivă a debitorului, în temeiul unei hotărâri sau încheieri judecătorești.
(7) Atribuţiile administratorului insolvabilităţii încetează în momentul în care instanţa de insolvabilitate stabilește atribuţiile lichidatorului. Și administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii numit anterior poate fi desemnat lichidator.
(8) Una și aceeași persoană poate fi desemnată nelimitat în funcția de administrator provizoriu, administrator al insolvabilității sau lichidator.
(9) Înainte de acceptarea desemnării în funcția de administrator al insolvabilității în procedura de restructurare sau de lichidator în procedura falimentului la al unsprezecelea și la oricare dintre următorii debitori, persoana propusă va comunica comitetului creditorilor sau, după caz, adunării creditorilor numărul exact al debitorilor la care aceasta este administrator sau lichidator. Urmare a înștiințării, comitetul creditorilor sau adunarea creditorilor poate alege între a desemna administratorul/lichidatorul propus sau a propune instanței de insolvabilitate să numească un alt administrator/lichidator.
Articolul 64.
abrogat.
Articolul 65. Propunerea unui alt administrator
(1) După desemnarea de către instanţa de insolvabilitate a administratorului/ lichidatorului, la prima adunare a creditorilor convocată după şedinţa de validare, creditorii pot propune un alt administrator/lichidator. Instanţa poate respinge propunerea adunării creditorilor numai dacă cel propus nu întruneşte condiţiile stabilite de lege. Încheierea de respingere a propunerii adunării creditorilor poate fi atacată cu recurs de orice creditor.
(2) Candidatura administratorului/lichidatorului poate fi înaintată de orice creditor sau de către debitor. Se consideră propusă instanţei de insolvabilitate spre aprobare candidatura care a acumulat cele mai multe voturi conform art. 57.
Articolul 66. Atribuţiile principale și drepturile
administratorului şi lichidatorului
(1) Administratorul şi lichidatorul au următoarele atribuţii principale:
a) examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura de insolvabilitate în raport cu situaţia de fapt, întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la insolvabilitate, menţionându-se persoanele cărora le-ar fi imputabile şi premisele angajării răspunderii acestora în condiţiile legii, prezentarea acestui raport instanţei de insolvabilitate în termenul stabilit de ea;
b) deschiderea, examinarea, sigilarea, sechestrarea încăperilor de producţie, a depozitelor, spaţiilor comerciale şi administrative, altor asemenea; evacuarea bunurilor şi a persoanelor din încăperile ocupate ilegal; inventarierea patrimoniului debitorului, partajarea lui, adoptarea de măsuri pentru conservarea masei debitoare;
c) notificarea creditorilor, verificarea creanţelor şi, după caz, formularea de obiecţii referitor la ele, întocmirea tabelelor de creanţe;
d) convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului adunării creditorilor sau a acţionarilor, a asociaţilor ori a membrilor debitorului persoană juridică;
e) primirea remuneraţiei în modul stabilit de lege;
f) solicitarea şi primirea gratuită de la participanţii la procesul de insolvabilitate, de la alte persoane, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, a informaţiilor şi explicaţiilor necesare pentru executarea atribuţiilor, precum şi de la debitor a informaţiilor despre veniturile şi bunurile ce îi aparţin cu titlu de proprietate, inclusiv despre cele care se află în proprietate comună pe cote-părţi;
g) solicitarea instanţei de a dispune participarea colaboratorilor organelor afacerilor interne la executarea atribuţiilor;
h) exercitarea dreptului de acces în spaţiile de serviciu ale debitorului, studierea documentelor care se află acolo, efectuarea, după caz, a expertizei activităţilor cuprinse în procedurile derulate la cererea instanţei sau a altor organe, inclusiv în procedură de urmărire penală;
i) sesizarea organelor de resort despre contravenţiile şi/sau infracţiunile depistate în executarea atribuţiilor;
j) organizarea şi vânzarea la licitaţie sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege;
k) încheierea de tranzacţii, stingerea datoriilor, dispunerea încetării fidejusiunii, renunţarea la garanţii reale cu condiţia confirmării acestor acțiuni de către adunarea creditorilor sau comitetul creditorilor;
l) colectarea datoriilor faţă de debitor şi recuperarea silită a bunurilor debitorului aflate în posesiunea unor terţi;
l¹) obținerea de finanțări postintentare pentru continuarea activității debitorului sau menținerea valorii bunurilor din masa debitoare și încheierea, în acest scop, a contractelor de finanțări postintentare, precum și a contractelor de constituire a garanțiilor;
l²) inițierea proceselor judiciare privind urmărirea datoriilor, încasarea prejudiciului și anularea actelor juridice în temeiul prezentei legi și al altor acte legislative;
m) administrarea conturilor bancare speciale, destinate acumulării mijloacelor băneşti obţinute în procesul de insolvabilitate, denumite în continuare conturi de acumulare. Astfel de conturi se deschid în băncile care nu sînt creditori ai debitorului;
n) executarea măsurilor de asigurare aplicate de instanţa de insolvabilitate în cazurile prevăzute expres de ea;
o) îndeplinirea hotărârilor instanţei de insolvabilitate, a hotărârilor adunării creditorilor şi ale comitetului creditorilor, adoptate în limitele competenţei lor, emiterea de ordine, decizii, dispoziţii şi de alte acte în vederea exercitării atribuţiilor;
p) elaborarea planului procedurii de restructurare la solicitarea adunării sau a comitetului creditorilor;
q) prezentarea către instanţa de insolvabilitate, adunarea creditorilor sau comitetul creditorilor a rapoartelor despre starea masei debitoare şi despre îndeplinirea atribuţiilor;
r) ţinerea registrelor de evidenţă a datoriilor creditoare şi a datoriilor debitoare ale debitorului;
s) conducerea şi/sau supravegherea debitorului, administrarea masei debitoare;
t) asigurarea integrităţii masei debitoare, asigurarea prin contract a bunurilor, după caz;
u) elaborarea criteriilor de concediere şi angajarea specialiştilor sau a experţilor;
v) disponibilizarea angajaţilor debitorului;
w) contestarea în instanţa de insolvabilitate, în modul stabilit de lege, a creanţelor creditorilor şi a oricăror tranzacţii sau transferuri;
x) sesizarea instanţei de insolvabilitate despre orice alte probleme care apar pe parcursul exercitării atribuţiilor sale;
y) distribuirea către creditori a sumelor de bani rezultate din valorificarea masei debitoare, conform prezentei legi, întocmirea bilanţului de lichidare a debitorului;
z) efectuarea unor alte acțiuni stabilite expres de prezenta lege.
(2) Instanţa de insolvabilitate poate stabili, la cerere sau din oficiu, administratorului/lichidatorului, prin încheiere, orice alte atribuţii în afara celor prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor trecute în competenţa exclusivă a judecăţii în condițiile legii.
(3) Atribuţiile legale ale administratorului/lichidatorului, precum şi cele stabilite exclusiv în sarcina acestora de către instanţa de insolvabilitate în perioada de observare, în procedura de insolvabilitate, în procedura falimentului sau în procedura de restructurare, nu pot fi remise unor alte persoane sau organe ori reprezentate şi exercitate de ele.
(4) Administratorul/lichidatorul poate fi, totuşi, asistat de avocat sau de jurisconsult în exerciţiul atribuţiilor şi poate da mandat, în condiţiile legii, la încheierea sau la exercitarea unor acte juridice ori procesuale care nu presupun exerciţiul atribuţiilor lor exclusive.
(5) Administratorul/lichidatorul desemnat este succesor în drepturile procesuale ale administratorilor/lichidatorilor desemnaţi anterior în cauză.
Articolul 67. Supravegherea administratorului/lichidatorului
de către instanţa de insolvabilitate
(1) Administratorul/lichidatorul îşi exercită atribuţiile sub supravegherea instanţei de insolvabilitate care examinează cauza de insolvabilitate. Instanţa poate solicita oricând explicaţii sau un raport despre starea de lucruri şi despre administrarea masei debitoare. Dacă administratorul/lichidatorul nu îşi îndeplinește obligaţiile sau dacă administratorul/lichidatorul destituit nu prezintă raport pentru perioada sa de activitate, nu restituie bunurile şi nici documentele pe care le deţine în legătură cu procesul de insolvabilitate, instanța aplică, în calitate de sancțiune procedurală, o amendă judiciară de până la 500 de unități convenționale, potrivit cuantumului stabilit pentru unitatea convențională în Codul de procedură civilă.
(2) Administratorul/lichidatorul poate ataca cu recurs încheierea judecătorească privind aplicarea amenzii.
(3) În cazul în care constată existența unei fapte ce poate constitui o abatere disciplinară săvârșită de administrator/lichidator, prevăzută de Legea nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați, instanța de insolvabilitate sesizează Comisia de autorizare și disciplină în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării.
Articolul 68. Exercitarea de către administrator/lichidator
a atribuţiilor
(1) Administratorul/lichidatorul îşi exercită atribuţiile cu diligenţa unui bun profesionist, acţionînd pe propria răspundere.
(2) În procedura de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura de restructurare, acţiunile administratorului/lichidatorului sînt orientate spre păstrarea, majorarea şi valorificarea cît mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea cît mai deplină a creanţelor creditorilor.
(3) Administratorul/lichidatorul ţine un registru, şnuruit, sigilat de către instanţa de insolvabilitate, în care consemnează operaţiunile efectuate cu bunurile masei debitoare, coordonate cu creditorii, precum şi operaţiunile de recuperare a bunurilor debitorului. Administratorul/lichidatorul prezintă registrul, la cerere, împreună cu rapoartele sale, instanţei de insolvabilitate spre informare. La încheierea procesului, registrul este remis instanţei împreună cu raportul final.
(4) În vederea îndeplinirii atribuţiilor, administratorul/lichidatorul va desemna şi/sau angaja specialiști. Numirea şi mărimea remuneraţiilor specialiștilor vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor.
(5) Administratorul/lichidatorul efectuează în bază de concurs cumpărarea, remiterea în gestiune a bunurilor din masa debitoare, angajarea de specialişti și de experţi, dacă adunarea creditorilor sau comitetul creditorilor nu stabilește altfel.
(6) Exercitarea atribuţiilor de administrator/lichidator este compatibilă cu activitatea de avocat, de consilier juridic, de expert contabil, de contabil autorizat, de evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator, de conciliator şi de expert financiar.
(7) Administratorul/lichidatorul unui debitor insolvabil nu poate să reprezinte concomitent interesele creditorului acestuia. În astfel de cazuri, creditorul declarat insolvabil va fi reprezentat în procedura de insolvabilitate a debitorului de către preşedintele comitetului creditorilor sau, după caz, de un delegat desemnat de adunarea creditorilor.
(8) Cerinţele administratorului/lichidatorului înaintate în exercitarea atribuţiilor sînt obligatorii pentru toate autorităţile publice, persoanele juridice, persoanele cu funcţie de răspundere şi persoanele fizice. La cererea administratorului/lichidatorului, deţinătorii de registre, băncile și alți prestatori de servicii de plată, organele cadastrale şi Serviciul Fiscal de Stat sînt obligate să le comunice gratuit, în cel mult 10 zile, informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege.
(9) Pentru neexecutarea cerinţelor administratorului/lichidatorului sau pentru impedimentele puse lor prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi de documente, precum şi prin alte acţiuni sau inacţiuni, persoanele culpabile sînt sancţionate, la demersul administratorului/lichidatorului, prin amendă judecătorească de pînă la 3000 de lei, care se achită la bugetul de stat. Pentru neexecutarea intenţionată și repetată a cerinţelor administratorului/lichidatorului sau pentru impedimentul, pus lor prin diferite acţiuni, al exercitării atribuţiilor, instanţa aplică amendă judecătorească de la 3000 la 6000 de lei. Demersul se examinează de către instanţă cu citarea administratorului/lichidatorului şi a persoanei a cărei amendare se solicită. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cauzei. Încheierea de aplicare a amenzii poate fi atacată cu recurs.
(10) Reprezentantul debitorului, orice creditor pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administrator/lichidator. Instanţa de insolvabilitate va soluţiona contestaţia în termen de 10 zile de la înregistrare, cu citarea contestatorului, a administratorului/lichidatorului şi a comitetului creditorilor, având dreptul să suspende, la cererea contestatorului, executarea măsurii contestate.
(11) Administratorul/lichidatorul este obligat să deschidă conturi curente speciale (conturi de acumulare), în care se trec sumele provenite din procedurile de insolvabilitate. Mijloacele bănești din conturile de acumulare nu pot fi urmărite în baza pretențiilor înaintate de creditorii administratorului/lichidatorului, iar operațiunile în aceste conturi nu pot fi sistate.
Articolul 69. Actele de proporţii ale administratorului
insolvabilităţii/ lichidatorului
(1) Actul de proporții efectuat de administratorul insolvabilității/lichidator reprezintă un act juridic sau câteva acte juridice legate reciproc, încheiate direct sau indirect, privind obținerea de finanțări postintentare, cu sau fără grevarea bunurilor din masa debitoare, ori alte tranzacții asupra bunurilor a căror valoare reprezintă peste 10% din valoarea totală a masei debitoare conform ultimului raport de evaluare, iar în lipsa acestuia, conform ultimului raport financiar.
(2) Sub incidența alin. (1) nu cad actele efectuate în procesul activităţii curente prevăzute de prezenta lege.
(3) Hotărârea privind încheierea unui act de proporţii de către administratorul insolvabilităţii/lichidator este adoptată de comitetul creditorilor în unanimitate, dacă valoarea bunurilor care fac obiectul acestei tranzacții reprezintă peste 10% şi nu mai mult de 50% din valoarea masei debitoare potrivit ultimului raport de evaluare sau, în lipsa acestuia, potrivit ultimului raport financiar, pînă la luarea deciziei de încheiere a acestui act juridic.
(4) Hotărârea privind încheierea unui act de proporţii neprevăzut la alin. (3) se ia de adunarea creditorilor. În cazul în care comitetul creditorilor nu s-a constituit, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul trebuie să primească aprobarea adunării creditorilor de a încheia act de proporţii.
(5) Dacă, la adoptarea hotărârii privind încheierea unui act de proporţii, comitetul creditorilor nu a ajuns la unanimitate, problema poate fi înscrisă în ordinea de zi a adunării creditorilor.
(6) Hotărârea privind încheierea unui act de proporții cu conflict de interese se adoptă cu votul majorității membrilor comitetului creditorilor neinteresați în încheierea tranzacției. În cazul în care mai mult de jumătate de membri ai comitetului sînt interesați în actul de proporții, hotărârea privind încheierea lui se adoptă de adunarea creditorilor cu votul majorității creditorilor neinteresați în încheierea lui. Persoana interesată va părăsi temporar ședința comitetului sau adunarea creditorilor la care se hotărăște asupra încheierii actului de proporții. Dacă persoana interesată rămâne în ședință sau adunare, la constatarea cvorumului este luată în calcul, iar la determinarea rezultatului votării se consideră că s-a abținut.
(7) În cazul în care comitetul sau adunarea creditorilor nu cunoaște toate circumstanţele încheierii actului de proporţii cu conflict de interese şi/sau faptul că el a fost încheiat cu încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, comitetul sau adunarea creditorilor este în drept să ceară administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului:
a) să renunţe la încheierea tranzacţiei ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legii, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat creditorilor prin efectuarea actului de proporţii.
(8) Actul de proporţii şi actele cu conflict de interese săvârșite în contradicţie cu prezentul articol sînt valide pentru persoanele cu care au fost încheiate dacă terţul este de bună-credinţă şi dacă actul nu a fost declarat nul în alte temeiuri.
(9) Sub incidența prezentului articol nu cad actele de proporţii care se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale instanţei de insolvabilitate.
(10) În cazul în care adunarea nu s-a pronunțat asupra actelor de proporţii ale administratorului/lichidatorului, instanţa de insolvabilitate poate, la cererea debitorului sau a creditorilor chirografari, care deţin 20% din valoarea tuturor creanţelor, să suspende, după audierea administratorului/lichidatorului, actul de proporţii şi să convoace adunarea creditorilor care să decidă asupra încheierii lui.
Articolul 70. Remunerarea administratorului/lichidatorului.
Compensarea cheltuielilor
(1) Pentru îndeplinirea funcţiilor, administratorul/lichidatorul are dreptul la remuneraţie şi la compensarea cheltuielilor aferente.
(2) Remunerația administratorului/lichidatorului se constituie din onorarii fixe şi onorarii de succes sub formă procentuală şi se achită în monedă naţională, inclusiv în cazul în care remunerația se determină în funcție de creanţe/sume în valută străină.
(3) Cuantumul onorariul fix al administratorului/lichidatorului se stabileşte de către comitetul creditorilor ori, în cazul în care acesta nu este constituit, de către adunarea creditorilor prin negocieri. Acest cuantum nu poate fi mai mic decât mărimea medie a intervalului pentru stabilirea salariilor de funcție aprobat de Guvern.
(4) Onorariul fix stabilit pentru administrator/lichidator se plătește lunar din patrimoniul debitorului.
(5) Comitetul creditorilor sau, după caz, adunarea creditorilor, după primul an de la emiterea hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, poate decide reducerea cuantumului onorariului fix al administratorului/lichidatorului, dar nu mai jos decât mărimea minimă a intervalului pentru stabilirea salariilor de funcție aprobat de Guvern.
(6) Independent de valoarea onorariului fix sau a onorariului de succes, comitetul creditorilor ori, în cazul în care acesta nu este constituit, adunarea creditorilor poate decide asupra acordării unei plăţi unice în favoarea administratorului/lichidatorului în cazul în care propune un plan de restructurare acceptat şi confirmat.
(7) Onorariul de succes sub formă procentuală se plătește din contul creditorilor, în funcție de volumul şi de complexitatea administrării, în cuantum de cel mult 5% din sumele distribuite creditorilor în urma valorificării masei debitoare. În cazul în care statul este creditor majoritar, onorariul de succes sub formă procentuală se stabileşte în baza unei grile aprobate prin hotărâre de Guvern.
(8) Onorariul de succes se reţine de administrator/lichidator, la data distribuirii masei debitoare, din sumele repartizate creditorilor în contul stingerii creanţelor validate, iar în cazul stingerii creanţelor prin compensare sau prin transmitere în contul stingerii datoriei conform art. 131 alin. (10), onorariul de succes, se achită de creditor cu 5 zile înainte de data transmiterii în natură a bunurilor din masa debitoare.
(9) Cuantumul onorariului de succes și al compensației cheltuielilor ce urmează a fi plătite administratorului/lichidatorului se stabilește prin negocieri de către comitetul creditorilor sau, după caz, de către adunarea creditorilor.
(10) În cazul în care procedura încetează în legătură cu încheierea unei tranzacţii, onorariul de succes al administratorului/lichidatorului se va plăti în termenele şi în mărimea prevăzute de tranzacţie.
(11) În cazul demisiei sau al destituirii administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, nu se achită onorariu fix din data demisiei sau a destituirii.
(12) Cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile de publicare, notificare, convocare şi comunicare a actelor de procedură efectuate de către administrator/lichidator vor fi suportate din patrimoniul debitorului.
(13) În cazul în care se constată că debitorul nu dispune de bunuri sau că bunurile lui nu pot acoperi cheltuielile procedurii de insolvabilitate sau ale procedurii falimentului, achitarea onorariului fix administratorului/lichidatorului, precum şi compensarea cheltuielilor aferente se trec în mod solidar, prin încheiere judecătorească, în obligația organelor de conducere ale debitorului consemnate la art.247. Încheierea judecătorească se emite cu citarea administratorului/ lichidatorului, a membrilor organelor de conducere ale debitorului în a cărui obligație se cere trecerea acoperirii cheltuielilor masei debitoare, a preşedintelui comitetului creditorilor. Încheierea poate fi atacată cu recurs de persoanele vizate în ea. Neprezentarea părţilor citate legal nu împiedică examinarea cauzei.
(14) În cazul în care masa debitoare nu se vinde ori nu se valorifică şi nu există mijloace băneşti la conturile de acumulare, sumele ajunse la scadenţă, constituite din onorariu fix şi/sau cel de succes, precum şi cheltuielile aferente pot fi stinse faţă de administrator/lichidator în baza unei hotărâri a comitetului creditorilor, confirmată de instanţa de insolvabilitate, cu transmiterea în natură a bunurilor din masa debitoare evaluate la suma datoriei.
(15) Remunerarea şi cheltuielile specialiştilor şi ale experților neprevăzuţi în lista statelor de personal ale debitorului, angajaţi de administrator fără acordul comitetului creditorilor, se plătesc din contul remuneraţiei administratorului.
Articolul 71. Destituirea şi demisia administratorului
/lichidatorului
(1) La cererea comitetului creditorilor, a adunării creditorilor a reprezentantului debitorului, în cazul debitorului care este întreprindere de stat/municipală sau societate comercială cu capital public sau majoritar public, instanţa de insolvabilitate poate destitui administratorul/lichidatorul din motive întemeiate, inclusiv dacă:
a) administratorul/lichidatorul nu acționează cu diligență profesională sau nu îndeplineşte condiţiile privind indicatorii de performanţă; sau
b) administratorul/lichidatorul depăşeşte sau nu respectă atribuţiile ce îi revin prin prezenta lege, încalcă legislaţia; sau
c) administratorul/lichidatorul se află în conflict de interese cu orice parte în proces; sau
d) administratorul/lichidatorul cade sub incidenţa prevederilor de incompatibilitate şi/sau a restricţiilor prevăzute de lege; sau
e) activitatea administratorului a fost suspendată sau a încetat în temeiul Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați.
(1¹) În temeiul alin. (1) lit. c)–e), instanța de insolvabilitate poate destitui administratorul/lichidatorul din oficiu.
(2) Instanţa de insolvabilitate adoptă o încheiere de destituire după audierea administratorului/lichidatorului.
(3) Prin încheierea de destituire, instanţa de insolvabilitate desemnează un alt administrator/lichidator, în condiţiile stabilite la art. 63, la propunerea comitetului creditorilor ori, dacă nu este constituit, la propunerea adunării creditorilor, ori, în lipsa unor astfel de propuneri, în mod aleatoriu, din lista administratorilor şi a lichidatorilor.
(4) Încheierea de destituire poate fi atacată cu recurs de către administrator/ lichidator. Încheierea de respingere a propunerii comitetului creditorilor poate fi atacată cu recurs de orice membru al lui ori, în cazul cererii formulate de adunarea creditorilor, de către orice creditor.
(5) Administratorul/lichidatorul poate demisiona din motive întemeiate, adresînd cerere instanţei de insolvabilitate. În acest caz, acesta continuă exercitarea atribuţiilor pînă la desemnarea de către instanţă a unui nou administrator/ lichidator.
(6) Administratorul/lichidatorul poate ataca cu recurs încheierea de respingere a cererii de demisie.
(7) Administratorul/lichidatorul desemnat poate chema în judecată orice administrator/lichidator precedent pentru daunele pricinuite masei debitoare sau creditorilor.
(8) În cazul în care administratorul/lichidatorul nu îşi poate exercita temporar atribuţiile, la cererea lui, a adunării creditorilor sau a comitetului creditorilor, instanţa de insolvabilitate îi desemnează un locţiitor.
(9) În cazul destituirii sau aprobării cererii de demisie, administratorul/ lichidatorul prezintă raportul prevăzut la art. 72.
Articolul 72. Raportul administratorului/lichidatorului
(1) La finele fiecărei proceduri, dar nu mai rar decât o dată în trimestru, administratorul/lichidatorul prezintă instanţei de insolvabilitate un raport despre modul în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor de administrare a procedurii sau altor cheltuieli efectuate din patrimoniul debitorului. Baza de raportare cuprinde 3 luni de activitate, raportul putând cuprinde mai multe luni.
(1¹) Raportul indicat la alin. (1) va include informații cu privire la:
a) valorificarea bunurilor din masa debitoare, anexându-se actele juridice încheiate în acest sens;
b) încheierea, modificarea sau încetarea altor acte juridice la care debitorul este parte, anexându-se actele încheiate și actele de modificare;
c) situația încasărilor și plăților;
d) situația litigiilor pendinte;
e) volumul activităților executate în perioada de raportare, numărul de specialiști atrași în procedură și cheltuielile privind remunerarea acestora;
f) alte chestiuni apărute în perioada de raportare, care sunt relevante pentru procedura de insolvabilitate.
(2) La cererea comitetului creditorilor, a adunării creditorilor sau a oricărui creditor precum și la cererea reprezentantului debitorului, în cazul debitorului care este întreprindere de stat/municipală sau societate comercială cu capital public sau majoritar public, administratorul/lichidatorul prezintă explicații, informații sau rapoarte despre starea de lucruri, administrarea masei debitoare sau despre situația financiară a debitorului.
(3) La încheierea atribuţiilor, administratorul/lichidatorul este obligat să prezinte adunării creditorilor un raport final în care să fie consemnate situaţia masei debitoare şi rulajul mijloacelor băneşti de pe conturile de acumulare.
(4) Pînă la şedinţa adunării creditorilor, instanţa de insolvabilitate verifică raportul final al administratorului/lichidatorului. Instanţa face o menţiune despre faptul că raportul final este examinat şi prezentat participanţilor la procesul de insolvabilitate spre informare, împreună cu documentele justificative şi cu obiecţiile comitetului creditorilor, dacă acesta este constituit.
Articolul 73. Răspunderea administratorului/lichidatorului
(1) Administratorul/lichidatorul este obligat să îi despăgubească pe toţi participanţii la procesul de insolvabilitate pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea obligaţiilor ce îi revin, conform prezentei legi.
(2) Pentru comiterea de acţiuni ilegale în exercitarea atribuţiilor, administratorul/lichidatorul poartă răspundere disciplinară, materială, contravenţională sau penală, conform legii.
(3) Dacă o creanţă a masei debitoare generată printr-o acţiune a administratorului/lichidatorului nu poate fi executată pe deplin, administratorul/ lichidatorul este obligat la despăgubiri faţă de creditorii masei. Răspunderea este exclusă doar în cazul în care, la naşterea creanţei, administratorul/lichidatorul nu putea să prevadă că masa debitoare va fi insuficientă pentru executarea creanţei ori în cazul în care a acţionat cu acordul comitetului sau al adunării creditorilor.
Capitolul III
EFECTELE INTENTĂRII PROCEDURII
DE INSOLVABILITATE
Secţiunea 1
Efectele generale
Articolul 74. Transmiterea către administrator/lichidator
a dreptului de administrare şi de dispoziţie
(1) Prin hotărâre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii/lichidatorului.
(2) Orice act de dispoziţie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat după intentarea procedurii de insolvabilitate este nul. Totodată, normele cu privire la efectele înscrierii în registrul bunurilor imobile rămân în vigoare. Dacă debitorul a dispus în ziua intentării procedurii de insolvabilitate, se prezumă că a dispus după intentarea acestei proceduri.
This is the start of the text. The rest is at the official source.
Full text at the official source (opens in a new tab) The Russian text at the official source (opens in a new tab)
Published the same day
All acts of 14 September 2012-
Law No. 168 · Administration
Changes to the status of local elected officials: incompatibilities and references to local administration law
The law amends the 2000 law on the status of local elected officials. Two articles get an updated reference to the law on local public administration, and Article 7 spells out when the local elected mandate is incompatible with other positions. It entered into force on 14.09.2012. The text does not specify other categories of people affected.
- Parliament
- In force since 14 Sept 2012
- Amends: Law No. 768-XIV/2000
-
Law No. 192 · Administration
Ban on totalitarian communist regime symbols and totalitarian ideologies
The law amends three legal acts. Political parties may not use symbols of the totalitarian communist regime, and spreading or using these symbols for political and propaganda purposes is punishable by a fine. The law enters into force on 01.10.2012.
- Parliament
- In force since 1 Oct 2012
- Amends: Law No. 294-XVI/2007, Code No. 218-XVI/2008
-
Decision No. 655 · Administration
Aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 663 · Justice, order, defence
Aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea articolului 25 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 666 · Administration
Aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 667 · Administration
Aprobarea Avizului la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 668 · Administration
Aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 669 · Justice, order, defence
Aprobarea Avizului la proiectul legii privind completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 671 · Administration
Aprobarea Avizului asupra proiectului de lege privind completarea Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 675 · Justice, order, defence
Aprobarea Avizului la proiectul de lege privind completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 677 · Administration
Acordarea deplinelor puteri domnului Dorin Recean, ministru al afacerilor interne
- Government
- In force since 14 Sept 2012
-
Decision No. 680 · International agreements
Iniţierea negocierilor asupra proiectului Amendamentului II la Acordul de asistenţă între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creşterea economică, semnat la 6 iulie 2010
- Government
- In force since 14 Sept 2012
About the sources
Law No. 149 of 29 June 2012, issued by Parliament, published in the Official Gazette on 14 September 2012. Status: in force.
Satelit does not give legal advice. Titles, numbers and dates come from the official sources. Summaries, where present, are automatic explanations of the official text and may leave out details. The official text always prevails.
Sources: the State Register of Legal Acts (legis.md) for the official text and its versions, Monitorul Oficial (monitorul.gov.md) for the publication.